2,059 matches
-
al înaltei societăți timișorene, bine iluminat, cu restaurante și magazine de lux. Vizavi de clădirea Operei, pe dreapta, se află clădirea veche a Hotelului Timișoara (1928-1929). Lângă acesta, la începutul Bulevardului Republicii se găsește Palatul Weiss (1912). De aici începe promenada propriu-zisă, cu Palatul Lloyd (1912) care adăpostește sediul Politehnicii, iar la parter și faimosul restaurant Lloyd. În ordine urmează Palatul Neuhausz și Palatul Merbl, Palatul Dauerbach (1913), Palatul Hilt și la capăt Palatul Szechenyi (1913). "Surogat" este promenada opusă, pe
Piața Victoriei din Timișoara () [Corola-website/Science/303534_a_304863]
-
aici începe promenada propriu-zisă, cu Palatul Lloyd (1912) care adăpostește sediul Politehnicii, iar la parter și faimosul restaurant Lloyd. În ordine urmează Palatul Neuhausz și Palatul Merbl, Palatul Dauerbach (1913), Palatul Hilt și la capăt Palatul Szechenyi (1913). "Surogat" este promenada opusă, pe partea stângă, și continuare directă a străzii Alba Iulia. Aici se plimbau în trecut doar tinerii și muncitorii. Elevii nu aveau acces decât cu permisiunea școlii, iar soldații trebuiau să dovedească că sunt în permisie pentru a se
Piața Victoriei din Timișoara () [Corola-website/Science/303534_a_304863]
-
sunt în permisie pentru a se putea plimba aici. Prima clădire este Palatul Löffler, după care urmează Palatul Camerei de Comerț, lipit de care s-a construit în 1938, pe strada laterală, Cinematograful Scala, ulterior schimbat în Studio. La capătul promenadei se află o serie de clădiri de locuințe construite între 1961-1963. Dintr-un capăt în celălalt, la parter se găsesc numeroase magazine. „Lupoaica cu puii”, susținută de un pilon înalt de 5m, este o replică a Lupei Capitolina, dăruită Timișoarei
Piața Victoriei din Timișoara () [Corola-website/Science/303534_a_304863]
-
inserarea unor cadre de lemn. Au fost înlăturate valurile de pământ de deasupra flancurilor și retragerii, care formau și unde erau amenajate barbete de tragere. În zonă s-a plantat gazon, intenționând ca aici să fie amenajat un spațiu de promenadă și terase cu bănci, formând, după expresia arhitectului, o „grădină de vise”. În șanțul din fața zidurilor a fost prevăzută posibilitatea amenajării unor curți scufundate. În interiorul bastionului („în curte”) s-a realizat corpul „E”, o zonă în trepte, care cuprinde o
Bastionul Theresia () [Corola-website/Science/303695_a_305024]
-
amenajarea cimitirului din Calea Lipovei. Un secol mai târziu, comandantul Banatului, generalul Anton von Scudier, a dat dispoziții pentru mutarea osemintelor în cimitirul din Calea Lipovei, iar în zonă să fie plantați copaci și să fie amenajată drept parc de promenadă. Până la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial parcul s-a numit Parcul Scudier. De la începutul anilor 1950 și până în 1955 parcul s-a numit Parcul I. V. Stalin, apoi Parcul Central. Din 2015 denumirea parcului este . În 1881 în
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
era aproape identic cu nava-soră "Olympic". Deși avea mai mult spațiu și, ca atare, un tonaj mai mare, coca avea o lungime aproape identică cu a Olympicului. Două dintre cele mai importante diferențe erau faptul că jumătate din puntea de promenadă A (aflată sub puntea principală) era închisă, pentru protecție împotriva vremii neprielnice, iar configurația punții B era diferită de cea a Olympicului. La construcție, Olympicul nu avea cafenea pariziană. Aceasta a fost adăugată în 1913. Luminile care în timpul nopții luminau
RMS Titanic () [Corola-website/Science/304268_a_305597]
-
Hanovra peste 400 de lucrări din diferite perioade de creație. - La 16 Noembrie 2000 i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Hanovra, iar în 2002, după decesul artistei, la Hanovra este inaugurat centrul comercial cu numele de „Promenada Nike de Saint Phalle“. - A xperimentat foarte multe materiale noi ca: polysterul, diferite materiale sintetice, mastici și culori noi. - Sculptura colorată de parc:- așa zisele Disnelendu-ri precum și ușoare similititudini cu arhitectura monumental-decorativă a lu F. Hudertwasser (Austria). LITERATURĂ:
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
în locul vechilor ziduri ale orașului, formând o centură verde în jurul Orașului Vechi. El constă dintr-un lanț de grădini mai mici gândite în diverse stiluri și împodobit cu monumente. Parcul are o suprafață de și o lungime de , formând o promenadă foarte populară în rândurile localnicilor. Parcul Jordan, înființat în 1889 de dr. Henryk Jordan, a fost primul parc public de felul său din Europa. Parcul construit pe malurile râului Rudawa, a fost echipat cu piste de alergare și terenuri de
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
