5,618 matches
-
acum și perspectiva internă predomină într-o așa măsură, încît pasajul poate fi citit ca parte a unui monolog interior (chiar al personajului-reflector) referitor la problemele care le preocupă pe Laura și pe Jose. În acest pasaj personajul-reflector își dezvăluie prejudecata care-l leagă de membrii familiei Sheridan. Un narator auctorial ar fi trebuit să rupă iluzia acestei prejudecăți în virtutea perspectivei externe de care dispunea. Pe de altă parte, stă în natura reflectorului să permită această subiectivitate pînă la capăt. Din cauză că
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
monolog interior (chiar al personajului-reflector) referitor la problemele care le preocupă pe Laura și pe Jose. În acest pasaj personajul-reflector își dezvăluie prejudecata care-l leagă de membrii familiei Sheridan. Un narator auctorial ar fi trebuit să rupă iluzia acestei prejudecăți în virtutea perspectivei externe de care dispunea. Pe de altă parte, stă în natura reflectorului să permită această subiectivitate pînă la capăt. Din cauză că naratorul reflectorizat nu are o bază existențială în povestea sa, el trebuie considerat o transformare a personajului-narator. A
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
celui care scrie scrisorile este uneori transpusă într-o referință la persoana a treia în titlurile de capitol sau de scrisoare. Un exemplu din Samuel Richardson: Scrisoarea XI. Către mama sa. Nu găsește scrisoarea; așa că povestește despre comportamentul lipsit de prejudecăți al stăpînului său față de ea în casa de vacanță. Refuzul ei virtuos. Refuzul banilor oferiți de el. El încearcă să o convingă să păstreze secretul, prefăcîndu-se că nu voia decît să o pună la încercare (Pamela or, Virtue Rewarded, Londra
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai ales 106 ș.u. 199 Booth, Rhetoric, 150. 200 Ibid., 150 ș.u. 201 Vezi comentariul meu referitor la Booth din "Second Thoughts on Narrative Situations in the Novel", Novel. A Forum on Fiction 11 (1978), 254-255. 202 Această prejudecată este deosebit de pronunțată în eseul lui Booth "Distance and Point of View", Essays in Criticism 11 (1961), 60-79. Este de asemenea evident faptul că Booth asociază acel studiu sistematic al literaturii, pe care îl privește cu atît de puțină considerație
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să adîncească falia dintre două lumi, creînd concepte care, în viziunea unor autori contemporani, au mitizat la maximum un mod de percepere a lumii și a sensurilor sale. Printre aceștia, Jacques Derrida se remarcă prin efortul său de demascare a prejudecăților, presupozițiilor și contradicțiilor tradiției metafizice occidentale. Din punctul său de vedere, opozițiile ierarhice ce se vehiculează în mod obișnuit în operele filosofilor sînt simptomatice în vederea detectării modalității de privilegiere a unui termen din opoziție în defavoarea celuilalt (semnificatul în defavoarea semnificantului, vocea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
înseamnă să interzici oamenilor oralitatea, sinonimă cu barbaria, instruindu-i în școli, multiplicînd ziarele, făcînd arhivă și deschizînd biblioteci pentru toți. Oralitatea este satul sub dubla lui înfățișare, țărănească și aristocrată; or satul supune, iar orașul eliberează. E feminitate, deci prejudecată și basme de mătușă. Obiceiul este oral, ca și nedreptatea; or legea eliberează, ea este scrisă. Emoția dă glas; rațiunea meditează cu pana în mînă. Amintiți-vă că în Evul Mediu femeile nu aveau dreptul să intre în bibliotecile mînăstirilor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
stabilirii serviciilor, asigurînd pentru totdeauna comunicarea ideilor, făcînd imposibil succesul capcanelor care altădată reușeau tiranilor." "Cărțile, notează un alt jurnal, în același an, au creat opinia, cărțile au făcut să se coboare lumina în toate clasele sociale și au devorat prejudecățile care ne subjugă."40 Condorcet și, înaintea lui, Kant au făcut filosofia acestor exaltări. În al VIII-lea tablou din Schița unui tablou istoric al progresului spiritual uman (1793), Condorcet binecuvîntează inventarea mașinii de tipărit pentru că a instaurat opinia publică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Renaștere cu separația celor două și cu o permutare deliberată a lui auditus (fides și traditio) și a lui visus (vederea și intuiția). În secolul al XVI-lea, ochiul ca organ al simțurilor și al științei triumfă, în raport cu urechea, organul prejudecății și al neclarității. Dorind să elaboreze o știință a vizibilului, Leonardo transformase filosofia și pictura în aceeași luptă, de tip platonician, împotriva confuziei generate de aparențe, perché l'occhio meno s'enganna. Or secolul XX pare să parcurgă drumul în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
