2,532 matches
-
această parohie Miron Constantin, absolvent de facultate de teologie și inginer. Preotul Miron a inițiat ample lucrări de renovare, terminate în anul 2000. El a reparat, în proporție de 85%, Sfânta Biserică, înzestrând-o cu un turn nou și cu pridvor, înlocuindu-i acoperișul, schimbându-i ferestrele, a reparat casa parohială, a împrejmuit cimitirul, a introdus gazul metan (în tot satul) și a redobândit toate terenurile care au aparținut din vechime bisericii. În acest moment biserica se află în plin proces
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
1695-1700, 1705-1707) scutea de dări la 8 iunie 1705 (7213) "doi preoți și doi diiaconi ce sînt la doă besérici armenești aici, în tîrgu în Iași". Prin contribuția enoriașilor, Bisericii „Sf. Grigore Luminătorul” i s-a adăugat în 1782 un pridvor. S-au găsit în arhive și alte documente prin care domnitorii Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709, 1716-1726), Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1716) și Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711) acordau clerului armean de la cele două biserici confirmări pentru scutirile de dări. Existența la Iași
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Massalit i-a dat o notiță scrisă despre numărul mănăstirilor și bisericilor din Iași. Lista avea următorul cuprins: Biserica a suferit unele lucrări de reparații în anul 1782, după cum atestă o piatră cu o inscripție în limba armeană aflată în pridvorul de pe latura vestică. Dan Bădărău și Ioan Caproșu presupun că Biserica „Sf. Maria” a rămas o vreme părăsită după construirea celei de-a doua biserici armenești, ea ajungând la sfârșitul secolului al XVIII-lea într-o stare destul de rea, ceea ce
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Grigorie. Data armenilor 844 și a Mântuitorului 1395. Și acum s-a reparat prin mâna pioșilor notabili, cu osteneala și cu cheltuiala poporului întreg, la anul 1252 și al Mântuitorului 1803". Pe o altă placă încastrată într-un perete din pridvorul de pe latura vestică se află următoarea inscripție: "Această sfântă biserică a fost reparată cu marele efort al lui [...] Hagi (Mahtesi) Hovhannes. În 1803". Biserica „Sf. Maria” a rămas singurul lăcaș de cult armenesc din Iași după ce Biserica „Sf. Grigore Luminătorul
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
de legătură directă între mii de ani de arhitectură țărăneasca și cea a zilelor noastre. „În arhitectură țărăneasca românească umbră este în exterior, devine suport al dramei arhitecturale și element principal de expresie. La oraș locul umbrei îl ia reflexul pridvorului închis cu geamuri. Reflexul constituind intermediul dintre lumină și umbră inaugurează o nouă modalitate estetică care va fi valorizata din plin abia la sfârșitul secolului al 19-lea." „De șase decenii trăim sub semnul reflexului în arhitectură modernă. De șaisprezece
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
efectuate de o echipă de constructori condusă de ing. Victor Tănase. În 2003 s-a recondiționat acoperișul. Șindrilă brută procurată din Polovragi și prelucrată de 3 meșteri. S-a reparat și bolta, s-au înlocuit grinzile putrede, s-a reparat pridvorul, s-a reparat și acoperit poarta de la intrare. Pe parcursul anului 2004 s-a montat pardoseala din scândură nouă, s-au confecționat scaunele din nou pentru câ cele vechi au fost total deteriorate, s-a introdus energia electrică în interiorul bisericii. În
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria de peste două veacuri și jumătate a acestui lăcaș este surprinsă în mai multe pisanii și inscripții păstrate pe pereții bisericii. Momentul ridicării ei a fost însemnat pe stâlpul dinspre miazăzi al pridvorului, în anii vechii ere bizantine "„... 725[5]”", adică anii 1746-1747 ai erei noastre. Inscripția este distrusă de timp și ilizibilă, însă anul de început, împreună cu alte înoiri și reparații, a fost surprins într-o pisanie pe iconostas: "„Această sf. beserică
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
sau [t]rnosit biserica preotu Rafail zugravu”". Biserica de lemn a fost înlocuită în 1909 de o biserică nouă de zid, ridicată în Crețești. Biserica de lemn a primit un acoperiș nou în 1912, moment însemnat cu vopsea albă în pridvor. Ea a fost închisă cultului începând cu anul următor. Biserica a fost reactivată ca spațiu de cult în 1961, după lucrări de renovare semnificative printre care se poate indica acoperirea cu tablă. La acestea se referă noua pisanie peste intrare
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