este o curte interioară care împreună cu "porticul" și "latrina" formează "vestibulul băilor" (vestibulum balnearum) unde obișnuiau să aștepte servitorii. Acest "atrium" era utilizat de asemeni de tinerii care făceau exerciții în aer liber sau de vizitatorii băilor drept spațiu de promenadă. În incinta acestuia se afla și cel ce încasa sumele datorate pentru frecventarea băilor, sume ce nu se ridicau încă la cele practicate în zilele noastre pentru servicii similare. Locul se constituia și într-un spațiu publicitar, aici fiind postate
Terme () [Corola-website/Science/312246_a_313575]
-
În același timp, lângă restaurant a fost amenajat lacul, cu o singură insulă în centru, și cu un pod pe care se putea ajunge pe insulă. De asemenea, a fost pregătit și un foișor pentru ca orchestre să cânte muzică de promenadă. Lângă lac, a fost construit un turn de apă pentru a furniza locuitorilor orașului apă curentă. Până în 1898, a fost amenajat și Bulevardul Parcului. Bulevardul, astăzi denumit Bulevardul Nicolae Bălcescu, leagă centrul orașului de Crâng. La construcția sa, bulevardul avea
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
cartier cuprins între vechile ziduri de apărare a orașului. Aceste fortificații medievale se pot observa clar pe traseul străzilor ""Wallstraßen" Kirchwall, Rüdesheimer Torwall, Disternicher Torwall, Neutorwall". Astăzi, circulația auto este în mare parte limitată în orașul vechi, care are numeroase promenade și prăvălii. Aici se află și bisericile impozante ale orașului: "St. Martin și Herz-Jesu". După anul 1302, când localitatea a devenit oraș, s-au luat măsuri de fortificare cu șanțuri și ziduri de apărare, astfel că în anul 1355 s-
Euskirchen-Orașul vechi () [Corola-website/Science/310031_a_311360]
-
construită o fântână publică, la care în 1867 s-a montat o pompă de apă. Din secolul XIX au fost organizate aici tâguri anuale și festivități cu prezentații culturale, politice și religioase. Azi, o parte din piața veche a devenit promenadă, iar din 1984 se află aici din nou o fântână, decorată cu diferite motive din agricultura și țesătoria medievală. Bisericile reprezentative ale orașului vechi sunt St. Martin (Martinskirche) și Herz-Jesu-Kirche. Biserica, rificată după planul arhitectului Aloys Schlößer, are trei nave
Euskirchen-Orașul vechi () [Corola-website/Science/310031_a_311360]
-
ramura vest, iar porțiunea dintre Courtalain și Tours este numită ramura sud-vest. După aceste localități trenurile continuă traseele pe linie clasică. Linia părăsește gara Paris-Montparnasse și traversează periferia sudică a Parisului printr-o serie de tunele în mare parte pe sub Promenada verde din sudul Parisului (o serie de parcuri situate pe terenul rezervat unei autostrăzi). Această promenadă a fost realizată pentru a reduce impactul liniei asupra mediului urban. La ieșirea din gara Montparnasse se află depoul de la Châtillon ce asigură întreținerea
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
continuă traseele pe linie clasică. Linia părăsește gara Paris-Montparnasse și traversează periferia sudică a Parisului printr-o serie de tunele în mare parte pe sub Promenada verde din sudul Parisului (o serie de parcuri situate pe terenul rezervat unei autostrăzi). Această promenadă a fost realizată pentru a reduce impactul liniei asupra mediului urban. La ieșirea din gara Montparnasse se află depoul de la Châtillon ce asigură întreținerea trenurilor TGV ce utilizează . La Massy linia este interconectată cu rețeaua feroviară clasică ceea ce permite conexiunea
LGV Atlantique () [Corola-website/Science/310507_a_311836]
-
săltați, a învârtirilor, piruetelor, bătăilor pe sol etc. Mărunțica este o variație locală a acestui joc, cu diferențe în structura ritmică. Arțăgana reprezintă varianta locală a [[Hațegana|Hațeganei]], fiind jucată de perechi în coloană. Jocul cuprinde două părți, anume o promenadă în jurul spațiului de joc, cu pași lini pe tempo moderat, respectiv învârtiri vioaie în ambele sensuri. Alternanța fazelor se face în concordanță cu fraza muzicală. Partenerii se prind de mână și, în cea de-a doua fază, se poziționează ca
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
în 1833 la Lugoj și s-a prăbușit doi ani mai târziu sub greutatea unei cirezi de bivoli. Acest pod a servit inițial, după spusele localnicilor, pentru circulația căruțelor. Localnicii cu denumit pasarela "Podul minciunilor". Autoritățile orașului au amenajat o promenadă superioară pe pod și una pe sub pod, ambele fiind luminate de felinare. Felinarele de pe promenada superioară și-au schimbat forma în decursul timpului. La început, pe suporții de la marginile balustradelor era câte un singur felinar, pe care autoritățile maghiare le-
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
