1,955 matches
-
un pronume sau un verb la infinitiv cu prepoziție. Acestea se plasează în felul următor: Pronumele care exprimă complementul este cel mai adesea de forma accentuată, dar cu unele adjective poate fi și de forma neaccentuata, și atunci este fără prepoziție, locul său fiind înaintea predicatului: "Cette voiture est trop chère pour moi" „Mașină asta este prea scumpă pentru mine”, dar "Cette personne m’est chère" „Persoană asta îmi este dragă”. În construcțiile comparative, complementul se leaga cu o conjuncție de
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
Îl est gros comme un éléphant „Este mare cât un elefant”. La exprimarea gradului comparativ, conjuncția este "que": Îl est plus gros qu’un éléphant" „Este mai mare decât un elefant”. În schimb la gradul superlativ, cuvantul de legătură este prepoziția "de": "la plus belle de toutes „cea mai frumoasă dintre toate”. Și adjectivul poate avea mai multe complemente: "C’est très difficile à comprendre" „E foarte greu de înțeles”. Și un adverb poate avea complement exprimat prin adverb ori prin
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
de toutes „cea mai frumoasă dintre toate”. Și adjectivul poate avea mai multe complemente: "C’est très difficile à comprendre" „E foarte greu de înțeles”. Și un adverb poate avea complement exprimat prin adverb ori prin substantiv sau pronume cu prepoziție, iar construcțiile grupului adverbial se aseamănă și ele cu ale grupului adjectival: trop vite" „prea repede”, "indépendamment des circonstances „independent de împrejurări”, "contrairement à țoi" „spre deosebire de tine”. În câteva cazuri, complementul exprimat prin adverb urmează adverbul care îl subordonează: surtout
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
fiind exprimată: Subjonctivul în subordonată, în principala fiind exprimată: După cum se vede în exemple, asemenea subordonate sunt introduse uneori nu de simplă conjuncție "que", ci de locuțiunea conjuncționala "à ce que" sau "de ce que". "À", respectiv "de" din acestea sunt prepozițiile ce introduc complementele indirecte corespunzătoare subordonatelor. Locuțiunea cu "à" este obligatorie, dar nu și cea cu "de". Despre folosirea pronumelor relative care introduc propoziția atributiva, vezi articolul Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză, secțiunea Pronumele relative. Predicatul
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
timpului ale așa zisei ”Regula de aur”, adesea implică prin încorporare principiul compasiunii: "Să facem altora ce vrem să ni se facă nouă". Substantivul englez "compassion" însemnând "”a iubii împreună cu”" provine din Latină. Prefixul "com-" vine din versiunea arhaică a prepoziției și afixului latin ”cum” (însemnând ”cu”). Segmentul "-passion" este derivat din "passus", participiul verbului deponent passus sum, patior, Pati ("păți" în română). Compasiunea este astfel legată în origine, formă și înțeles de substantivul ”pacient” (cineva care suferă), și de răbdare
Compasiune () [Corola-website/Science/333043_a_334372]