3,060 matches
-
plan internațional care se găsește astăzi la al doilea val este relocarea industrială. Expansiunea internațională este tot mai mult înlocuită de relocare. Investițiile relocate nu sunt investiții noi, ci doar investiții mutate dintr-o țară în alta. Acest fenomen este pregnant în industriile dominate de oligopoluri. Se cuvine remarcat aici faptul că, în economiile în tranziție, investițiile străine tind să fie concentrate tocmai în industrii dominate pe plan internațional de oligopoluri (Kogut, 1996), și anume: industria de autovehicule, industria alimentară, industria
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
transnaționalele puteau apela. Rămânea însă problema creșterii indicelui concentrării pe o piață oricum hipercentralizată, ceea ce dădea naștere riscului de oligopol. Conform criteriilor stabilite tot de către Comisie, cu prilejul cazului Gencor / Lonhro, în 1996, riscul de oligopol (dominare colectivă) este mai pregnant pe piețele pe care cererea este stagnantă sau în scădere și relativ inelastică la preț, iar furnizorii de bunuri și servicii se pot înțelege între ei în privința prețului pe piață, având îndeplinite și alte condiții cum ar fi bariere ridicate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de care dispun guvernele statelor-gazdă în reglementarea activității piețelor. Dunning (1993) și Caves (1982) împărtășesc aceeași analiză cost/beneficiu a politicilor de impozitare aplicate de statele-gazdă filialelor CTN-urilor. Dunning (1995) și Vogel (1997) sunt de acord că statele-gazdă influențează pregnant coordonatele în care se desfășoară activitatea comercială a corporațiilor. La fel de bine însă, Dunning (1993) îl contrazice pe Vernon (1971) când spune că, după intrarea pe piața națională, condițiile diferă față de cele care au precedat pătrunderea pe piață, iar schimbările apărute
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sau care provin, ca stat de reședință, din țări în curs de dezvoltare. Șansele firmelor locale sunt mai mari fiindcă asemenea CTN-uri operează în sectoare de activitate în care munca este factorul intensiv, iar aportul tehnologic este mai puțin pregnant decât în cazul corporațiilor ale căror state de reședință sunt țări dezvoltate. Efectele de antrenare nu se rezumă la îmbunătățiri tehnologice și la creșterea productivității. Există tot mai multe statistici (Wells, 1993) care sugerează că filialele corporațiilor transnaționale orientate spre
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
noaptea se apropie cu sânge. Nu e, de altfel, singura referință posibilă la expresionism. Adeseori, sub entuziasmul întâmpinării feeriei citadine, străbate o tensiune surdă, un aer de „nebunie”, o anume stridență, pe care „țipătul fals” al „soneriei Europei” o sugerează pregnant, ca și „huruitul roților în beznă / și nebunia ca un noroi până la gleznă”, ori alte versuri precum: „Se-apropie noaptea: despletire albă, troică în nebunie”, „corul-lătrat: sirene și ciori Ave-Marie. Abstract surâsul. Vântul prins de epilepsie / Întreg șahul cer, în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cerdac, Umed și bun pământul cu aburii în șoapte, Tristețe sfărâmată sub crengi ca un gândac. (Schützhaus) Imaginea despre acest volum n-ar fi cât de cât completă dacă n-am reține și un număr de „definiții” ale poeziei, conturate pregnant în versuri memorabile, și care se situează în linia - unitară - urmată până în acest moment de scrisul poetului. E reactualizată în asemenea versuri aceeași poetică deschisă, - variantă personală a formulei, devenită model pentru imagismul avangardist, a lui Pierre Reverdy: Și poemele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
birourilor” din posomorâtul „veac al mediocrității”. Tânărul care în manifeste se arăta fascinat de “împărăția afișelor luminoase” e dispus să vadă în spațiul citadin în primul rând scena unei sărbători continue. Toposul orașului feeric este cel ce se conturează mai pregnant în etapa constructivist-integralistă a scrisului său. (Excepție fac, practic, în poemele incluse în Invitație la bal, doar Cloroform, Profil într-o lacrimă, Sfârșit, unde acceptele crepuscular-expresioniste prevalează). Iar în acest cadru elementele spectaculare sunt, în mod firesc, numeroase. O generală
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
această „sărbătoare” înseamnă și deschidere, liberă comunicare cu Totul: poemul e „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”, iar “în fulgerul unei imagini” apar, cum am văzut, „toate fântânile universului reînnoite”, încât relația eu/univers poate fi sugerată pregnant prin metafora „vaselor comunicante”. Primul lucru care frapează la lectura poemelor lui Ilarie Voronca este, desigur, neobișnuita densitate imagistică. Textele poetului sunt suprasaturate de imagini: „ecuatoriala floră” - cum sunt numite în Incantații -, dar și alte numeroase trimiteri la luxurianța vegetației