cirezi de bivoli. Acest pod a servit inițial, după spusele localnicilor, pentru circulația căruțelor. Localnicii cu denumit pasarela "Podul minciunilor". Autoritățile orașului au amenajat o promenadă superioară pe pod și una pe sub pod, ambele fiind luminate de felinare. Felinarele de pe promenada superioară și-au schimbat forma în decursul timpului. La început, pe suporții de la marginile balustradelor era câte un singur felinar, pe care autoritățile maghiare le-au schimbat cu felinare fără pereți de sticlă și cu însemnul regalității (o coroană aflată
Podul Minciunilor din Sibiu () [Corola-website/Science/306329_a_307658]
-
Henri Alexandre Negresco (născut Alexandru Negrescu; 14 martie 1870 - 14 mai 1920) a fost fondator și proprietar (din 1912) al Hotelului Negresco de pe Promenade des Anglais („Promenada englezilor”) din Nișă (Franța), unul dintre foarte puținele hoteluri de lux construite în timpul sau de către o persoană care nu făcea parte din clasa nobiliara. El era de origine română și se născuse la București într-o familie
Henri Negresco () [Corola-website/Science/313213_a_314542]
-
Henri Alexandre Negresco (născut Alexandru Negrescu; 14 martie 1870 - 14 mai 1920) a fost fondator și proprietar (din 1912) al Hotelului Negresco de pe Promenade des Anglais („Promenada englezilor”) din Nișă (Franța), unul dintre foarte puținele hoteluri de lux construite în timpul sau de către o persoană care nu făcea parte din clasa nobiliara. El era de origine română și se născuse la București într-o familie evreiască. A murit
Henri Negresco () [Corola-website/Science/313213_a_314542]
-
era de origine română și se născuse la București într-o familie evreiască. A murit ruinat după Primul Război Mondial, hotelul său fiind rechiziționat de autorități și transformat în spital în timpul războiului. În timpul atacului terorist din 14 iulie 2016 de pe Promenade des Anglais, hotelul Negresco a fost transformat încă o dată în spital de campanie pentru trierea și acordarea primului ajutor persoanelor rănite. Alexandru Negrescu s-a născut la 14 martie 1870, în București (România), din părinți evrei, Jean Negrescu (născut în
Henri Negresco () [Corola-website/Science/313213_a_314542]
-
capital social de 1,11 milioane de franci, care a deschis 04 ianuarie 1913. [4] Hotelul Negresco, supranumit „Le Palais de "Belle Époque"”, a fost construit de Niermans, arhitectul olandez al "Belle Époque", într-un stil caracteristic anului 1872, pe Promenade des Anglais, cu vedere la Golful Îngerilor. Hotelul are parte de un succes imediat, care a durat doar până la izbucnirea Primului Război Mondial. Clienții săi bogați (în special marea aristocrație rusă) părăsesc Coasta de Azur, care rămâne aproape pustie. Negresco a fost
Henri Negresco () [Corola-website/Science/313213_a_314542]
-
scenografice cu efecte decorative. Conform exigențelor curților domnitoare, apar edificii cu aspecte noi, gimnazii ("gymnasion"), palestre și teatre, se experimentează inovații stilistice la construcția galeriilor cu porticuri (arcade) și peristiluri (curți interioare), a străzilor prevăzute cu coloane, ca loc de promenadă, din unele orașe (Delos, Atena, Milet, Eleusis și Pergamon). Și arhitectura religioasă, încă fidelă canoanelor clasice, resimte efectele noilor tendințe privind statica templelor, cu dispoziție circulară ("tholos") și esedră semicirculară. Apare un nou tip arhitectonic, și anume altarul monumental, ca
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
de reabilitare a vizat piața publică (M4 - Business Plaza), prin închiderea accesului autovehiculelor din direcția estică și realizarea unei zone pietonale. Piața a devenit astfel un spațiu expozițional, dominat de terasele restaurantelor și de o fântână arteziană - loc ideal pentru promenadă.
Centrul istoric din Baia Mare () [Corola-website/Science/314156_a_315485]
-
dans țigănesc, B.S.M.M. [1969]); Hora săltată (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la expoziție (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Hora Dâmbovița (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Sârba de la Huși (joc popular, B.S.M.M. [1969]); Patru piese populare (B.S.M.M.); E. Damarc & R. Eilemberg, Moment de promenadă (B.S.M.M.); Sârba ciobănițelor (joc popular, B.S.M.M.); Ca la Avrig (învârtită, B.S.M.M.); Din Hotin la Severin - suită de jocuri și melodii populare pe zone folclorice (B.U.C.M.R. [2000]); Sârbă de concert (B.U.C.M.R.)<br> Simfonică: Suită de dansuri românești
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
C.M.R. [2000]); Sârbă de concert (B.U.C.M.R.)<br> Simfonică: Suită de dansuri românești (B.S.M.M. [m. 1963]); Suită Simfonică. Schițe din Albumul nr. 1 (B.S.M.M. [m. 1963]); Momente de luptă din viața P.C.R. - tablou simfonic (B.S.M.M. [m. 1963]); Seară de promenadă - suită (B.S.M.M. [m. 1963]); La horă-n sat - fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]