6,695 matches
-
etiologici multipli. Anamneza nu poate neglija consecințele bolii asupra funcționării individului, ținând cont de caracteristicile sale individuale, de modul său de viață și de contextul său existențial. Ipotezele explicative trebuie să țină cont de interacțiunile dintre diferiții factori identificați sau presupuși. Alături de tratamentele simptomatice și fiziopatologice, alte intervenții încearcă să evite, să atenueze, să modifice, să compenseze consecințele funcționale prin acțiuni de educație sanitară, de prevenție, reeducare sau reabilitare. Abordarea medicală și bolile psihopatologice In domeniul psihapatologiei, modelul medical se lovește
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
puternică sensibilitate la respingerea socială, fie că este reală (fiecare poate trăi o situație de răcire a relațiilor sale sociale, dar acești pacienți o agravează prin reacția de repliere, prin distanțare și neîncredere, în loc de a încerca s-o „reîncălzească”) sau presupusă (un „bună ziua” mai rece decât de obicei, un reproș inofensiv sunt suficiente pentru a le „dovedi” că nu mai sunt apreciați). Diagnostic diferențial și comorbiditate Unele simptome ale anxietății sociale pot fi regăsite în numeroase tablouri clinice, cum ar fi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientul evocă schema în imaginație și se pregătește să lupte împotriva acesteia. Acest exercițiu are drept scop să dezvolte capacități de coping mai adaptate și să amplifice încrederea în sine expunându-se schemei. Strategiile experiențiale - Dialogul în imaginație cu persoana presupusă a fi la originea schemei sau care o consolidează în prezent: pacientul revede scena în imaginație, dar își afirmă drepturile și trebuințele; terapeutul sau pacientul adult servește drept model copilului de altădată. - refacerea relației parentale în imaginație: pacientul adult, eventual
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tête à tête, exprimarea opiniilor sau formularea unor întrebări într-un grup de persoane... Participarea la o petrecere însă fără manifestare verbală, intervenție verbală scurtă, participarea la o conversație evitând să ofere detalii personale... Autopedepsire în loc de încurajare după un eșec presupus. Chiar dacă celelalte situații pot fi depășite, cei mai mulți pacienți manifestă și atunci mici semne de anxietate socială sau de evitări subtile (crispați de teama de a nu-și manifesta emotivitatea sau incompetența). Această focalizare obsedantă ridică adesea problema existenței unei forme
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
autor, nu încape discuție că este scrisă cu măiestrie și construită astfel încât se creează o suprarealitate, totul petrecându-se ca în vis. Cartea „frumoșilor nebuni” e un triumf al scriiturii artiste. În romanul Scaunul singurătății (al cărui titlu evocă un presupus scaun, pe care se zice că ședea eunucul-șef al sultanului, venit la Brăila din doi în doi ani să recruteze fete pentru harem), erup în epic lirismul, pitorescul, cromaticul de sursă orientală și balcanică, barocul lingvistic, ce corelează onomastica
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
parabole Echipa de zgomote și Scoica de lemn. Prima, dezvăluind trista condiție a unei familii nevoite, spre a exista, să lucreze într-un studio cinematografic la producerea de zgomote, la imitarea, bunăoară, a tropotelor de cai, exprimă implicit nostalgia unei presupuse origini mitice. Strămoșul arhetipal, totemic, al capului familiei ar fi fost un bizon: forță a naturii, „care îngenunchea numai în vadul apelor, niciodată în praf”. Titlul celei de-a doua piese e o metaforă a iluziei. Casa de la mare în
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
posibil ca nimeni să nu migreze. În ce constă, atunci, forța unei legi nomologice? Ce anume face obligatorie o relație între antecedent și consecință? Fără o astfel de forță nu putem afirma că există o conexiune intrinsecă între o cauză presupusă și un efect prezis. Criticul ar conchide că științele sociale nu se pot dezvolta prin analogie cu științele naturale deoarece între antecedent și consecință intervine alegerea umană. Aceasta nu reprezintă cauzalitatea în sensul normal al termenului deoarece pentru agentul cauzal
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
analitice a procesului științific. De îndată ce este selectată și justificată alegerea unei teme, aceasta trebuie transformată într-un proiect de cercetare viabil. Tema este reprezentată printr-un model formal din care este apoi derivată o ipoteză testabilă care să specifice o presupusă relație între variabile. În acest curs sunt definite conceptele de bază - modelul, ipoteza și variabilele. Este introdusă succint teoria cauzalității și este făcută distincția dintre variabilele independente și cele dependente. Este prezentată forma generală a unei ipoteze liniare bivariate, incluzând
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
