22,626 matches
-
limba română două ediții din "Poezii alese" aparținând poetului-filozof al Asiei Centrale din secolul al XVII-lea M.Mahtumkuli. A scris și prezentat, împreună cu soția sa, cartea " Obsesie și adevăr" (2006) și "Convulsiile sfârșitului" (2007) Diplomați români la Moscova. O preocupare aparte în ultima perioadă diplomatică, în calitate de Însărcinat cu afaceri a.i. și, ulterior, ca ambasador, a fost aceea de a prezenta lucrări și studii privind conexarea țării noastre la marele magistrale de transport al hidrocarburilor din țările bogate în asemenea materii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
stat, de guvern și ministru de externe. În iunie 1990, ajungea la Nicosia, unde, cu câteva săptămâni în urmă, Ambasada fusese confruntată cu o manifestație de protest a românilor stabiliți în Cipru, în legătură cu prezența minerilor la București. Printre primele sale preocupări, a fost și stabilirea unor raporturi normale cu românii ciprioți. După șase luni, la marcarea unui an de la înlăturarea dictaturii, șeful misiunii reușea să îi adune pe aproape toți românii de pe insulă la un cocktail, să le explice într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a fost remarcat și de presa de la Chișinău și Iași. În noiembrie 1966, a fost numit Ambasador la Havana. Deși Cuba avea și are o datorie considerabilă către țara noastră, autoritățile de la București trecuseră relațiile cu Cuba pe plan secundar. Preocupările noului șef de misiune s-au concentrat pe clarificarea problemei datoriilor, a sprijinirii românilor instalați pe insulă și apropierii lor de Ambasadă, pe realizarea de activități culturale, uitate sau imposibile, în perioada anterioară. S-a negociat și stabilit instalarea bustului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a desfășurat pe o perioadă de 30 de ani, din care 15 ani la misiunile diplomatice ale României în străinătate și 15 ani în Centrala Ministerului Afacerilor Externe. În primii ani ai activității din M.A.E., încadrându-se în preocupările de atunci ale ministerului de a extinde aderarea României la cât mai multe organizații economice, a făcut un studiu despre Acordul General pentru Tarife și Comerț (G.A.T.T.), sugerând aderarea țării noastre la această organizație, ceea ce era o opțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
E., a fost numit director al Direcției Organizațiilor Economice Internaționale, desprinsă din Direcția Organizațiilor Internaționale (1967-1969). A reluat, concomitent, activitatea de conferențiar universitar pentru economia mondială la Academia de Studii Economice. A fost o perioadă în care România își intensifica preocupările pentru folosirea O.N.U., a organelor și organismelor sale pentru satisfacerea intereselor de pace, colaborare și dezvoltare. Ca director în M.A.E., în anii 1967-1969, a îndeplinit misiuni specifice domeniului său de activitate. A fost membru al delegațiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
deplaseze în capitala acestui stat, unde a fost primit de primul-ministru și a negociat stabilirea de relații diplomatice. Ziua de 29 iunie 1972 a devenit data de stabilire a relațiilor diplomatice dintre România și Bangladesh la nivel de ambasadă. O preocupare importantă a sa în acei ani a fost aceea de a asigura sprijinul Indiei, Sri Lanka și Nepalului pentru acceptarea României în "Grupul celor 77". Obținând calitatea de membru al acestui grup în 1976, România s-a putut folosi de unele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de șase luni interimatul conducerii misiunii. decembrie 1987, reîntors în Centrala M.A.E., la Direcția Organizații Internaționale. În scurt timp, a fost transferat la Direcția IV-a pentru America de Nord și America de Sud răspunzător pentru relațiile cu Canada. Problema centrală a preocupării a fost colaborarea cu partea canadiană în construcția centralei nucleare de la Cernavodă. ianuarie 1990, a revenit la Direcția Organizații Internaționale, ca director adjunct și apoi director. În aprilie, a fost promovat Consilier diplomatic. mai 1991, numit subsecretar de stat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și idei la pregătirea dosarelor privind întâlnirile și convorbirile președintelui român cu președinții Egiptului și al O.E.P., precum și cu alți șefi de stat și personalități politice arabe, în scopul creării unui climat de destindere între părțile beligerante. Toate aceste preocupări ale diplomației române au avut o contribuție determinantă în semnarea Tratatului de Pace dintre Egipt și Israel, în 1979, și demararea convorbirilor directe dintre palestinieni și israelieni. De la Cairo și București, a propus și a acționat pentru îmbunătățirea și extinderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Final de la Helsinki. În timpul mandatului său de ambasador, relațiile dintre România și Finlanda au cunoscut un curs ascendent. Au avut loc vizite la nivelul primilor miniștri în 1974 și 1976, schimburi de importante delegații pe plan economic și cultural. Prin preocuparea colectivului ambasadei și agenției economice, în perioada 1973 1978, balanța schimburilor comerciale și cea de plăți între cele două țări a fost constant în favoarea României. A participat la negocierea și a semnat Convenția de evitare a dublei impuneri între România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bilaterale complexe și un trecut istoric, politic și cultural bogat, valorificarea pentru imaginea externă a țării noastre a Centrului internațional de presă din Viena, relația cu emigrația venită din România, între care numeroși sași și șvabi. În continuare, a avut preocupări și față de Parohia română și Asociația de prietenie româno-austriacă. Atenție aparte a acordat Centrului internațional de presă și presei austriece în general, ceea ce s-a și reflectat în rezultate, respectiv, în august 1974, s-a reușit publicarea gratuită de articole