călătorie era o Odisee, o întoarcere la locul de naștere? Conectați-vă la rețea, zic astăzi capii de școală. Este înfrîngerea republicanului, care ne îndemna: Separați, distingeți, detașați-vă. Faceți abstracție. Luați distanța necesară în raport cu cultura voastră, această masă de prejudecăți care vi s-au lipit de piele." Respingerea discursivului a căpătat întîietate în vetustele sanctuare ale discursului, reduse la stadiul de organe de comunicare. Toate reformele contemporane ale școlii tind să subordoneze scrisul oralului, distanța contactului. Ceea ce este liberal, să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
imediatismul, fără a-l transforma într-un demon, cum s-a întîmplat cu regimul autoritar propriu societăților sub control mediatic. "Dictatura dulce" a informației nu implică numai crepusculul operelor (o operă mare este neînțeleasă în momentul apariției sale) și revanșa prejudecăților (aceste evidențe spontane și neproblematizate). Cu un singur gest, ea descalifică atît ideea de proces cît și raționamentul de validitate, timpul istoriei și timpul criticii, ambele sinuoase și cumulative, presupunînd deopotrivă acumularea de arhive fixe ca repere și martori și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai “acasă”, decât în locul care poartă acest nume, adică, unde dorm, mănâncă, petrecându-și duminicile în plictiseală”. </footnote>. “A voi să explici calitățile spirituale ale unui om, prin ereditate de la tată, sau de la mamă, sau alți înaintași, este una din prejudecățile cele mai grave ”. De aceea au eșuat toate încercările de a afla determinismul genetic al talentului sau geniului. Geniile/talentele au fost precedate și urmate practic întotdeauna, în familie, de oameni mediocri. Desigur, corpul cauzal al personalității respective era mult
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
să fie mai mici" (Salaman, 1974: 126). Chiar dacă în concepția lui Georges Gurvitch comunitatea nu poate fi considerată ca grup, este relevantă modalitatea în care acesta consideră (1967) problema spațiului, a locului pentru grupuri. Astfel el spune că este o prejudecată să credem că grupurile nu pot exista dacă membrii acestora nu se adună, cel puțin periodic. Am avea, de altfel, numeroase exemple de grupuri la distanță (șomeri, producători, consumatori sau diferite categorii de public). O subcategorie a precedentei ar fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Un curent accentuează dimensiunea etnică atunci când dorește să identifice aspectul esențial al realității naționale. Celălalt favorizează dimensiunea socială. În primul caz, vectorul este îndreptat spre trecut, afirmând unitatea statului pe dominanța etnică. "Ei caută elementele sintezei naționale în tradiții, datini, prejudecăți și instituții arhaice" (Ralea, 1997: 173). Ceilalți, în rândul cărora se situează și Ralea, "cred că individualitatea unei societăți, ca și destinul ei, e determinat de felul, de proporția, de raportul elementelor ei componente, de echilibrul în care se găsesc
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
parte. Fără a absolutiza ideea consecințelor negative ale influențelor unora ce vin din afară, se accentuează ideea că suprapunereea unor elemente ș( a unor proiecte străine națiunii considerate este (n măsură să nu permită evoluția firească, naturală a acesteia. (ndepărtarea prejudecății naturaliste cu privire la societate, prejudecată ce conduce la ideea că societățile nu sunt parte a naturii, evoluția lor fiind marcată de dorințele ș( interesele subiective ridicate la rang de lege, a condus, (ncep(nd cu Montesquieu, la reorientarea modalităților de studiere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ideea consecințelor negative ale influențelor unora ce vin din afară, se accentuează ideea că suprapunereea unor elemente ș( a unor proiecte străine națiunii considerate este (n măsură să nu permită evoluția firească, naturală a acesteia. (ndepărtarea prejudecății naturaliste cu privire la societate, prejudecată ce conduce la ideea că societățile nu sunt parte a naturii, evoluția lor fiind marcată de dorințele ș( interesele subiective ridicate la rang de lege, a condus, (ncep(nd cu Montesquieu, la reorientarea modalităților de studiere a vieții sociale. Desigur
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
identitatea etnică în relație cu societatea din care face parte este cel al reprezentărilor sociale (Moscovici, 1997, Neculau, 1997) și stereotipurilor (Kohler, 2002). Societatea construiește anumite reprezentări sociale asupra grupurilor etnice care o formează, în care intervin adesea stereotipuri și prejudecăți, iar grupul etnic încearcă să controleze și să manipuleze aceste reprezentări. Sunt necesare câteva precizări legate de diferența/similaritatea între identitatea culturală și cea etnică. Există o întreagă dezbatere privind relația între cele două (de exemplu Eriksen, 1993, Dorais, 1995
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
