2,747 matches
-
cu totul mîngîioși” etc. Se poate vorbi, cred, de autoproiecție la Bacovia: observator și observat. De pildă, cînd scrie „Cad, recad și nu mai tac din gură”, acestea sînt bineînțeles gesturile lui, dar și gesturi de actor care, simțindu-se privit, îngroașă pantomima. Poetul știa prea bine că, în dese cazuri, cei beți „se dau în spectacol”: „Femei răcneau beția falsă...”etc. -,,Simbolist-decadent’’, Bacovia scrie ca Verlaine, care a fost contra decadenților. însă cu precizarea că Verlaine e prezent mereu în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și "ei". În vreme ce establishmentul este (auto)proclamat ca fiind alcătuit din "democrați buni", populiștii sunt descriși ca niște "forțe malefice". Merită menționat faptul că acest discurs se aseamănă cu limbajul populist, întrucât pornește de la premisa că lumea politică ar trebui privită ca o scenă a unei bătălii de ordin moral, care este (aproape) imposibil de soluționat prin intermediul canalelor democratice. Astfel nu ne surprinde faptul că, una dintre principalele măsuri ale strategiei izolării este cea a formării unui cordon sanitar care, după cum
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
timpurie încercare științifică de a caracteriza această formă ca jurnalism literar. Problema denumirii a ceea ce Winterowd numea "cealaltă" literatură poate fi relativ ușor rezolvată dacă una din forme este clasificată sau subsumată celeilalte, iar jurnalismul literar poate fi cu ușurință privit ca o subformă aflată la periferia literaturii non-ficționale. Ca probă, pentru a cerceta ideea de mai sus am adoptat acest criteriu critic. Dar o asemenea delimitare creează probleme noi atunci când se purcede la analiza detailată a Formei, sau a formelor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
engleză anglo-saxonă și engleză modernă (Graff, 37). În timpul apariției literaturii superioare, cu influențe din retorica neoclasicistă și totodată opunând-i rezistență acesteia, aveau loc schimbări în domeniul tehnologiei, schimbări care au avut un rol important în separarea literaturii de jurnalism, privită ca o formă primitivă și "doborâtă". În final, această separare s-a bazat pe diferențele sociale. Economia afectată de schimbările tehnologice reflectă această diferență. Prețul mediu al unui cotidian era de 8 dolari pe an în 1800, pe când salariul standard
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Crane, Norris, Garland și Davis au fost, într-un fel sau altul, jurnaliști literari narativi - ca Alții, deoarece au îndrăznit "să se amestece cu Oamenii". Este o atitudine elitistă care transformă "Oamenii" în sălbaticii Ceilalți. Alungarea lui Crane, în special, privită ca un fenomen trecător, a amuzat cu siguranță pe cei care au aplicat pentru o bursă Crane, ce a fost introdusă apoi în universități. Iar comentariul despre Davis denotă, de asemenea, curente critice schimbătoare. Puțini își mai amintesc astăzi de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor aspecte a bogățiilor solului și subsolului Carpaților Meridionali. Grupul cel mai numeros este al geograficilor și geologilor, care prin natura profesiei lor, au lăsat posterității pagini memorabile despre Carpații Meridionali, priviți atât În ansamblul lor, cât și de cercetări mai amănunțite, asupra unor masivi, cum ar fi: Bucegii, Piatra Craiului, Făgăraș, etc. Din rândul geografilor cu piosenia necesară, reținem pe: - George Vâlsan (1885-1935), geograf, profesor universitar și academician cu contribuții deosebite
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nu ai În vedere numai Alpii, ci În egală măsură și Carpații. Interesul acesta poate fi identificat astăzi, prin existența În spațiul European a numeroase societăți, asociații, centre de cercetare și dezvoltare, de cooperare etc., ale căror preocupări sunt Carpații, priviți atât În complexitatea lor, cât și În structură. Unele dintre aceste entități sunt de sine stătătoare, ale căror preocupări sunt restrânse În general la spații naționale, altele sunt cu interese și preocupări la nivel regional și zonal și chiar cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tot parcusul anului. Astfel, relieful alpin prin forma și specificitatea sa impresionează deosebit de plăcut turiștii, producîndule adevărate stări de relaxare și meditație; cel calcaros prin culoare, prin unele forme geometrice pe care le dezvoltă, văile, căldările, depresiunile, piscurile și platourile, privite ca elemente morfologice, urmate de elementul carstic etc. sunt tot atâtea elemente de atracția turistică. Parcurgerea pe timpul unei excursii a mai multor forme de relief, creează În rîndul turiștilor o stare de mare relaxare și de satisfacție a cunoașterii. - Conditiile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fără existența unor proiecte de investiții bine fundamentate. În fiecare societate comercială de turism și unitate turistică, investițiile reprezintă una din problemele de bază, de a căror soluționare depinde activitatea lor curentă și de perspectivă. Pe un plan apropiat, trebuiesc privite și invetițiile alocate pentru lărgirea bazei materiale a activităților culturale din stațiunile balneare, de odihnă și de pe traseele turistice, ca și acțiunilor de organizare și protejare a teritoriului și mediului ambiant. Caracteristic dezvoltării activității de turism este faptul că, ea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