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ei sunt considerate, în general, „științifice”, este destul de important ca noi s] evalu]m poziția acestor vederi și s] le punem în relație cu întreb]rile noastre despre originea eticii. iv. Fantezii dualiste Aceste întreb]ri au început s] devin] pregnante din momentul când s-a considerat general valabil c] specia noastr] a luat naștere din altele, pe care le numim simplu „animale”. În cultura noastr], barieră speciilor mai este privit] în mod obișnuit că hotarul ț]ramului moral, iar doctrinele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazul utilitarismului materialist, efectul este mai puternic deoarece vorbim despre obligația de a urm]ri niște interese materiale fâț] de care este posibil s] nu avem nici o înclinație. Dincolo de aplicabilitatea să în sfera privat], doctrina utilitarist] se evidențiaz] cel mai pregnant în context public. Atunci cand acțiunile noastre îi afecteaz] pe cei din jur în diverse moduri, concluzia specific] utilitarismului care poate fi desprins] este aceea potrivit c]reia o acțiune corect] este cea care maximizeaz] utilitatea global] (indiferent de modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral]: dac] acționeaz] la fel, atunci fie ambii au procedat corect, fie ambii au greșit. Într-adev]r, ceva asem]n]tor acestei perspective asupra practicii morale pare s] explice preocuparea noastr] pentru discuția moral]. Ceea ce pare s] dea important] și pregnant] discuției morale este ideea c], din moment ce suntem toți în aceeași situație, cea mai bun] cale pentru a descoperi ce sunt faptele morale o reprezint] trecerea în revist] și evaluarea atent] a argumentelor pro și contra p]rerilor noastre morale. Dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca să iasă roade la vară”. De altfel, poetul însuși a vorbit despre continuitatea între momentul românesc și cel european, ambele importante pentru experiență să scriitoriceasca. Instalat în literatura franceză, Ț. va cunoaște rapid celebritatea, asociindu-și numele cu dadaismul, direcție pregnanta a avangardismului european. Ceea ce în poemele românești putea trece doar drept act de indisciplina poetica devine la scurtă vreme mod de creație fondat pe o retorică a hazardului, ca în această piesă de pe la sfârșitul anului 1916: „păsări copilărie pluguri repede
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
de specialitate (Ion Creangă în versiune engleză, Alexander Pope în literatura română, Oameni și locuri românești în romanele lui Peter Neagoe ș.a.) sunt bazate atât pe cunoașterea unei largi bibliografii, cât și pe o interpretare personală a textului literar, ilustrând pregnant preocuparea pentru o exegeză în spiritul comparatismului modern. Cartea Byron și byronismul în literatura română (1977) pornește de la definirea lui Byron - poet cu apartenență dublă, la tradiția neoclasică și la romantism - și a byronismului ca fenomen european „între modă și
VERZEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
Trei feciori, Trei pene, Pe dealul cu stânjinii și Doi frați, cât și prin descrierea obiceiului colindatului. Altă culegere, realizată între 1872 și 1911, dar publicată postum (1976) de Romulus Todoran și Ion Taloș sub titlul Flori de câmp, pune pregnant în valoare intensa activitate a lui V., apreciat de editori ca fiind „printre cei mai de seamă culegători de folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
optimistă, cam convențional jubilatorie. Natura, freamătul tainic al peisajului agrest, germinația vegetalului sunt învestite ca miracol și conectate la noimele omenescului. V. arborează nu o dată mărcile unui patriotism și ruralism programatic. Textele sunt colorate de imagini luminoase sau evocatoare, uneori pregnante, în maniera lui Lucian Blaga („Pârâul miroase-a trup de ursoaică/ Umblând cu puii în amurg”), adesea arhitecturate în tablouri reverberând sugestiv („În cumpăna nopții/satul ținând luna în gura câinilor,/când ultimul cocor/brăzdează câmpia difuză,/peste arborii plângători
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
în lumea doctorilor fără morală și a profesorilor arbitrari, intriga evoluează pe două direcții: viața cotidiană și evaziunea. Romanul dezvoltă mai multe elemente obsesive: teama de bătrânețe, ireversibilitatea timpului, irosirea tinereții, refugiul într-o lume fictivă, idealizată, sau în oniric, pregnante în pofida lirismului uneori excesiv. În subsidiar circulă și un curent esopic, V. amestecând în jocul ei câte ceva din lumea lui Franz Kafka, Leonid Dimov sau Czeslaw Milosz. SCRIERI: Scenarii lirice moderne (De la T. S. Eliot la Paul Valéry), București, 1983
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
cu datele electorale pentru fiecare localitate în parte). Dezacordul electoral rezidă în faptul că dacă la nivel național există o coerență în ceea ce privește geografia electorală - o stabilitate evidențiată de analiza în componente principale, în cazul Dobrogei instabilitatea este una mult mai pregnantă. Votul pentru un partid sau altul se schimbă succesiv, ceea ce denotă dimensiunea haotică a acestuia, fie în cazul alegerilor generale sau al celor locale. Pentru majoritatea localităților, aceasta este mai degrabă regula și nu excepția, un comportament de vot de
