2,398 matches
-
-se ca facultate distinctă și continuându-se astfel tradiția Școlii Românești de Sociologie și Asistență Socială edificată de Dimitrie Gusti și Henri H. Stahl în anii 1920. 1929-1952 - Asistența socială funcționează ca profil universitar în cadrul Școlii Superioare de Asistență Socială "Principesa Ileana", sub conducerea sociologului Henri H. Stahl; 1952-1969 - Școala Superioară de Asistență Socială de 4 ani este redusă la învățământ de tip colegiu postliceal de 3 ani; 1969 - Învățământul în domeniul asistenței sociale este desființat total, considerându-se că problemele
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București () [Corola-website/Science/309256_a_310585]
-
situată pe o colină. Inițial s-a dorit a fi o capelă a familiei Inculeț, construcția bisericii având loc între anii 1942-1947 pe terenul familiei Inculeț imediat după trecerea la Domnul a academicianului Ion C. Inculeț și a soției sale, principesa Ruxandra Bașotă. Cei care au finalizat construcția au fost frații Ion I. Inculeț și Georgel I. Inculeț, fiii marelui om politic Ion C. Inculeț. Biserica este pictată în ceară, cu o tematică deosebită și inedită, pictura fiind realizată în anul
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
ctitorilor, capela, împreună cu pământul deținut de familia Inculeț au fost donate Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de către urmașii boierului Ion Inculeț. Destinația inițială a bisericii a fost cea de capelă-necropolă, aici aflându-se mormintele lui Ion Inculeț și al soției sale, principesa Ruxandra Bașotă-Cantacuzino. Ion Inculeț a încetat din viață la data de 19 noiembrie 1940, dar deoarece construcția bisericii nu fusese finalizată, el nu a putut fi înmormântat la Bârnova. Corpul său a fost pus într-un sicriu de sticlă, care
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
lemn de Mahon comandat din Italia și care a fost acoperit cu un drapel tricolor lung de 5 metri. Racla a zăcut câțiva ani într-un cavou provizoriu, la Cimitirul Belu. După decesul la 21 mai 1942 a soției sale, principesa Ruxandra Cantacuzino, în casa familiei din București, rămășițele pământești ale lui Ion Inculeț și ale Ruxandrei Cantacuzino au fost reînhumate la data de 7 iunie 1942 în naosul bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul" din Bârnova, în părți opuse (Ion Inculeț în
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
Actuala clădire nu mai seamănă decât în parte cu vechiul conac. La data de 16 octombrie 1919, omul politic Ion Inculeț, fost președinte al Sfatului Țării din Basarabia și ministru în guvernele liberale din perioada interbelică, s-a căsătorit cu principesa Ruxanda Cantacuzino, care era unica fiică a boierului Anastase Dumitru Miltiade Cantacuzino, care poseda o avere destul de mare. La momentul căsătoriei, boierul Anastase Dumitru Miltiade Cantacuzino era proprietar a 550 hectare de pământ în satul Bogonos (comuna Lețcani, aflată în
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
Bogonos (comuna Lețcani, aflată în apropiere de Iași), precum și a 26 hectare de pământ în satul Bârnova din comuna Bucium (astăzi Bârnova este comună de sine stătătoare). După primul război mondial, terenul de la Bogonos a fost expropriat parțial, iar astfel principesa Ruxandra Cantacuzino moștenea doar 202 hectare de pământ după decesul tatălui ei. În urma reformei agrare din 1923, a urmat o altă expropriere a pământului de la Bogonos, de această dată cu plată. Astfel, averea familiei Inculeț s-a redus mult ca
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
s-a redus mult ca dimensiuni: doar 26 hectare de pământ la Bârnova, plus 8 hectare pe care le-a cumpărat personal Ion Inculeț acolo unde s-a ridicat mai târziu Capela familială. În satul Bârnova, pe valea pârâului Bârnova, principesa Ruxandra moștenise un castel din piatră de la rudele sale din familia Bașotă și de la S.Cneazu. În anul 1920, Ion Inculeț a demolat castelul din piatră de Repedea din satul Bârnova și a construit un conac după gustul său. Conacul
Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova () [Corola-website/Science/308897_a_310226]
-
Dumitru Marinescu Bragadiru. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în partea de sud a României producția de bere era slab dezvoltată, dar concentrată în București. Dumitru Marinescu Bragadiru a început să achiziționeze teren în jurul centrului Bucureștiului, în apropiere de Piață Principesa Maria (astăzi Piața George Coșbuc) și a înființat fabrică să de bere pe data de 9 aprilie 1895. În anul 1909, Fabrica de Bere a fost înființată că o societate pe acțiuni. Familia Bragadiru a devenit astfel una dintre primele
Palatul Bragadiru () [Corola-website/Science/309478_a_310807]
-
