3,106 matches
-
care îi determină să dorească limitarea obiectivelor Uniunii Europene la a fi o mare piață unică cu o deschidere largă asupra lumii. Regulile de concurență pe care este fondată integrarea economică au împins de altfel pe fiecare actor național să privilegieze aceste alianțe transatlantice, pentru a evita riscurile de abuz de poziție dominantă pe piața internă. Alții, dimpotrivă, par a considera că baza locală și regională a producției de valori rămâne determinantă și că Europa are o istorie și caracteristici purtătoare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Ei par mai degrabă favorabili dezvoltării procesului de integrare nu numai economic, ci și politic. Guvernele sunt și ele divizate, oscilând între dezvoltarea procesului de integrare europeană și faptul de a porni de la logici naționale, care le conduce adesea să privilegieze sau să nu accepte decât ceea ce este favorabil intereselor lor (sau egoismelor) naționale. " Faptul că fiecare din state, luat separat, nu poate conta în globalizare, dar că împreună țările europene pot aplica anumite măsuri și pot exercita raporturi de forță
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
etc. nu a împiedicat adoptarea unei atitudini comune pozitive, în favoarea unității teritoriului și împotriva puterii imperiale. Consecința a fost însă adâncirea diviziunii politice a Germaniei. În Prusia, dominația Ordinului Teutonic a împiedicat o lungă perioadă de timp ascensiunea propriilor stări privilegiate în viața politică. Regimul acestora se va instala abia după victoria polonezilor în bătălia de la Tannenberg (1410). În anul 1454 Liga prusiană constituită în 1440 a oferit suzeranitatea asupra Prusiei regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea, iar din anul 1618
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
perioada războaielor cu Boemia, Polonia și Ungaria. Cererile adresate Dietei pentru votarea subsidiilor vor întâmpina permanent împotrivirea hotărâtă a stărilor, care au considerat momentul prielnic pentru aplicarea reformelor și realizarea echilibrului cu monarhia. Una din condițiile principale era asocierea stărilor privilegiate la guvernare. O altă condiție importantă a devenit reglementarea reprezentării orașelor în Dieta imperială, pe baza unui statut precis. Anul 1489 este cel în care orașele au constituit o curie independentă în Reichstag, alături de cele ale principilor electori și seniorilor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
spațiu Grossraum (revista Zeischrift für Geopolitik, fondată în 1924) devine la Hitler teoria "spațiului vital": I. N. Sava, Geopolitica. Teorii și paradigme clasice. Școala geopolitică germană, București, 1997, pp. 116-124. Haushofer s-a confruntat cu național-socialismul. Deși a avut relații privilegiate cu Rudolf Hess, s-a arătat ostil planurilor expansioniste naziste, care urmau să dea lovitura de grație oricăror intenții de constituire a unui "bloc continental euroasiatic" (Haushofer a fost inspiratorul Pactului de neagresiune germano-sovietic). Hitler nu a fost decât un
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și înfumurarea caraghioasă a multor șefi de pe malul stâng al Nistrului. După alegerile din februarie 1990, șefii de la Tiraspol nicidecum nu-și găseau locul în noile structuri de putere în devenire. Prin 1989, apăruseră primele simptome de scădere a statutului privilegiat de nomenclaturist, în sistemul general al puterii. Aceasta ar fi una din cauzele separatismului inițiat de elitele din stânga Nistrului. În consecință, cinci raioane de croială sovietică se declară independente de Chișinău. Astfel, în plin proces de dezagregare a Imperiului, s-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
acest sens, sportul a devenit vitrina tehnologică și ultimele Jocurile Olimpice ale edițiilor de iarnă au arătat-o. În marile curse se folosesc astăzi aparate informatice complexe care ajută navigatorii. Aceasta nu este doar punctul avansat al unei evoluții generale, care privilegiază în sport și în viață, aptitudinea de a trata informația pentru a se adapta la un mediu instabil, imprevizibil. Punerea la punct de noi materiale și lucruri a adus la evoluția tehnicilor sportive și a imaginilor corpului. Aceasta nu a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
seducătoare a operei sale. Din alt punct de vedere, capitolul despre spațiu este revelator pentru eforturile sale deoarece concepția asupra spațiului pare să oscileze, în ultimii săi ani, între o prioritate acordată cadrului reprezentării colective și un mod de a privilegia materialitatea spațiului ca origine a virtualei sale veșnicii, putînd să se interiorizeze, la rîndul său, ca un cadru al memoriei colective. Dacă unitatea operei lui Halbwachs se manifestă în Memoria colectivă ca încercare de sinteză a concluziilor din fiecare etapă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dar cu accent pe timpul social, adică timpul cronologiei universale a istoricilor, timpul cronologiei universale a calendarelor. Dubla natură a timpului se articulează cu o altă idee, schițată în Cadrele și reluată în Memoria, și anume că timpul este cadrul care privilegiază experiențele esențiale ale grupului, iar spațiul ar fi mai degrabă cadrul experiențelor celor mai îndepărtate ale grupului. Aceste două idei conduc spre necesitatea unei tranziții, dar o tranziție dificilă, între timp și spațiu, căci ar trebui să existe anumite paralelisme