istoric fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Vechimea bisericii este disputată. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait propune o datare din secolul 18, bazată pe trăsăturile bine păstrate la altar, la ferestrele originale și reliefată de sculptura bogată a pridvorului și de peretele plin dintre tindă și naos. Nu este însă exclus ca toate aceste trăsături, considerate arhaice, să fi supraviețuit în această zonă de puternică civilizație a lemnului până în prima parte a secolului 19. Pisania pictată peste intrarea în
Biserica de lemn din Curteana () [Corola-website/Science/317727_a_319056]
-
lucrări de reparații, renovare și extindere ale edificiului bisericii, sub supravegherea preotului paroh Ștefan Ropotă. În 1999 s-a înlocuit catapeteasma veche cu una nouă, din lemn de stejar și de trandafir. Biserica a fost extinsă prin adăugarea unui nou pridvor de aproape 150 metri pătrați, cu două nivele, la etajul superior urmând să se amenajeze o bibliotecă parohială. Pereții exteriori ai bisericii au fost reparați și zugrăviți, s-a înlocuit în întregime acoperișul, atât tâmplăria din lemn, cât și învelitoarea
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Vasile cel Mare“, dirijat de prof. Mihai Ursachi. Tot cu acest prilej, mitropolitul Teofan a săvârșit și o hirotonie a unui diacon. Biserica are ziduri groase. Intrarea în biserică se face prin două uși, una situată în peretele vestic al pridvorului și a doua în peretele sudic al altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în pridvor (adăugat recent), pronaos, naos și altar. În pridvor se intră printr-o ușă masiv de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
a săvârșit și o hirotonie a unui diacon. Biserica are ziduri groase. Intrarea în biserică se face prin două uși, una situată în peretele vestic al pridvorului și a doua în peretele sudic al altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în pridvor (adăugat recent), pronaos, naos și altar. În pridvor se intră printr-o ușă masiv de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
Biserica are ziduri groase. Intrarea în biserică se face prin două uși, una situată în peretele vestic al pridvorului și a doua în peretele sudic al altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în pridvor (adăugat recent), pronaos, naos și altar. În pridvor se intră printr-o ușă masiv de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se află o inscripție cu
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
sudic al altarului. Interiorul bisericii este compartimentat în pridvor (adăugat recent), pronaos, naos și altar. În pridvor se intră printr-o ușă masiv de fier. Deasupra intrării se află o icoană în mozaic a Sfinților Împărați Constantin și Elena. Din pridvor se intră în pronaos printr-o ușă de fier pe care se află o inscripție cu caractere chirilice. Pronaosul este separat de naos prin două coloane circulare ce sprijină trei arcade. La etajul superior al pronaosului se află cafasul, unde
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Iași () [Corola-website/Science/318004_a_319333]
-
pe 9 noiembrie 1635, după cum spusese Iorga. Mulți autori pun toată strădania lui Vasile Lupu pe seama unor posibile remușcări, deoarece el contribuise la decapitarea lui Barnovschi în 1633. Pisania bisericii este scrisă în limba slavonă și se află deasupra ușii pridvorului: Clopotul bisericii era dăruit chiar de ctitor, în 1628, fiind lucrat la Liov. În documente, biserica este asociată cu breasla cioclilor din Târgul de Sus. În 1803, la cererea episcopului Veniamin Costache, biserica devenea metoh al Episcopiei Hușilor, în casele
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
metoh al Episcopiei Hușilor, în casele din jurul bisericii așezându-se câțiva călugări care oficiau slujba dumnezeiască de toate zilele. Biserica a suportat lucrări de restaurare, consolidare și întreținere în anii 1854 și 1873. În 1875 a fost adăugat un mic pridvor pe latura sud-vestică. Lăcașul de cult a fost reparat radical și zugrăvit din nou în vara anului 1913, prin cheltuiala și osteneala moșierului Vasile Rusovici. El a împrejmuit lăcașul de cult cu gard. Între anii 1929-1948, într-o clădire din
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Cu purtarea sa de grijă s-au realizat o serie de lucrări care au constat în instalarea de centuri, înlocuirea acoperișului, decapare interior și exterior, tencuirea exterioară a bisericii, montarea a două mozaicuri cu icoanele hramurilor pe peretele sud-vestic al pridvorului și văruirea interioară și exterioară a lăcașului de cult. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Iași se aseamănă din punct de vedere arhitectonic (plan, decorație exterioară și împărțire a spațiului interior) cu alte biserici construite în vremea domniei lui Miron Barnovschi
