189,794 matches
-
cuveni să jubileze, deoarece în acest semnificativ text referentul terestru e transpus într-o reverie acvatică, pămîntul fiind vizionat prin "gramatica imaginativă" a apei. Dar el și-a propus a-și pune, cu superbie, piedici, a înlătura cu orice preț probele ce i se par facile. Drept care obiectează prompt: "e vorba de o simplă retroversiune a teluricului în acvatic, susținută de o proliferare deliberată a analogiei". Și: "Pe de altă parte, imaginarul acvatic nu se află aici în-tr-o poziție inaugurală, ci
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
Pavel Șușară Săptămînile trecute s-a petrecut un eveniment care ar fi meritat un alt destin mediatic, măcar și numai pentru proba de vigilență la care au fost obligați - și pe care, evident, au trecut-o cu bine - cîțiva actori ai vieții noastre artistice și pentru reacția ,,patriotică" pe care el a stîrnit-o din partea acestora în perspectiva unei solide culturi a reflexului
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]
-
suta de zile de grație, criticile la adresa sa devin tot mai acide. Premierului i se reproșează gafe, iar disponibilitatea sa de a se întîlni cu presa nu mai e privită ca o dovadă de transparență, ci mai degrabă drept o probă de orgoliu personal al prim- ministrului. Pe de altă parte, însă, la această oră Adrian Năstase se află pe primul loc în topul personalităților în care au încredere românii. Asta dacă dăm credit sondajului realizat de IMAS, un institut de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
și altele în programul de viitor (imediat?) al autorului, toate înscriindu-se în titlul generic A doua viață a lui M. Eminescu. Dintre acestea, primele două, publicate, le-am citit, găsindu-le, în cel mai fericit caz, aventuroase, dezvoltînd - fără probe - un scenariu din care reiese că Eminescu fusese, de fapt sănătos, și Titu Maiorescu (chiar el!) punînd la cale proiectul de a se debarasa de ziaristul de la Timpul, chiar cu prețul internării în spital și, în același scop, i-a
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
pentru dl N. Georgescu T. Maiorescu este marele inamic al lui Eminescu, încît rolul său, în elaborarea ediției princeps, trebuia necondiționat diminuat, deși e enorm de important. Și, apoi, bizarerie a întregului scenariu, de unde știe (vreau să spun cum poate proba) dl N. Georgescu că Maiorescu a folosit un manuscris pregătit de poet, cînd nu se știe măcar cînd a ajuns lada de manuscrise eminesciene în posesia criticului. Îndrăznesc să cred că sumarul l-a alcătuit ("întocmit") Maiorescu, folosindu-se de
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
că ar fi destinul meu. Mă puteți întreba cum se armonizează această susținută practică a scrisului cu îndoielile care obișnuiesc a mă asalta. Ei bine, tocmai ele mă stimulează în chip paradoxal, întrucît, pentru a le depăși, am nevoie de probe mereu reînnoite, de un exercițiu neîntrerupt care să mă confirme, atît cît e cu putință. Are loc o competiție între factorii încrederii și cei ai neîncrederii lăuntrice. "Oblomovismul" meu - căci am, neîndoios, o coastă a celebrului personaj al lui Goncearov
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
tematic: Sumar "Ziua", Societate-Flagrant, Crimă și viol, Cronica neagră, Se întâmplă în România etc. Cităm aproape la întâmplare: "Două minore fură crucile de lemn din Cimitirul Bolovani/ pentru a face focul în sobă/ Pentru că distanța de 3000 m nu este probă/ olimpică, Gabriela Szabo va primi doar 30% din bani// Henry Kissinger a devenit consilier personal al președintelui Indoneziei/ C-tin Ștefan s-a înecat în cadă/ Vreme frumoasă și caldă" (Sumar Național). Șerban Foarță face intertexte (Andante contabile, Les diammerdes
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
și legende. Capricioasă și magnetică, luxuriantă și sălbatică precum marea, nelipsitul motiv-obsesie. În tandem cu creanga înflorită de salcâm, cu scaiul, colina ș.a. Repere și provocări ale unei gesticulații poetice nedezmințite. Copilul etern, ce are încă "nostalgia raiului pierdut", dă probe de rafinament muzical în "Pedepsitoarea își dorește un măr", face roluri de compoziție de "zaiafetgiu al plajei/ al formelor rotunde (...)", de pedagog al iubirii în dubla ipostază metaforică de scai sau ficus. Iată o probă de ars poetica și de
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
încă "nostalgia raiului pierdut", dă probe de rafinament muzical în "Pedepsitoarea își dorește un măr", face roluri de compoziție de "zaiafetgiu al plajei/ al formelor rotunde (...)", de pedagog al iubirii în dubla ipostază metaforică de scai sau ficus. Iată o probă de ars poetica și de identificare: "Dar să-mi ierte copilăreasca pornire/ de a mă însoți cu scaiul războinic. Vameș/ al singurătății/ de a fi de partea/ bucuriei fastuoase a oțetarului tânăr/ împovărat cu muguri din care frunzele/ își scot