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
teoriile enunțării și o abordare lingvistică a coeziunii și coerenței textuale" au permis lingvisticii să devină un "adevărat instrument de investigație" pentru textul literar. Deplasarea interesului spre procesul enunțării se explică și prin faptul că trăim într-o societate care privilegiază comunicarea, ceea ce impune stabilirea de punți între domenii care altădată se ignorau. Semioticienii, logicienii și lingviștii au remarcat existența în limbă a unei clase de elemente a căror referință variază în funcție de împrejurările în care sunt folosite, de situația de enunțare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
momentul enunțării ironice, locutorul se disociază de acele gânduri sau vorbe. Chiar dacă teoriile lui Sperber și Wilson au fost contestate, ele au avut meritul semnalării prezenței celuilalt în discursul eului. Și alți cercetători au analizat ironia ca pe un fenomen privilegiat de polifonie enunțiativă. Dominique Maingueneau observă că acest fenomen este posibil datorită specificității limbilor naturale ce amestecă continuu discursul și metadiscursul. Categorii privilegiate de manifestare a subiectivității, adjectivele, adverbele, anumite întrebuințări stilistice ale substantivului au ocazionat apariția distincției pertinente dintre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
meritul semnalării prezenței celuilalt în discursul eului. Și alți cercetători au analizat ironia ca pe un fenomen privilegiat de polifonie enunțiativă. Dominique Maingueneau observă că acest fenomen este posibil datorită specificității limbilor naturale ce amestecă continuu discursul și metadiscursul. Categorii privilegiate de manifestare a subiectivității, adjectivele, adverbele, anumite întrebuințări stilistice ale substantivului au ocazionat apariția distincției pertinente dintre clasificare și non-clasificare. C. Kerbrat-Orecchioni observa că deși orice unitate lexicală implică un anume grad de subiectivitate (deoarece în inconștientul lingvistic al comunității
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în mod tradițional, de o disciplină specifică și pentru care studenții dispuneau deja de numeroase manuale), precum și a pieselor de teatru, al căror studiu ar fi necesitat introducerea aparatului deosebit de complex al pragmaticii conversaționale. Astfel, într-o mare măsură am privilegiat textele narative, care au întotdeauna întâietate în predarea literaturii. De la prima ediție a acestei cărți, situația s-a schimbat radical, în sensul bun al cuvântului. Problematica enunțării s-a impus la toate nivelurile învățământului, de la școala generală la universitate, atât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
problema grupurilor nominale, a determinării, a aspectului, a tematizării..., nici măcar a dialectului, a variațiilor, a intonației etc. Se manipulau în special noțiuni precum "paradigmă", "sintagmă', "conotație", "semnificant", "actant"... De fapt, "imperialismul lingvistic" a fost cu precădere un imperialism semiologic, care privilegia noțiuni comune diversității materialelor semiotice (cinematografiei, benzilor desenate, imaginii, teatrului, literaturii scrise...), evitând să pună accentul pe specificitatea limbilor naturale. De aici și situația relativ paradoxală a unei lingvistici oficial "imperialiste" și invadatoare, însă de fapt deosebit de discrete. Naratologia, poetica
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și textele literare; ulterior, această trecere de la literatură la lingvistică s-a făcut tot mai rar. Doar poetica (în calitate de știință a poeziei), prin tehnicitatea sa și prin rădăcinile pe care le are în fonetică, a rămas un câmp de studiu privilegiat de lingviști 43. La începutul anilor '80, teoriile enunțării și abordarea lingvistică a coeziunii și a coerenței textuale au permis definirea, pe noi baze, a relațiilor dintre lingvistică și literatură. O asemenea problematică garanta accederea la operă. De acum înainte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a doua și a treia. În studiul unui text literar trebuie să luăm în considerare mai ales felul în care acesta exploatează plasticitatea pronumelui on în scopuri proprii. În continuare, vom analiza exemple împrumutate din diferite genuri literare. Genurile moraliste privilegiază folosirea lui "on", după cum reiese și din următoarele maxime ale lui La Rochefoucauld 56: On est quelquefois aussi différent de soi-même que des autres (nr. 135)57. On ne loue d'ordinaire que pour être loué (nr. 146)58. On