caz, este formula care a sporit mult atractivitatea acestui model. Ea sugerează, în primul rând, o organizare meritocratică a societății: izbândește cel mai bun, cel mai performant, dotat și hotărât să lupte, să-și apropie succesul; o societate deschisă, fără prejudecăți, care încurajează aerisirea pe verticală. Ea fixează un adevăr emblematic: succesul de ansamblu se hrănește din succese individuale; prin urmare, rolul statului este să asigure câmp de afirmare individului și aspirațiilor sale, să mențină încrederea, să consolideze voința de a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
nu poate fi decât cea a dezvoltării. Lucru exprimat cu acuitate de către Deng Xiaoping: dezvoltarea este singurul adevăr care contează. Au existat și alte state care și-au propus un asemenea obiectiv. Meritul fundamental al Chinei este că a eliminat prejudecata ideologică și s-a angajat într-un proces ghidat de comandamente practice. Atenția s-a concentrat nu pe proclamarea unor obiective, ci pe crearea unor mecanisme, pe modelarea unor atitudini noi, emancipate de prejudecată, atașate de adevărul faptelor. Întemeierea adevărului
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
al Chinei este că a eliminat prejudecata ideologică și s-a angajat într-un proces ghidat de comandamente practice. Atenția s-a concentrat nu pe proclamarea unor obiective, ci pe crearea unor mecanisme, pe modelarea unor atitudini noi, emancipate de prejudecată, atașate de adevărul faptelor. Întemeierea adevărului doar pe fapte a fost crezul real al acestei perioade. Nu au primat dogmele ideologice, ci abordarea prin încercare și eroare.262 Totul a îmbrăcat o formă graduală, nici o structură nu a fost desființată
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
este cel al sacrificiului. Admirația vine dintr-o acțiune. Pentru noi, e doar conștiința de a fi În felul cel mai frumos. André Malraux De obicei, vederea unui obiect scânteietor ne provoacă o anumită indispoziție [...] Nu numai că avem o prejudecată Împotriva a tot ceea ce strălucește, dar unei străluciri superficiale și Înghețate, noi i-am preferat Întotdeauna reflexiile profunde, un pic voalate. Junichirô Tanizaki Introducere AMERIZARE În Europa, În vorbire se cere claritate și se evită echivocul. În Japonia, vorbirea cea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
apărea drept indecentă. Cuvintele nu sunt aici cei mai buni vectori ai comunicării, iar inevitabila engleză prezintă dificultăți În a permeabiliza suprafața fenomenelor cu care vizitatorul se confruntă. În consecință, deschidem ochii discret, Învățăm să tăcem și ne ferim de prejudecăți facile, pentru a ne explica această realitate schimbătoare ce se străduiește să se ascundă și să nu se prezinte niciodată Într-o formă fixă, care să poată fi conturată. Așadar, rațiunea descalificată lasă locul sensibilității unei prezențe imediate, prețioasă garanție
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
aceea, În afara unui efort de atenție orientat, a preciziei raționale și a bazelor de date, spațiul nediferențierii și al sensibilității evită să se limiteze la perceperea posibilităților. A avea o idee Înseamnă deja să faci o alegere, să ai o prejudecată și, deci, să lași În umbră o parte a realității: Înseamnă să dezvolți o gândire parțială și, În consecință, părtinitoare [...] Înțeleptul nu are reguli, principii, el este gata să facă un lucru sau altul În funcție de moment. El are o capacitate
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
la el, până la a nu mai avea și a nu a mai Întrevedea alt orizont! „Mediul nu este infernal decât În măsura În care infernul e În tine, și-atunci faci parte din el”3. Adoptarea unei atitudini disponibile, deschise și lipsite de prejudecată ține de condițiile unei receptivități bogate. Întrcât ciclul transformărilor nu are sfârșit, timpul nu mai poate fi oprit, asemeni apei râului pe care mâna Încearcă În van să o apuce! La fel se Întâmplă și cu informația, a cărei valoare
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
alta, s-a stabilit o Întâlnire firească Între aceste administrații publice și lanțuri private, pentru a pune În aplicare un dispozitiv menit să permită salariaților procurarea, completarea și depunerea respectivelor documente oficiale la orice oră din zi! Nici o umbră de prejudecată ideologică nu planează asupra amestecului de genuri, de vreme ce obiectivul comun constă În a facilita viața și funcționarea socială. În acest spirit, pe de o parte, serviciul public a cărui continuitate este asigurată, și pe de altă parte, Întreprinderea mercantilă, fac
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de către profesor), acestea sunt supuse dezbaterii, analizei critice, evaluării, argumentării și contraargumentării. În Încheiere, sunt detașate ideile originale sau cele mai apropiate de soluțiile considerate cele mai potrivite. Utilizată cu pricepere, scontându-se pe virtuțile ei dezinhibante, provocatoare, eliberatoare de prejudecăți și stereotipii de tot felul, pe caracterul ei stimulatoriu al gândirii divergente, sinectica poate constitui un instrument de lucru profitabil pentru elevi, Îndeosebi În dezvoltarea creativității (Cazacu, 2003, p. 178). 8. Metoda focus-gruptc "8. Metoda focus‑grup" Dezvoltată de Paul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]