Un neoromantic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16332_a_17657]
-
în sine, poartă un semn: tatăl - bolovănos; fata - foanfă; pretendentul papă-lapte - dar este pus în relație cu ceilalți doi. Acest trio este luat în considerare și stimulat să reacționeze în toate situațiile. Orice întîlnire între cei doi tineri pare o probă dintr-un basm. Cu o singură excepție: nu există "învins" și "învingător", amîndoi sînt "învinși" sau amîndoi sînt "învingători", depinde de optimismul sau pesimismul celui care privește și judecă. Claudiu Goga a reușit să-i facă pe cei doi protagoniști
Cerere în căsătorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16319_a_17644]
-
faptele sale. Chestiune care i-a scăpat cu desăvîrșire prim-ministrului cînd a formulat această amenințare. Nu poți să-l ții de vinovat de tăinuire pe hoțul de mașini din Caracal pentru o crimă comisă la Timișoara, fără să ai probe. În calitate de premier e cel puțin bizar să te răstești la hoți, în loc să-i întrebi pe polițiști ce păzesc. Și pînă la polițiști, există un ministru de Interne care îi are în subordine. Crima de la Timișoara nu e un simplu fapt
Viață de premier by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16344_a_17669]
-
o expoziție cu totul neobișnuită. Un grup de șapte pictori și sculptori italieni, majoritatea profesori universitari și personalități active în viața publică și artistică italiană, și-au propus să se supună pe sine și, în consecință, arta contemporană însăși, unei probe de vitalitate, unui adevărat examen de autenticitate și de vigoare. În acest sens ei și-au gîndit întregul discurs în perspectiva unui interval de treizeci de ani, a unui spațiu care presupune schimbul de generație biologică și, e de bănuit
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
că am fost întrerupți tocmai în momentul în care cele visate păreau să anunțe un deznodămînt. Exact ca atunci cînd cineva ne deranjează brusc să vedem finalul unui film palpitant. Iluzia că totul a fost de-adevărat este încă o probă că în noi, în timpul visului, se desfășoară o a doua existență paralelă, deocamdată indescifrabilă...
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
întrebat pe A. în timp ce privea cu duioșie păsările - au călătorit și ei vreodată?" Nu era o întrebare ironică; era vorba numai de curiozitate... A. mă privise încruntat, apoi îmi explică tacticos care era situația. Și îmi făcu pe loc o probă. El trase încet de cele trei sfori care legau porumbeii de cîte un picioruș și îi sili să se îndrepte către fereastra larg deschisă. Ajungînd în dreptul ei, se aplecă după păsări care săriră imediat pe spinarea, pe umerii lui fîlfîind
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
că sub Constantinescu s-au făcut extrem de puține schimbări în serviciile secrete ar trebui să ne dea de gândit. Sau ar trebui să ne provoace o lehamite definitivă de tot ce înseamnă clasă politică în această țară. Deși-mi lipsesc probele palpabile, sunt convins că "hărmălaia FNI" a fost o mașinațiune atent amorsată și controlată de secțiuni ale serviciilor secrete, mână în mână cu diverse forțe politice. E armata eternilor mineri - a minerilor în civil, de data aceasta. Partea proastă e
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
Călmățuiului, a obiectelor din ea, ca rapel al zugrăvirii vieții și morții personajului Cișimis, este antologică. Introducerea detaliului vizual, parte a rețelei epice, se asociază cu flash-uri psihologice relevau, susținute mereu de fapte și părelnice amintiri ce devin treptat probe în comportamentul ulterior al personajelor. Autorul știe să portretizeze lapidar, emblematic fiind portretul muribundului moș Nicolae, să filmeze interioare, să sugereze stări-limită în natură și în sufletul omenesc. Aproape toate povestirile sunt spuse în totalitatea minoră a unei drame ce
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
care Franzos va repeta cu încăpățînare că ar reflecta cu maximă fidelitate "adevărul",- tot mai stabilă, chiar și acolo unde este strecurată în "narațiune". Ea ajunge să încremenească într-un sistem fix, topologic, de relații între elemente formale și conținutistice: proba cea mai elocventă o constituie nuvela Die Reise nach dem Schicksal , publicată în "Neue Freie Presse" în 1884, în al cărei text "fundalul" spațio-temporal a fost de două ori modificat, odată cu rețetele preconcepute ale coloritului local adecvat fiecăruia, din Podolia
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