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Biserica Precista din Galați. Podul bisericii este un fel de fortăreață suspendată, camuflată de acoperișul obișnuit al bisericii. De jur împrejurul zidurilor se află drumuri de strajă și metereze pentru arcuri și puști. În interior, biserica este alcătuită din următoarele încăperi: un pridvor adăugit în 1875 (în partea de sud-vest), pridvorul (exonartexul) cu turnul clopotniță deasupra, pronaosul, naosul și altarul. Interiorul este luminat prin 13 ferestre. În biserică se intră pe o ușă metalică aflată pe partea de sud-vest a pridvorului. În peretele
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
fel de fortăreață suspendată, camuflată de acoperișul obișnuit al bisericii. De jur împrejurul zidurilor se află drumuri de strajă și metereze pentru arcuri și puști. În interior, biserica este alcătuită din următoarele încăperi: un pridvor adăugit în 1875 (în partea de sud-vest), pridvorul (exonartexul) cu turnul clopotniță deasupra, pronaosul, naosul și altarul. Interiorul este luminat prin 13 ferestre. În biserică se intră pe o ușă metalică aflată pe partea de sud-vest a pridvorului. În peretele de nord-est al pronaosului se află o ușă
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
încăperi: un pridvor adăugit în 1875 (în partea de sud-vest), pridvorul (exonartexul) cu turnul clopotniță deasupra, pronaosul, naosul și altarul. Interiorul este luminat prin 13 ferestre. În biserică se intră pe o ușă metalică aflată pe partea de sud-vest a pridvorului. În peretele de nord-est al pronaosului se află o ușă interioară prin care se urcă la cele două etaje ale turnului-clopotniță. Turnul are un plan pătrat și două etaje. La primul etaj se află o încăpere destinată sistemului fortificat de
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
un potir de argint cu ornamentații florale și medalioane aplicate (din secolul al XVII-lea), o Sfântă Evanghelie ferecată în argint și tipărită în grecește la 1693, o icoană a Mântuitorului și alta a Maicii Domnului de pe catapeteasmă, iar în pridvor icoana Sfântului Ioan Botezătorul donată probabil de Vasile Lupu și despre care N.A. Bogdan spunea că ar avea conform tradiției vreo 1000 de ani. În curtea bisericii, în apropiere de absida altarului, se află cavoul binefăcătorilor din familia Rusovici. Mormântul
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
Dabija Vodă și Ecaterina Doamna. Pe vremuri orașul Iași a avut ca cimitir central curtea Bisericii Sfântul Ioan Gura de Aur. Astfel în interiorul și în curtea bisericii se mai păstrează unele din necropolele și monumentele existente în acel cimitir. În pridvorul bisericii (adăugat mai târziu) se vede un monument funerar aparținând vornicului Georgi Romalo (decedat 1858), soției sale, Emilu Max și altor membri ai familiei: Maria Romalo, născută Rosetti (decedată 1838), Alexandru Romalo, Ecaterina Romalo, Pulcheria Max, născută Romalo(decedată 1875
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
Iași impresionează și azi prin zidăria din piatră și Turnul-clopotniță masiv, acesta fiind prevăzut prevăzut și cu o tainiță în care puteau fi ascunse obiectele de cult, în caz de primejdie. În exterior biserica este dreptunghiulară, cu absida altarului heptagonală. Pridvorul de la intrare este adăugat mai târziu, în secolul al XVIII-lea, pentru a proteja monumental sculptat de italianul Nach Zut Canova și necropola familiei Romalo. În interior, catapeteasma bisericii este cea originală, cu cele patru registre la care s-a
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
documente începând cu anul 1800. Prin strădania preotului, arhiva parohiei a fost legată și pusă pe ani, cu întregul inventar de patrimoniu la zi. Pentru păstrarea tradiției și istoriei poporului român, care a învățat să scrie și să citească în pridvorul bisericii, s-a înființat în primul pridvor o bibliotecă cu carte religioasă, care este pusă la îndemâna credincioșilor. Tot in pridvorul bisericii se păstrează cartea veche, atât cea de cult cât și de cultură universală, scrise în limbile greacă și slavonă
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
preotului, arhiva parohiei a fost legată și pusă pe ani, cu întregul inventar de patrimoniu la zi. Pentru păstrarea tradiției și istoriei poporului român, care a învățat să scrie și să citească în pridvorul bisericii, s-a înființat în primul pridvor o bibliotecă cu carte religioasă, care este pusă la îndemâna credincioșilor. Tot in pridvorul bisericii se păstrează cartea veche, atât cea de cult cât și de cultură universală, scrise în limbile greacă și slavonă. Biserica a fost restaurată de mai multe
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]