propriu-zisă, mijlocul prin care Xi forțează impunerea de schimbări în Yi. Tot așa cum nu putem observa nici condiția consecutivă rezultată în mod reciproc. Nu va mai exista niciodată un aranjament de evenimente absolut similar, astfel că, dacă extragem factorul cauzal presupus, în condițiile în care restul rămâne constant, efectul să dispară imediat. Cauzalitatea, în acest sens, există separat de observator și de observările sale. Aceasta este inferențială mai degrabă decât perceptuală. Cauzalitatea nu este ceva ce se observă direct, ca atare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
măsură, observărilor empirice, pe când aspectul de impunere, element intrinsec al teoriei cauzale, nu este. În plus, mai există o altă trăsătură esențială a afirmației cauzale care, de obicei, nu poate fi observată și care este generată de logica sa interioară. Presupusa relație dintre X și Y trebuie să aibă sens, trebuie să fie inteligibilă în raport cu ceea ce știm deja, sau măcar credem cu convingere. Trebuie să existe o legătură plauzibilă de la antecedent la consecință, un proces sau mecanism prin care posibilitatea transmiterii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
plin avânt pentru că există și alți factori care influențează deciziile electoratului. Am susținut în Cursul 3 că afirmațiile cauzale din științele sociale implică o premisă practică în plus, care se leagă de motivațiile umane, de faptul că tipul de comportament presupus a fi provocat de factorul cauzal este inteligibil și așteptat în mod normal din partea unor indivizi aflați în anumite situații. Facem presupuneri de acest tip chiar foarte des și cu ușurință, atât în conversațiile zilnice, cât și în teoria științelor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trebuie să fie prezent pentru ca Y să fie prezent. Suficient înseamnă aici că X este capabil în totalitate să producă pe Y, fără ajutor. Eu însă consider aceste cerințe prea stricte. De exemplu, ne putem ușor imagina o armată vegetariană presupusă a fi în dezavantaj din perspectiva ipotezei anterioare, care ar avea însă alte avantaje compensatorii în ceea ce privește succesul în luptă, cum ar fi instruirea, tehnologia, resursele materiale și conducerea. Consumul de carne, în acest caz, nu ar fi nici necesar pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
puterea partidelor de stânga par să se evidențieze puternic în testele bine construite.) Deocamdată ne vom axa pe modelul conceptual conținut implicit în forma în care este prezentată problema empirică. Variația de la nivelul variabilei dependente (cheltuielile guvernului în raport cu PIB) este presupusă a fi explicată de către variația mai multor variabile independente diferite. Fiecare dintre aceste variabile independente este complet separată de celelalte. Unele pot să nu prezinte nici un fel de efect sistematic la testare, altele pot avea efecte sistematice, dar pot exercita
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în cadrul jocului „Lașul”, cu privire la cine rămâne și cine părăsește coaliția. Relațiile de negociere din jurul nivelului pragului sunt deosebit de complexe și astfel șansele de succes ale acțiunii colective se diminuează. O situație similară se manifestă și în cazul răspunsului tipic privind presupusa valoare a votului, cum se mai întâmplă câteodată ca un singur vot să poată decide pe câștigătorul alegerilor. Această afirmație se bazează pe situația în care pentru victorie este necesar un prag de voturi (t), iar candidatul meu preferat ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lui Y. O regulă de selecție corelată cu variabila dependentă va avea tendința să subestimeze efectul cauzal deoarece aceasta nu asigură observații pentru întreaga arie de variație a lui X. Astfel, nu se poate considera că aceasta ar examina complet presupusul impact al factorului explicativ sugerat, ci că ar căuta observații privind ceea ce vrea să explice proiectul, sperând ca tiparul cauzal total să fie și el surprins odată cu acestea. Ca atare există riscul de a se face inferențe eronate. Dacă cercetătorul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
salarii sau de regulamentele lor interioare. Cât este, oare, de legitim să îi păcălești pe subiecți creându-le o imagine falsă despre scopul real al studiului? Există un experiment psihologic celebru în care studenții trebuiau să facă șocuri electrice unor presupuși subiecți atunci când aceștia făceau greșeli gramaticale în exercițiile lor, crescând intensitatea electrică pe măsură ce se făceau mai multe greșeli. De fapt, totul era regizat, căci studenții înșiși erau adevărații subiecți ai experimentului. Testul urmărea cât de multă durere erau aceștia dispuși
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a spori siguranța, cercetătorii se îndreaptă uneori înspre analiza conținutului, o tehnică de transformare a datelor calitative în cantitative. O analiză de conținut tratează înregistrările documentare ca pe o grupare de interviuri cu final deschis și apoi le codifică răspunsurile presupuse. Astfel, cercetătorul poate selecta în mod aleatoriu din ziare povestiri despre diferiții candidați din alegeri și poate aplica o schemă de codificare sistematică ce examinează, de exemplu, caracteristicile personale descrise, sau procentul de relatări pozitive față de cele negative cu privire la fiecare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