a sănătății. Poate din pricina că sănătatea e unică, iar bolile sînt atît de numeroase. Ori, inversînd cauza cu efectul: bolile sînt multiple pentru că însăși starea de boală e complexă. * Ușurarea pe care o încercăm atunci cînd găsim o comparație nimerita, proba a împrejurării că lumea concretului în care ne învîrtim e capabilă încă, prin autoritatea ei ancestrala, a ne ocroti. * Minciună: o ficțiune interesată, sacrificata realului. * Îndrăzneala: o prezență tendențioasa. Lașitatea: o absență tendențioasa. * Înfruntarea cunoașterii. De la lipsa de interes a
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
mai ales Arghezi) reintegrați în lumea literară. Să observ, în paranteză, fețele dialectice ale acestei recuperări considerată atunci ca un lucru foarte important (dl Pavel Țugui, cu ironie involuntară, îl numește de-a dreptul "un triumf"), iar astăzi sînt considerate probe concludente ale colaboraționismului cu diavolul. În noua d-sale carte, considerată a fi memorialistică, dl Pavel Țugui relatează seismele petrecute în sferele istoriografiei și ale lingvisticii, cu accent preponderent pe cea dintîi. Era, atunci, o perioadă ciudată prin întunericul absolut
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
adolescență în Familia. Ibrăileanu a avut dreptate. Prin acest act de publicare a poeziilor lui Eminescu de către marele critic poetul devine, ca liric, cunoscut și recunoscut, impunîndu-se în conștiința publică. Meritul e excepțional, dacă țin seama că Maiorescu (avem, ca probă, însemnările din jurnal) făcea și corecturile la diferitele ediții (au fost șaptesprezece cu totul, ultima fiind din 1936), ultima pe care a îngrijit-o, fiind cea de a XI-a din 1913. În ultima vreme a apărut moda contestării ediției
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
primei vederi concretizări ale amintitului "principiu" organizator, ba chiar face totul pentru a-l oculta sub imperiul adeziunilor de ordinul ideologiei literare. Pornit, așadar, în căutarea "nivelelor 'pulsatile', sub-ideologice, sub-ideatice și sub-formale ale poemului", autorul studiului scoate la iveală numeroase probe care argumentează în favoarea "preeminenței acvaticului asupra teluricului", chiar și în etapa de acumulări ale experienței poetice inițiale, prin punerea în lumină a motivului unduirii, ca modelator al materiei telurice, a ceea ce numește - de exemplu, în legătură cu Cântecele stepei din volumul Eternității
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
inșilor de teapa lui Neacșu ori Ciontu să-și asume, până la ultima centimă, consecința politicii de subminare la adresa României începută în seara funestă de 26 noiembrie 2000? Dacă asasinii morali ai poporului român de dinainte de '89 au scăpat pentru că lipseau probele materiale ale vinovăției lor, acești bezmetici vor fi serviți din plin: casetele video și audio, declarațiile din ziare vor fi probe indubitabile! La fel, va sosi momentul să-i cerem socoteală celui mai bizar dintre jurnaliștii români, Ion Cristoiu, pe
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
seara funestă de 26 noiembrie 2000? Dacă asasinii morali ai poporului român de dinainte de '89 au scăpat pentru că lipseau probele materiale ale vinovăției lor, acești bezmetici vor fi serviți din plin: casetele video și audio, declarațiile din ziare vor fi probe indubitabile! La fel, va sosi momentul să-i cerem socoteală celui mai bizar dintre jurnaliștii români, Ion Cristoiu, pe numele său. Omul care a introdus în presa românească vulgaritatea fără perdea face, în acest moment, un joc nu doar cinic
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
au cum să fie trecute cu vederea din pricina pregnanței lor, a marii lor capacități de autosemnalare, și, în al doilea rînd, datorită faptului că orice expoziție gîndită și realizată de Corneliu Vasilescu este o acțiune artistică în sine, o adevărată probă de rafinament compozițional și de subtilitate în ceea ce privește reconstrucția spațiului. Unul dintre artiștii noștri de astăzi cei mai consecvenți stilistic și mai unitari în gîndire și în discurs, Corneliu Vasilescu oferă, tocmai din această pricină, un maximum de informație despre sine
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
în speță conservatoare,aceea de a-și declina obligația unei replici rezonabil articulate, înfigînd precum un deget în pieptul preopinentului acuzele de "umoare", "resentiment", "invidie". Desigur, n-am putea nega subtextul "pasional" al unora (destule) din paginile d-lui Pecican, probă a angajării lor într-un circuit al vocației și al bunei credințe, însă a le răspunde nesocotindu-le tăietura logică și urbanitatea constantă a ținutei înseamnă a face uz de politica struțului. Ovidiu Pecican e unul din paladinii nu tocmai
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]