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
și Dăeni - 78 km, cele situate la o mai mare distanță de oraș. Am selectat aceste așezări rurale astfel încât structura etnică a locuitorilor să fie una pe cât posibil asemănătoare. Deosebirile dintre localitățile selectate sunt evidente în ceea ce privește rata sărăciei (mult mai pregnante în cazul județului Constanța), în sensul că se observă o mai mare rată a sărăciei și a profunzimii sărăciei în localitățile situate la o mai mare depărtare de orașele reședință de județ comparativ cu cele învecinate, diferență care poate fi
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
localitățile apropiate orașului, unde raportul de vot între cele două grupări politice a fost unul mai echilibrat (tabelul 9.5 ), pe de altă parte, așezările aflate la o distanță mai mare, unde dezechilibrul în favoarea FSN a fost unul mult mai pregnant. Diferența de comportament electoral între localitățile apropiate și cele depărtate de orașele principale din Dobrogea s-a manifestat și Alegerile Din DobrogeA postcomunistă, 1992-2012 269 la alegerile generale. De exemplu, la scrutinul din 1996, într-o singură comună din județul
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
calității calificării, de certificare și valorizare a experienței anterioare non/informale; - al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare a bazelor de date etc. În concluzie, sunt trăsături și provocări ce s-au conturat tot mai pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu implicații asupra abordărilor educaționale. Societatea postmodernă, caracterizată prin schimbare diversă și complexă, ce creează incertitudine și „risc” (Beck, 1992, apud Usher et al., 2001), fiind o societate informațională și bazată pe cunoaștere, reclamă, așa cum remarca
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoștințe și propria experiență de viață Orice situație de învățare nu începe de la zero, ci se bazează întotdeauna pe cunoștințe prealabile și pe o anumită experiență cognitivă, de viață etc. a celor ce învață. Acest lucru este cu atât mai pregnant în procesul realizării învățării la vârsta adultă, fapt care ușurează și, în același timp, complică realizarea învățării. Astfel, cunoștințele și experiența de care dispun adulții ușurează procesul învățării, facilitând înțelegerea noilor conținuturi, integrarea lor în structurile mentale deținute (deja) de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nevoiți să învețe continuu, pe tot parcursul vieții, pentru că schimbările economice, sociopolitice și culturale impun acest lucru. Adaptarea optimă, neproblematică la solicitările vieții este de neconceput astăzi, fără a învăța permanent. Disponibilitatea și deschiderea spre învățarea continuă sunt caracteristici din ce în ce mai pregnante ale omului contemporan. Pe de altă parte, constrângeri de natură internă (obținerea/menținerea unei imagini de sine și a unei stime de sine adecvate, dorința de autorealizare și de obținere a unui prestigiu social ridicat etc.) îi determină pe adulți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
terapiile complementare a detonat prognosticul lugubru, atât de răspândit până nu demult, că diagnosticul unei maladii neoplazice semnifică o irevocabilă condamnare la moarte. Vârsta adultă mijlocie este frisonată și de instalarea climacteriului, care se însoțește, pentru ambele sexe (chiar dacă mai pregnant la femeie decât la bărbat), cu multiple efecte fiziologice, psihologice și comportamentale. Deși este un proces gradual, menopauza survine, în medie, pe la vârsta de 51 de ani (Myers, 2000). Schimbarea majoră ce afectează femeia este pierderea capacității reproductive, cauzată de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o notă de originalitate fiecărei activități de predare-învățare. Principiile specifice activității cu adulții se bazează pe caracteristicile învățării la această vârstă și pe condițiile care facilitează procesul învățării cursanților adulți, ele nemaifiind în nici un caz propriu-zis „didactice”, dată fiind diminuarea pregnantă a normativizării și a didacticismului însuși, la nivelul educației adulților. Printre aceste principii, există unele care vizează aspecte de proiectare și concepere a cursurilor, pentru atragerea cursanților, orientare ce apare mai ales în spațiul german. Dintre principiile analizate de literatura
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
altceva”, adică „mult mai ușor și mai... comod” doar pentru că „adulții sunt, oricum, adulți”, deja educați substanțial, responsabili și doritori să învețe, cunoscându-și clar interesele și nevoile, demersul instructiv și formativ la un asemenea nivel avându-și specificul lui pregnant, nefiind scutit de probleme și dificultăți, începând chiar cu comunicarea. Aceasta pentru că adulții își filtrează, își impregnează și își operaționalizează curent conduita comunicativă personală în raport cu un cuantum prealabil de cunoștințe și experiență, foarte diferit de la individ la individ, dar, oricum
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]