a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia a primit din partea Casei Regale a României decorația Ordinul Coroană României în grad de Cavaler cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a Regelui Mihai I al României, decorație înmânata de Principesa Moștenitoare Margareta a României.Dupa eveniment a fost urmat un dineu care a avut loc în Sufrageria de Stat a Castelului Peleș. Printre personalitățile care au mai fost decorate s-au aflat Dragă Olteanu-Matei și Stelian Tănase, președintele-director general al
Maria Ciobanu () [Corola-website/Science/306074_a_307403]
-
Zozo, după cum era alintată în cercurile protipendadei, era fiica generalului Leon Mavrocordat și totodată, era înrudită, după mamă, cu Ghiculeștii și cu familia Lahovari. Mama Zoei, Maria Mavrocordat, fostă Ghica, era fiica lui Dumitru Ghica și a Zoei Lahovari. Bunicul principesei Zoe Sturdza, pe linie maternă, era nimeni altul decât celebrul explorator și vânător Dumitru Ghica-Comănești, care alături de fiul său Nicolae Ghica (căsătorit cu Ioana Băleanu, deputat și guvernator al Băncii Naționale a României) a întreprins o expediție africană în Somalia, în 1896. După
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
pronunțat. Spre cinstirea celor care s-au jertfit pentru împlinirea idealului sfânt al Unirii, la 11 noiembrie 1924, în Piața Unirii din Cernăuți a fost dezvelit monumentul unirii . La festivitate au participat Regele Ferdinand și Regina Maria, Principele Carol și Principesa Elena , prim-ministrul Ion I. C. Brătianu ș.a. Iancu Flondor s-a retras din toate funcțiile politice deținute la 15 aprilie 1919 (când a demisionat din guvernul Ion I.C.Brătianu), dezamăgit de moravurile politice ce se instaurau. În locul său, este desemnat
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
Invitația este refuzată de Elena Ceaușescu personal. Iata cum descrie situația lui ambasadorul Canadei la București (1979-1983), Peter Roberts: Debutează la vârsta de 14 ani, într-un concert cameral Enescu, alături de soliști consacrați. Între 1961-1965, printr-o bursă acordată de Principesa Maria Cantacuzino-Enescu, capătă dreptul de a folosi pianul lui George Enescu. Este laureat al Concursului internațional "George Enescu", la edițiile din 1961 și 1967. În 1968 este laureat al Concursului internațional de pian de la Montreal. Cella Delavrancea, printr-o serie
Dan Grigore () [Corola-website/Science/305531_a_306860]
-
000 lei. În schimb, Zizi Lambrino se obliga să nu facă niciun demers vătămător pentru vreun membru al familiei regale și să predea toate scrisorile primite de la Carol (obligație neîndeplinită). La 10 martie 1921, la Atena, Carol se căsătorea cu principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei, iar la 25 octombrie 1921 din această căsătorie se năștea Mihai, viitorul rege al României, astfel încât succesiunea la tron părea asigurată. Căsătoria cu principesa Elena era însă întemeiată pe motive dinastice, iar temperamentul "focos
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
La 10 martie 1921, la Atena, Carol se căsătorea cu principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei, iar la 25 octombrie 1921 din această căsătorie se năștea Mihai, viitorul rege al României, astfel încât succesiunea la tron părea asigurată. Căsătoria cu principesa Elena era însă întemeiată pe motive dinastice, iar temperamentul "focos și brutal" al lui Carol era greu compatibil cu "natura simțitoare și rafinată" a soției sale . La 14 februarie 1925, Carol o întâlnește pentru prima dată pe Elena Lupescu, ceea ce
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
1928, la care aveau să participe circa 100.000 de oameni. Carol ar fi urmat să se întoarcă în țară în cadrul adunării, dar nu i s-a permis plecarea cu avionul de către autoritățile engleze. La 21 iulie 1928, la cererea principesei Elena, Curtea de Apel București a pronunțat divorțul dintre aceasta și Carol, motivat de părăsirea domiciliului conjugal de către Carol. La 3 noiembrie 1928, guvernul condus de Vintilă Brătianu a demisionat; iar Regența a numit ca prim-ministru pe Iuliu Maniu
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
care s-a pus problema revenirii acestuia pe tron. În întrevederea din 25 aprilie 1930, cu Alexandru Averescu, desfășurată în localitatea Bellizona, Elveția, acesta a pledat pentru revenirea lui Carol, cu condiția despărțirii de Elena Lupescu și reluării căsătoriei cu principesa Elena. Iuliu Maniu solicita acceptarea acelorași condiții, la care se adăuga recunoașterea regimului parlamentar - constituțional. În dimineața zilei de 6 iunie 1930, Carol expedia următoarea telegramă amicilor săi din țară: "Sosesc cu întreaga familie. Gică". Plecat din München, cu un
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