puternice și originale din zona montană, se Înscriu În rândul perspectivelor optime de dezvoltare a turismului. Iată deci o parte din variabilele ecuației ce contribuie la asigurarea unei perspective de viitor a turismului În Carpații Meridionali. Baza tehnico-materială a turismului, privită ca volum, structură, calitate - funcționalitate etc., se va mări foarte mult. Va intra În calcul nu numai cea care va fi realizată din fondurile puse la dispoziție de către unele organizații, dar În special oferta financiară a firmelor private cu capital
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe apa rîului Olănești a unui ștrand de dimensiuni olimpice, de care se simte o mare nevoie.; b) lacul de acumulare a microhidrocentralei, trebuie dotat cu mijloace moderne pentru agrement inclusiv printr-o bază nautică. 5) Problema informațiilor la turiști privite atît din punct de vedere cantitativ, calitativ, cît și a formelor de exprimare, manifestă aceleași lipsuri ca și În celelalte stațiuni analizate. Pentru Îmbunătățirea situației sunt de luat și aici măsurile propuse pentru stațiunile Călimănești-Căciulata și Herculane. 6) Pe aceeași
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
producere a spectacolului textului [v., de exemplu, Leahu, p.211-217] sau a textului din text [Papahagi, p.71-101]. Textul dramatic poate fi citit că un roman și chiar, uneori, așa cum afirma Proust, piesele lui Shakespeare câștiga fiind citite, si nu privite. Mai aproape de noi, critici că T.Pavel, P.Chavaret sau A.Ubersfeld atribuie operei dramatice o structură narativa. Din cealaltă perspectiva, românul poate fi citit într-o abordare teatrală. Așa sunt recitite acum lucrările clasice. Universul proiectat de Pariziana în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
femme, une de ces étonnantes et gracieuses créatures qui portent la marque de Paris. Jolie? Oui et non. Bien faite? Non, mieux que ça" [Maupassant, Rouerie, în La parure, p.302]. Pentru Pariziene, modă este semnul artei. Parizienele sunt deseori privite că obiecte de expoziție sau piese de colecție 392. Toaletă, rochia și coafura sunt la femeile pariziene adevărate opere de artă, copiate după modelele din muzee 393: "Să fille Suzanne, tout en roșe, semblait un Watteau frais verni ce joli
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ambele personaje vin din aceeași epoca și din același mediu social: "Fiind propria lor realizare estetică, propria capodoperă, compunându-și viața, până la ultimele detalii, ca opera, dandy-i par a restitui artei identitatea să primordială, definitiv pierdută și, în consecință, privită azi că utopie: artă că act magic în stare să "opereze" asupra realului, să îl transfigureze, "dandy-ul are curajul de a-si afirmă libertatea, are îndrăzneala de a face dintr-un veșmânt o poezie și, în consecință, de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de vedere religioase prin căutarea constantă a unei fundamentări filozofice raționale de tip realist (în conformitate cu așa-numitul realism moderat sau critic) (cf. Donati, 2002, p. 321). "Ca orice sistem de gândire teoretică și practică, și gândirea socială creștină trebuie deci privită atât în perspectivă internă (pe scurt, teologică), cât și în perspectivă externă, respectiv ca formă de cunoaștere teoretică și practică a realității sociale trăite de toți oamenii și de fiecare din ei. Astfel, prin gândire socială creștină se înțelege un
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
acoperă toate ideile, de orice fel, contrastul fiind între suprastructura ideologică și baza materială: în acest sens este ideologie chiar și știința cea mai dezinteresată și mai obiectivă" (Flew, coord., 2006, p. 203). Sigur că asistența socială eclezială nu trebuie privită ca o doctrină, ca o ideologie ca ceva aparte de Biserică și de învățătura ei. Asistența socială eclezială nu este o "componentă", un capitol major al doctrinei Bisericii, ci Biserica poate fi înțeleasă prin prisma mai multor dimensiuni pe care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
aziluri etc.). Comparativ cu România, unde relația Stat-Biserică în privința asistenței sociale este mai mult decât o simplă colaborare interinstituțională, în țările vest-europene menționate în această cercetare, aceeași relație este una de formă, concentrându-se asupra aspectului stat-societate civilă, așa cum este privită Biserica și activitățile ei filantropico-caritative de către aceste state. Așadar, în România avem o complementaritate între Biserică și Stat în privința asistenței sociale. Franța nu are nicio legătură cu Biserica datorită laicizării complete a Statului. Olanda este aproape de aceeași abordare a relației
