18,757 matches
-
în care a fost dispusă măsura punerii sub interdicție judecătorească. Articolul 21 (1) Judecarea cererilor având ca obiect punerea sub interdicție judecătorească aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei legi se reia, indiferent de stadiul procesual în care acestea se află, în condițiile și cu procedura stabilite de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum
LEGE nr. 140 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255575]
-
interpretare - nu asigură buna funcționare a justiției ca sistem public, ci, practic, îngreunează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor și de formare a completurilor de apel, cu consecințe asupra modalității de soluționare a dosarelor ce se vor afla în faza procesuală a apelului. O astfel de interpretare vine în contradicție chiar cu argumentele folosite de către legiuitor în preambulul ordonanței, unde se expun motivele care justifică urgența adoptării unui astfel de act normativ, respectiv faptul că schemele de personal ale instanțelor
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
la data de 31 decembrie 2019 inclusiv să se judece în complet format din 2 judecători, revenind astfel la forma textului legal anterioară modificării prin Legea nr. 207/2018. Față de această situație, precizează că în domeniul de aplicare a legii procesual penale a fost consacrat principiul activității acesteia, care presupune că aceasta este de imediată aplicare, vizând și cauzele în curs de urmărire penală sau de judecată. În materie penală, în exercitarea legitimării sale constituționale de a adopta norme de procedură
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
după intrarea în vigoare a prezentei legi“. Deși prevederile art. IV din Legea nr. 207/2018 utilizează noțiunea de „cauză“ fără a o defini, Curtea a reținut că, în materie penală, accepțiunea acestui termen este cea care rezultă din ansamblul normelor procesual penale și privește cauzele penale care au fost înregistrate în primă instanță după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. Având însă în vedere și faptul că, potrivit dispozițiilor art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, rechizitoriul constituie
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
instanței de judecată, Curtea a reținut că înregistrarea cauzei are în vedere momentul deschiderii/declanșării procedurii camerei preliminare. Astfel, Curtea a constatat că norma tranzitorie, reglementată de prevederile art. IV din Legea nr. 207/2018, instituie o situație de ultraactivitate a legii procesuale vechi, urmând ca apelurile să fie judecate în complet format din 3 judecători numai în cauzele penale înregistrate pe rolul instanței în procedura de cameră preliminară după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. ... 14. Totodată, prin Decizia nr. 130
DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258661]
-
în comun a raportului de constatare pe baza unor obiective stabilite unilateral de acuzator, iar reclamantul întocmește actul care constituie mijloc de probă. Legea dă posibilitatea ca organul de urmărire penală să creeze o inegalitate în ceea ce privește drepturile procesuale ale părților, prin faptul că se acordă dreptul uneia dintre părți să stabilească prejudiciul, fără ca cealaltă parte procesuală să își poată formula apărările. ... 6. Astfel, în baza acestui raport pot fi dispuse măsuri procesuale preventive, respectiv arestul preventiv, fără
DECIZIA nr. 272 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258742]
-
constituie mijloc de probă. Legea dă posibilitatea ca organul de urmărire penală să creeze o inegalitate în ceea ce privește drepturile procesuale ale părților, prin faptul că se acordă dreptul uneia dintre părți să stabilească prejudiciul, fără ca cealaltă parte procesuală să își poată formula apărările. ... 6. Astfel, în baza acestui raport pot fi dispuse măsuri procesuale preventive, respectiv arestul preventiv, fără a putea fi formulate apărările necesare în legătură cu acest act la acel moment, ci numai în faza camerei
DECIZIA nr. 272 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258742]
-
în ceea ce privește drepturile procesuale ale părților, prin faptul că se acordă dreptul uneia dintre părți să stabilească prejudiciul, fără ca cealaltă parte procesuală să își poată formula apărările. ... 6. Astfel, în baza acestui raport pot fi dispuse măsuri procesuale preventive, respectiv arestul preventiv, fără a putea fi formulate apărările necesare în legătură cu acest act la acel moment, ci numai în faza camerei preliminare, timp în care persoana în cauză poate fi arestată preventiv până la 6 luni, fapt
DECIZIA nr. 272 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258742]
-
o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, verificând, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită. Totodată, Curtea a reținut că, deși norma procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare“, prin actele normative edictate, conform atribuțiilor sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de acestea (spre exemplu, Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 272 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258742]
-
penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de către părțile interesate, atât în cadrul procedurii în camera preliminară, prin invocarea de excepții referitoare la legalitatea și temeinicia actelor de urmărire penală, cât și în etapa judecății, conform dispozițiilor procesual penale referitoare la administrarea probelor. ... 17. De asemenea, Curtea a constatat că efectuarea unei constatări se poate dispune numai în cursul urmăririi penale, prin ordonanță, de organul de urmărire penală, constatarea având caracter facultativ. Potrivit art. 172 alin. (9) din
DECIZIA nr. 272 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258742]
-
justiție. Prin urmare, se aduce atingere art. 126 alin. (6) din Constituție raportat la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul la apărare, reprezentând în același timp o încălcare a cerințelor unui proces echitabil. În plus, prin conduita procesuală sfidătoare a agentului constatator se aduce atingere și art. 124 alin. (2) din Constituție privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. Totodată, prin prisma argumentelor anterior reținute, susține că sunt încălcate și prevederile art. 53 alin. (2) teza finală din Constituție
DECIZIA nr. 339 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258743]
-
ca efect - dacă persoana față de care s-a dispus îndeplinește cerințele prevăzute de lege - neaplicarea pedepsei, iar nu considerarea acesteia ca executată. Amânarea aplicării pedepsei nu trebuie confundată nici cu amânarea executării pedepsei, care este o instituție de drept procesual penal în baza căreia, pentru motivele prevăzute de lege, instanța poate amâna pentru intervale scurte de timp executarea pedepsei. Având în vedere că, în cazul amânării aplicării pedepsei, aceasta este numai stabilită, nu și aplicată, există o incompatibilitate juridică între