Țărănesc au venit Ion Mihalache, Grigore Iunian și Aurel Leucuția, care, spre deosebire de Maniu, nu au ridicat problema legăturii dintre Carol și Elena Lupescu. Ulterior, Maniu se va plânge că atitudinea celor trei i-a subminat planul cu privire la reluarea legăturii cu principesa Elena și renunțarea la Elena Lupescu . Pentru a obține și sprijinul unei părți a liberalilor, Carol l-a invitat la palat pe Gheorghe Brătianu, nepotul lui Vintilă Brătianu. Deși acesta s-a opus categoric unei asemenea vizite, Gheorghe Brătianu s-
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
a încoronat în 967, încă înainte de a-și asigura Otto succesiunea la tron în Imperiu. Tot în același an dieceza de Magdeburg a fost ridicată în rang de arhidieceză. În 972 a oficiat nunta între Otto al II-lea și Principesa bizantină Theophanu , însă, prin ridicarea Capuei și Beneventului la rang de arhidieceze a creat noi tensiuni cu Biserica din Răsărit (cele două orașe se aflaseră în mod tradițional sub influența Bizanțului). Liutprand de Cremona care e cunoscut și în calitate de cronicar
Papa Ioan al XIII-lea () [Corola-website/Science/305420_a_306749]
-
(fostă "Principesă de Hohenzollern și a Romaniei"), (n. 28 februarie 1953, Lausanne) este cea de-a treia fiică a regelui Mihai al României și a reginei Ana. Până în 2013 aceasta se afla a cincea pe linia succesiunii la șefia Casei Regale române
Irina Walker () [Corola-website/Science/303486_a_304815]
-
și la tronul României (vezi și "Ordinea de succesiune la tronul României"), conform noului Statut al Casei Regale, din 30 decembrie 2007 dar după acuzațiile din Oregon a fost exclusă din Casa Regală și i s-a retras titlul de "Principesă a României". În plus, conform ultimei Constituții regale democratice, cea din 1923, Irina și descendenții ei sunt excluși de la succesiunea la tronul României. Pe de altă parte, Irina este a 86-a în linia de succesiune la tronul britanic. A
Irina Walker () [Corola-website/Science/303486_a_304815]
-
derby-uri diferite de lupte de cocoși în perioada aprilie 2012-aprilie 2013, care a dus la un prejudiciu pentru statul american de până la 2000$ pe zi, pentru taxele pe produse alimentare, băuturi și jocuri de noroc. În urma audierilor din instanță, fosta "Principesă" a declarat că în timpul acțiunilor aceasta era responsabilă cu aprovizionarea de băuturi și alimente.La 22 octombrie 2014, soții Walker au fost condamnați la câte trei ani de privațiune de libertate, cu suspendarea executării pedepsei. Pe lângă aceasta, curtea i-a
Irina Walker () [Corola-website/Science/303486_a_304815]
-
catalogul familiilor aristocratice din gubernia Basarabia. Cei doi fii ai lui Anton Catacazi s-au implicat în viața politică a Rusiei. Fiul cel mare Constantin A. Catacazi (1775-1826) a fost guvernator al Basarabiei din 1818 până în 1825. Însurat cu o principesă din familia Ipsilanti, Constantin a susținut în mod activ societatea secretă greacă Filiki Eteria și acțiunea militară a lui Alexandru Ipsilanti în Moldova și Țara Românească din 1821. Al doilea fiu, Gavriil Catacazi, a intrat în serviciul diplomatic rus. Principala
Constantin Catacazi () [Corola-website/Science/312998_a_314327]
-
de Război, unde generalul Iacob N. Lahovari (Jacques Lahovary), care era ministru interimar la acest minister, l-a numit profesor de torpile și de electricitate la școala de ofițeri de marină de la Constanța. În anul următor, principele moștenitor Ferdinand și principesa Maria au decis să facă o croazieră pe Marea Neagră. În acest scop, vasul de linie "Regele Carol" al Serviciului Maritim Român a fost echipat ca yacht regal. Matila Ghyka și colegul său locotenentul Dan Zaharia au fost numiți aghiotanți ai
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
fost echipat ca yacht regal. Matila Ghyka și colegul său locotenentul Dan Zaharia au fost numiți aghiotanți ai principelui Ferdinand, fiind însărcinați să-l însoțească în croazieră. În cursul călătoriei yachtul s-a oprit la Ialta, unde principele Ferdinand și principesa Maria l-au vizitat pe Marele Duce Aleksei Aleksandrovici. La întoarcerea din croazieră, comandorul Petre Demetriade, directorul Marinei din Ministerul de Război, l-a numit pe Matila Ghyka șef al Serviciului tehnic al marinei, nou înființat. În 1906, regele Carol
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
-le rol de cruce funerară. Din a doua jumătate a secolului XX, semnificația primară a troițelor s-a minimalizat, accentul căzând cu precădere pe caracterul funerar, probabil sub influența și notorietatea de care s-a bucurat "Cimitirul Vesel" din Săpânța. Principesa Ileana a României, al șaselea copil al regelui Ferdinand și al reginei Maria, fostă arhiducesă de Austria, s-a autoexilat în Statele Unite. S-a călugărit, devenind stareță ("Maica Alexandra") la mănăstirea "Schimbarea la față" din Ellwood City, Pennsylvania. Înainte de a
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]