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ale cercetării realizate la nivelul României cu privire la implicarea Bisericii în sistemul public de asistență socială (domeniul protecției copilului, relația DGASPC-Biserică) am așezat și rezultatele primite la nivelul unor țări din vestul Europei, state care, în mare parte, sunt declarate laice. Privită ca paralelism între România și celelalte state intervievate din Europa, diferența în modul în care se poate implica Biserica în sistemul public de asistență socială este destul de mare. Deși Biserica în țări ca Franța, Austria, Spania, Italia, Elveția etc. practică
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
adevărat că spiritul de apostolat al medicinii era transmis de la maestru la discipol, asistența medicală fiind acordată deopotrivă și celor bogați și celor săraci. Sistemul legislativ al malpraxisului provine din SUA, ca urmare a transformării actului medical într-o industrie, privită ca orice industrie prin prisma cost/beneficiu. Actul medical a trecut progresiv din domeniul apostolatului bazat pe conștiință, într-unul rece, calculat, excesiv precaut și acoperit formal de manevre sau tratamente ineficiente, dar acoperitoare din punct de vedere legislativ. În
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
alta, gradul de extracție și inactivare la nivel hepatic (în medie 50% la primul pasaj), inactivarea la nivel renal, iată doar câțiva dintre factorii care concură în mod imprevizibil la farmacodinamica preparatelor insulinice (19, 27, 28). Necesarul de insulină trebuie privit și în relație cu exercițiul fizic: administrarea insulinei într-o regiune anatomică ale cărei sistem muscular este solicitat imediat după administrarea insulinei va conduce la creșterea ratei de absorbție a acesteia, precum și la creșterea utilizării glucozei, evenimente care, în situația
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
self marketig (noi suntem cei mai vechi, cei buni, cei mai mulți etc.), ci, dimpotrivă, cele care arată că ai identificat lipsurile și că, dacă vei fi desemnat, asta te va ajuta să te dezvolți. Adică, în alți termeni, desemnarea nu trebuie privită ca un premiu, ci ca o oportunitate de creștere și de dezvoltare a unei zone sărace, și aici, la Iași, avem sute de argumente de acest fel. 4. În fine, o astfel de nominalizare nu trebuie așteptată ca o soluție
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cunoscută în Finlanda grație programului de schimb universitar european Erasmus, vizitează, pentru prima oară, România. E un bun prilej pentru noi să vedem ce o impresionează și care sunt lucrurile care, poate, ne scapă, atunci când ne referim la țara noastră privită doar din interior. Dincolo de entuziasme - oamenii politicoși și amabili, ospitalitatea și generozitatea cu atât mai surprinzătoare, cu cât ruina economică e vizibilă la tot pasul, peisaje, monumente sau viață monahală -, doar două lucruri au intrigat-o la culme pe studenta
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
morții violente pentru devenire: moartea privită cu seninătate poate fi justificată la ciobanul moldovean numai și numai ca transmitere de putere și bogăție asupra baciului muntean și ardelean și prin această jertfă pentru dăinuire, Miorița se aseamănă cu Mașterul Manole. Privită astfel, „Miorița e pătrunsă de suflul optimismului genuin popular și a atitudinii pozitive față de existența terestră”, fiind izvorâtă din realitățile societății românești din perioada închegării etnogenezei românești , care „exclude mitul și cu atât mai mult elementele de creștinism”, subiectul „rămâne
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
bulgar la 681, recunoscut de Imperiul bizantin, grecizarea imperiului de răsărit a însemnat o întrerupere temporară a legăturilor dintre sudul și nordul Dunării, pierderea provinciilor din Orientul Apropiat în fața arabilor, toate au făcut ca zona nord-dunăreană să nu mai fie privită ca o parte aparținătoare imperiului . Imperiul bizantin, care a avut și perioade de glorie, a luptat pentru supraviețuire și a dăinuit în timp până la 1453, datorită prestigiului și măreției ideii imperiale preluată de la romani. Deși se considerau romani, grecii au
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
viitor românesc. Nici otomanii, asemenea romano-bizantinilor, nu aveau nevoie de o stăpânire efectivă, de înglobarea întregului spațiu românesc în Imperiul Otoman, pentru ca dominația lor să-și facă simțită prezența, pentru cinci secole asupra românilor, prin sistemul cunoscut al suzeranității protectoare, privită ca o favoare pe care Poarta o acorda la puțini din cei cuceriți sau supuși de bunăvoie. Urmărind hărțile istorice din perioada secolelor IV - VI, cu pozițiile romane și bizantine deținute la Dunăre și comparându-le cu situația politică a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]