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a inițiat demersuri destinate sprijinirii comunităților românești din afara granițelor țării, în privința păstrării identității lor etnice, lingvistice, culturale și religioase, reintegrării în circuitul valorilor științifice și culturale naționale a creației personalităților de seamă din rândul diasporei. În acest scop, a răspuns preocupărilor Ministerului Afacerilor Externe pentru menținerea unui dialog permanent cu aromânii și comunitățile românești din Albania, Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Ungaria, prin realizarea de vizite și întâlniri periodice, în țară și în străinătate, cu reprezentanții asociațiilor acestora, cu oficialități, oameni de știință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Germania, șef serviciu Secția Germania; secretar al Părții române în Comisia mixtă guvernamentală româno-germană pentru probleme privind etnicii germani din România; 2004-2005: Ambasada României la Praga, prim-colaborator al ambasadorului; 2005 pensionare pe motiv de vârstă, cu gradul de Ministru-consilier. Preocupări științifice Traduceri din germană în română: E. Matzner: Șocul pieței; Helmut Kohl: Am vrut unitatea Germaniei; H.P.Martin, H.Schumann: Capcana globalizării; Kurt Hübner: Naționalul . Doctor în economie cu teza: Parteneriatul economico-social. Studiu asupra experienței austriece. Repere ale activității diplomatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în primul an de la integrarea în UE, maniera proactivă în care își înțelege statutul de membră a acesteia. A informat despre dificultățile adaptării la rigorile comunitare, despre continuarea dezbaterii interne asupra proiectului european ca atare, a strategiei post-aderare, precum și despre preocuparea autorităților cehe de a valorifica în interes național oportunitățile oferite de integrare. A contribuit la pregătirea și organizarea contactelor de nivel: ministrul de externe ceh la București, președintele Senatului României la Praga, participarea fostului suveran al Românei la festivitățile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pentru munca sa enormă, contribuția sa importantă la apropierea statelor și popoarelor noastre, ca relațiile de colaborare comercial-economice să atingă parametri cât mai înalți" (textul cuvântării a fost publicat în ziarul "Turkmenskaia Iskra" din 22 iunie 1995). A manifestat o preocupare permanentă pentru sprijinirea firmelor "ARCOM" și "ROMPETROL", care executau diverse proiecte în Turkmenistan, având atunci la lucru pe șantiere circa 4000 de lucrători. Activitate publicistică A publicat, sub pseudonim și nume propriu, în "Flacăra", "Contemporanul", "Elöre" ș.a. note de călătorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
contribuit, prin contactele sale diplomatice cu oficialitățile și reprezentanții statelor gazdă, precum și cu colegii din Corpul Diplomatic, la prezentarea politicii externe active a României și inițiativelor sale vizând dezvoltarea relațiilor bilaterale și a colaborării pe plan internațional. A avut în preocupare urmărirea cursului dinamic al politicii răsăritene a R.F. Germania, călăuzită de conceptul ,,schimbării prin apropiere". Această conduită politică a condus la deschiderea dialogului la nivel înalt cu conducerea fostei R.D. Germane, a contactelor și vizitelor reciproce, ajungându-se la semnarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A fost Consilier la Direcția Politică de Sinteză (1979-1980). În perioada 1975-1979, Consilier la ambasada României din Phenian. În perioada 1974-1980, a fost trimis în misiuni temporare la: Havana, Berlin, Ulan-Bator. A urmărit finalizarea unor demersuri și inițiative românești. Prin preocupările și relațiile sale în domeniul presei, a publicat numeroase articole despre România și istoria poporului român în cotidiane și alte publicații de profil din țările de care s-a ocupat. A identificat și a prezentat propuneri pertinente privind inițierea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
celor mai importante departamente ale Agenției de presă "Belga", ale principalelor cotidiane ("La Libre Belgique", "Le Soir", "Le Peuple", "De Standaard") și ale televiziunilor belgiene. Periodic, a organizat întâlniri cu redactori și analiști din mass-media, cărora le-a expus principalele preocupări și programe politice, economice și sociale, adoptate de parlament și de guvern în perioada tranziției, obiectivele politicii externe vizând integrarea graduală în instituțiile occidentale. A urmărit realizarea unei corecte reflectări în mass-media locală a realităților românești, a acțiunilor întreprinse pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