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
aceasta este numai stabilită, nu și aplicată, există o incompatibilitate juridică între soluția de condamnare și cea de amânare a aplicării pedepsei, așa cum rezultă și din prevederile art. 396 din Codul de procedură penală, unde sunt reglementate ca soluții procesuale distincte. Astfel, Curtea a constatat că legiuitorul folosește în mod corect termenul „condamnat“ atunci când reglementează măsurile de supraveghere și obligațiile care trebuie respectate pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere și, respectiv, sintagmele „persoană față de care s-a
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
închisorii) de manifestarea - în fața instanței de judecată, înainte de închiderea dezbaterilor - a acordului infractorului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, astfel că între cele două instituții juridice analizate nu există nicio diferență cu privire la momentul procesual până la care se cere a fi exprimat acordul infractorului, în ambele cazuri acest moment fiind reprezentat de închiderea dezbaterilor. De asemenea, Curtea a statuat că munca în folosul comunității nu este o sancțiune, ci o activitate liber consimțită, menită
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
penală corespunzătoare prevederilor de drept penal substanțial mai sus analizate, ce reglementează condiția manifestării acordului inculpatului în privința efectuării unei munci neremunerate în folosul comunității. Dispozițiile art. 378 alin. (3) din Codul de procedură penală vizează audierea inculpatului, ca act procesual plasat, de regulă, la începutul cercetării judecătorești. Aceasta din urmă are ca obiect readministrarea probelor care au fost strânse în cursul urmăririi penale, ca cerință a principiului nemijlocirii ședinței de judecată, în scopul perceperii de către instanță a probelor în
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
inculpatul să fie obligat la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, acesta va fi întrebat dacă își manifestă acordul în acest sens, în cazul în care va fi găsit vinovat. Astfel cum s-a arătat mai sus, acest moment procesual este determinat de prevederile Codului penal referitoare la prestarea de către persoanele condamnate a unor munci în folosul comunității. Adresarea acestei întrebări de către instanță inculpatului a fost reglementată în vederea protejării acestuia împotriva supunerii la muncă forțată fără ca
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
alin. (3) din Codul de procedură penală în cadrul procedurii de judecată, respectiv la sfârșitul procedurii de audiere a inculpatului, prin Decizia nr. 505 din 30 iunie 2020, precitată, paragrafele 21-23, Curtea a constatat că, în mod firesc, acest act procesual a fost astfel poziționat în contextul desfășurării cercetării judecătorești, întrucât audierea care are loc, de regulă, la începutul cercetării judecătorești constituie principalul moment în care inculpatul este ascultat de instanță. Conform prevederilor art. 378 alin. (6) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
și, implicit, pentru răsturnarea prezumției de nevinovăție, procesul penal parcurge mai multe etape caracterizate prin diferite niveluri de probațiune, de la bănuiala rezonabilă la dovedirea vinovăției dincolo de orice îndoială rezonabilă, și că, pe tot acest parcurs, anterior ultimului moment procesual menționat, prezumția de nevinovăție subzistă, fiind aplicabile prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 198 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 4
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
art. 341 din Codul de procedură penală. ... 38. Curtea observă că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au legătură cu soluționarea cauzei în care este ridicată excepția de neconstituționalitate numai dacă aceasta este invocată în cadrul procesual creat prin formularea unei căi de atac, apel sau contestație, cale de atac care, potrivit textului de lege criticat, este inadmisibilă. ... 39. Curtea reține că spețele în care a fost invocată prezenta excepție privesc însă judecarea pe fond a plângerilor
DECIZIA nr. 269 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258782]
-
unor soluții de clasare dispuse de procuror prin ordonanță. Așa fiind, dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu au incidență în spețele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât acestea se află în etapa procesuală a soluționării fondului. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o
DECIZIA nr. 269 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258782]
-
fraza a doua din Codul de procedură penală au legătură cu soluționarea cauzei în care este ridicată excepția de neconstituționalitate având ca obiect acest text de lege numai dacă excepția este invocată în cursul fazei de urmărire penală, în cadrul procesual creat prin formularea de către procuror a unei noi cereri de confirmare a soluției de renunțare la urmărirea penală în respectivul dosar, cerere care, potrivit textului de lege criticat, este inadmisibilă. ... 27. Curtea reține că din cele trei spețe în
DECIZIA nr. 270 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258783]
-
alin. (16) fraza a doua din Codul de procedură penală nu au incidență în spețele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, întrucât acestea fie nu se mai află în cursul urmăririi penale, fie se află în această fază procesuală, dar judecătorul de cameră preliminară nu a fost învestit pentru a doua oară cu o cerere de confirmare a unei soluții de renunțare la urmărirea penală în același dosar. Or, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 270 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258783]
-
dispozițiile art. 197 și ale art. 200 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă respectă art. 16, 21 și 24 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instituind o disciplină procesuală, tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume
DECIZIA nr. 286 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258795]
-
respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, cât
DECIZIA nr. 286 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258795]
-
corespunzătoare, astfel că anularea cererii nu intervine de plano. Așadar, instanța de judecată se pronunță asupra unei probleme care privește exclusiv buna administrare a justiției. ... 15. Curtea a precizat că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a dorit instituirea unei discipline procesuale, tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este
DECIZIA nr. 286 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258795]