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la dreapta etc, decodându-se în funcție de felul în care enunțătorul lor se înscrie în spațiu. Ajunge ca enunțătorul să se întoarcă numai, și "în fața" devine "în spatele", ceea ce era "la stânga" devine acum "la dreapta". Printre aceste axe de opoziții semantice, limba privilegiază indiscutabil opoziția pe care o regăsim în aceasta / aceea, aici / acolo, acesta / acela. În limba franceză contemporană, opoziția dintre -ci / là tinde să slăbească 72, având în vedere faptul că formele în -là sau adverbul là se folosesc în mod
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Imperfectul din planul secund folosit în scopuri descriptive creează o anumită tensiune, având în vedere că firul discursului este în slujba unei enunțări care suspendă dinamica intrigii pentru a desfășura un obiect în spațiu. Armătura unei descrieri întreține astfel raporturi privilegiate cu taxinomiile lexicale. Vom vedea acest lucru în cazul descrierii de la Zola. Începutul capitolului al doilea din Gervaise ne-o prezintă pe Gervaise și pe soțul ei Coupeau așezați la masă la "Crâșma lui nea Colombe", temă-titlu126 a descrierii, obiectul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care ruinează economia tradițională a descrierii, a fost în mare parte facilitat de dezvoltarea mijloacelor media fondate pe imagine; ele au eliminat din literatură necesitatea de a "face vizibil" cadrul acțiunii. În aceste condiții, narațiunea a avut tendința de a privilegia interioritatea conștiinței și limbajul ca entitate de sine-stătătoare. 3.4. Planul secund și punctul de vedere Am discutat deja problematica punctului de vedere. Un punct de vedere impune existența unei conștiințe care să fie atât punct de origine al unei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Champion, Paris. (Plecând de la cazul lui Sartre, o largă reflecție asupra problemelor puse de monologul interior în ficțiunea literară.) ROSIER L., 1999 Le Discours rapporté. Histoire, théories, pratiques, Paris-Bruxelles, Duculot. (O amplă sinteză despre diversele tehnici de discurs raportat care privilegiază continuitățile între ele.) Exerciții 5.1. În următoarele două texte, găsiți fragmentele care aparțin discursului raportat. Precizați cărui tip le aparține fiecare dintre ele și motivați alegerea făcută prin instrumente lingvistice. Cum se produce articularea dintre narațiune și discursul raportat
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nominal nu denotă doar un obiect, ci evocarea unei emoții estetice provocate de spectacolul apusului de soare peste Arcul de Triumf. Aceste diferite tipuri de grupuri nominale, interpretate drept non-clasificatoare (o albeață de crin, o zăpadă imaculată...) întrețin un raport privilegiat cu discursul literar. Ceea ce nu înseamnă că toate textele literare se folosesc de el și nici că apare doar în textele literare, ci că întrebuințarea lor este percepută ca producătoare de "efect" literar. Prin o zăpadă imaculată ... enunțătorul instituie o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nisipurile, zăpezile, ploile, apele...), de determinantul și de complementele sale, de întregul enunț, chiar de fragmentul în care apare. De pildă, pentru nisipuri, Maria Jarrega distinge nu mai puțin de patru interpretări posibile, dintre care primele trei ocupă un loc privilegiat în discursul literar: "(a) o cantitate de nisip percepută ca o întindere nisipoasă; (b) o cantitate de nisip percepută ca o masă nisipoasă sau un volum nisipos; (c) o întindere / masă nisipoasă percepută ca o forță care acționează; (d) o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Paris, 1981. 144 În Franța, fenomenele care țin de polifonie au fost problematizate de două teorii, cea a lui O. Ducrot și cea a lui A. Culioli. Pentru a nu ne complica prezentarea descriind teorii care nu coincid complet, vom privilegia poziția lui Ducrot, mai accesibilă, care face adesea apel la considerații de ordin literar. Pentru a avea un punct de vedere asupra ideilor lui A. Culioli referitor la aceast subiect, putem consulta articolul lui J. Simonin, "De la necéssité de distinguer
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
afectat de, a lăsa să intre, a înregistra, a opta" etc... termenul de "receptare" sugerează deci în special reacția subiectului față de text, pe când cel de "lectură" modul în care e configurat textul, în obiectivitatea sa. Prin urmare noțiunea de "lectură" privilegiază ceea ce textul conține, pe când noțiunea de "receptare" ceea ce subiectul reține, potrivit personalității sale și circumstanțelor"1, trebuie să mărturisim că atunci când avem în vedere textele autorilor noștri noțiunea de "receptare" pare a deveni dominantă. De la această premisă pornind, să trecem
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ruși își iau în stăpînire principatele în calitate de vasali ai ma-relui han. Mai tîrziu însă, se vor elibera de sub autoritatea Hoardei de Aur, urmînd ca joncțiunea principatelor ruse să se producă în jurul anului 1480. Atunci, Ivan III îi detronează pe prinții privilegiați de către mongoli, supune pe boieri și vechile familii aristocrate, cucerește cîteva orașe libere și, căsăto-rindu-se cu nepoata ultimului împărat Paleolog al Bizanțului, își arogă în cele din urmă titlul de țar Cezar. Astfel își legitimează supemația și întemeiază "cea de-
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]