parlament și de guvern în perioada tranziției, obiectivele politicii externe vizând integrarea graduală în instituțiile occidentale. A urmărit realizarea unei corecte reflectări în mass-media locală a realităților românești, a acțiunilor întreprinse pentru dezvoltarea și diversificarea raporturilor politice, economice, cultural-științifice româno-belgiene. Preocupările și relațiile bune avute cu presa belgiană îi permit să realizeze întâlniri, inclusiv acordarea de interviuri de către personalități românești aflate în vizită în Belgia (miniștri, senatori și deputați, reprezentanți ai partidelor politice, oameni de afaceri, universitari etc.). Este membru al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țara noastră. Zece ani din activitatea sa diplomatică s-au desfășurat în Franța. Activitatea diplomatică desfășurată la Ambasada României din Franța și în sistemul Ministerul Comerțului Exterior a dus la rezultate notabile pentru țara noastră. În relațiile cu Franța, principala preocupare a fost dezvoltarea schimburilor comerciale și îndeosebi a exporturilor pentru a crea mijloace de plată a importurilor necesare industrializării țării. Anual se conveneau înțelegeri cu liste de mărfuri la export și import pentru care discuțiile erau anevoioase. Pentru unele sectoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de promovare, ca: reclama, publicitatea, radioul, televiziunea, conferințe, distribuire de material documentar, scrisori comerciale, invitații, împreună cu acțiuni de prezentare și interviuri. A realizat o rețea largă de contacte cu toate firmele și asociațiile comerciale și industriale, care se înscriau în preocupările Agenției economice de promovare a relațiilor româno-japoneze. În 1965, la încheierea misiunii sale, schimburile comerciale româno-nipone se ridicau la 31,5 milioane dolari S.U.A., pornind aproape de la zero. Valoarea importului și exportului erau aproape egale. Valoarea contractelor încheiate cu livrări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în literatura de specialitate și în buna practică în domeniu în ultimele două decenii. Descrierea simplă de către Cadbury, ca modul în care organizațiile sunt direcționate și conduse, conține elemente de mare profunzime și face trimitere la performanță, care este o preocupare majoră a oricărei organizații. Organizațiile trebuie să adere la toate conceptele, principiile, standardele și reglementările guvernanței corporative, pentru a fi evaluate și a atinge politicile și performanțele relevante așteptate, iar codurile și politicile guvernanței corporative au ajuns să fie o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
trebui constituite comitetecheie cum ar fi: comitetul de audit, comitetul de numire, comitetul de remunerație, în subordinea consiliului de administrație. În teoria agentului/agenției, managerii în activitatea de conducere acționează ca agenți ai consiliului de administrație și au o singură preocupare importantă - maximizarea rentabilității investiției. Teoria agentului este punctul de vedere tradițional asupra modului în care organizația se autoconduce. 5 Cartier - Dicționar enciclopedic, București, 2003. 6 Guvernanța corporativă și managementul riscurilor, ediția a doua, Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie și Irlanda
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cum acestea erau conduse. Dacă o astfel de măsură nu ar fi fost luată, angajamentul investitorilor s-ar fi diminuat, iar viața corporativă ar fi fost afectată, din cauza acestei lipse de încredere. În Marea Britanie 8 , Sir Adrian Cadbury a avut preocupări pentru cercetarea cauzelor comune ale eșecurilor corporațiilor din sistemul privat, elaborând, după criza din anii ’80, Raportul Cadbury, în 1992. Din raport a rezultat faptul că falimentele corporațiilor au apărut ca urmare a problemelor majore ale organizării și funcționării sistemului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
probleme care se află în competența conducerii de vârf. Managementul general nu numai că nu a reușit să evite catastrofele produse, dar, în unele situații, chiar a reprezentat sursa acestor eșecuri. Ulterior au apărut și alte rapoarte care au confirmat preocupările lordului Sir Adrian Cadbury și au contribuit la construirea de reguli și coduri practice în toate domeniile. Principiile și codurile guvernanței corporative au fost dezvoltate și completate de OECD9 și Banca Mondială, care s-au implicat în acest proces. În
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
transparența tranzacțiilor și la necesitatea monitorizării sistemului de control intern în vederea asigurării capabilității acestuia de evaluare a riscurilor posibile care să dea un plus de siguranță managementului organizațiilor. Pentru a evita o guvernanță necorespunzătoare, managementul de vârf trebuie să aibă preocupări deosebite pentru realizarea de strategii, elaborarea de 10 A. Shleifer, R. Vishny, „A Survey of Corporate Governance”, în Journal of Finance nr. 52, 1997, p. 737. Capitolul 1. Guvernanța 21 politici și organizarea sistemului de control intern cu ajutorul cărora să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]