contra-factuală aproape identică celei reale, cu excepția prezenței unei variabile de testare. Dar un studiu de caz în sine nu creează posibilitatea de a se izola variabila independentă și astfel efectele acesteia asupra variabilei dependente nu pot fi stabilite, ci doar presupuse. Concluzia care reiese din această rapidă trecere în revistă este că există o ierarhie a metodelor - de la experimente la cvasi-experimente, la comparațiile potrivite și la studiul de caz. Lista începe cu forma de testare cea mai riguroasă și ajunge apoi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
niciodată de bunăvoie o strategie de testare mai puțin riguroasă în locul uneia mai riguroase. (În treacăt fie spus, nu este adevărat că științele fizice se bazează în exclusivitate pe experimentele formale și de aceea ar avea în mod automat o presupusă superioritate față de științele sociale. Astronomia și geologia, de exemplu, trebuie de obicei să se bazeze pe lume și mai puțin pe selectarea de valori pentru variabila independentă efectuată de cercetător și, în consecință, se bazează mai mult pe cvasi-experimente și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
scade), pentru fiecare incrementare succesivă în X, într-un ritm constant reflectat de coeficientul de pantă, b. Pentru orice valoare dată de la nivelul variabilei independente, putem acum estima o valoare corespunzătoare la nivelul variabilei dependente, care să reprezinte efectul cauzal presupus. Aceste valori ale lui ⎧ (adică ⎧i) sunt sistematice pentru valorile luate de X. O parte din variația observată la Y (Yi-) este captată de dependența cauzală de X, dar nu neapărat toată. Variația reziduală (Yi-⎧i) este distribuită aleatoriu în jurul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lume în care fenomenul ipotetic la care ne-am referit ar fi inexistent. Această relație este exprimată în probabilități. Cu cât este mai puțin probabil ca datele observate să apară întâmplător din nimic, cu atât vom fi mai încrezători că presupusa noastră descoperire ar putea reprezenta un fapt autentic. Totuși, chiar dacă o medie de eșantion cu valoarea V ar putea să existe în afara distanței critice specificate, și astfel să apară întâmplător extrem de rar, este posibil ca ipoteza nulă - și nu ipoteza
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
susținut, dar nu decis, de către convențiile riguroase de testare a semnificației. În cercetare, este necesar să testăm în mod îngust, dar să gândim amplu. Din pricina convențiilor de semnificație statistică din cercetarea cvasi-experimentală, este extrem de dificil să facem ca un fapt presupus să fie „acceptat”. În lumea reală, ipoteza nulă este aproape întotdeauna falsă. Lucrurile se leagă, de obicei unul de altul, chiar dacă indirect; foarte puține sunt, de fapt, pur întâmplătoare. Testarea științifică presupune chiar opusul, insistând să se plaseze exact împotriva
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aparțin unui set de observări A se dovedesc (sau nu se dovedesc) a fi diferiți în modsistematic de membrii ce aparțin unui set B. În modelele cauzale, de exemplu, membrii A se deosebesc de membrii B în ceea ce privește valorile adoptate de presupusa condiție premergătoare, producând anumite diferențe corelate la nivelul consecinței pronosticate. Factorii cauzali externi sunt constanți atât la nivelul A, cât și la nivelul B, sau sunt stabilizați pentru a fi constanți, prin logica controalelor. Pe această bază, ne declarăm ipoteza
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
aceste conexiuni dorite. Doresc să vă avertizez împotriva unei astfel de tentații. Alegerea observațiilor astfel încât X și Y să covarieze în maniera prezentată în prealabil de ipoteză dovedește doar faptul că în lume există într-adevăr exemple ale relației direcționale presupuse. O astfel de alegere nu poate elucida afirmația opusă conform căreia ar putea exista exemple în care să nu se facă simțită prezența relației direcționale din ipoteză și nici afirmația sceptică conform căreia non-apariția ar putea fi un rezultat probabil
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de cercetare în științele sociale și un îndemn pentru tinerii cercetători la practicarea cu inteligență, angajament moral și modestie a acestui meșteșug. Argumentele controversate ale cursului se află în secțiunea de mijloc ce răspunde unor serii de critici bazate pe presupusa lipsă de importanță, amoralitate și imoralitate a științelor sociale. Unul dintre autorii mei favoriți este Lewis Thomas, fost conducător al centrului de cercetare și tratament al cancerului din New York și totodată biolog de primă clasă. Într-unul din eseurile sale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]