2,396 matches
-
sudic se află o ușă de intrare mărginită de o parte și de alta de două ferestre dreptunghiulare. De asemenea, în pereții laterali ai pridvorului există câte o fereastră de dimensiuni mari. Acoperișul pridvorului se desprinde din învelitoarea care acoperă pronaosul. Din pridvor se realizează accesul în pronaos. Acesta are o formă dreptunghiulară și nu se încheie înspre vest cu contraabsidă. În peretele vestic și în cel nordic se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
mărginită de o parte și de alta de două ferestre dreptunghiulare. De asemenea, în pereții laterali ai pridvorului există câte o fereastră de dimensiuni mari. Acoperișul pridvorului se desprinde din învelitoarea care acoperă pronaosul. Din pridvor se realizează accesul în pronaos. Acesta are o formă dreptunghiulară și nu se încheie înspre vest cu contraabsidă. În peretele vestic și în cel nordic se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară. Naosul are o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale de formă pentagonală, în
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Alexandru Sturza, cu care se afla în relații de prietenie. Biserica a fost acoperită inițial cu draniță și avea un turn în formă de bulb de ceapă. Pereții interiori nu erau pictați, fiind împodobiți cu icoane și tablourile ctitorilor. În pronaosul acestei biserici a fost înmormântat în 1873 arhiereul Filaret Scriban, după dorința exprimată în testamentul său. În aceeași criptă a fost îngropat în 1884 și fratele său, arhiereul Neofit Scriban. Biserica a fost ridicată în 1886 la rangul de parohie
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
a bisericii: subzidire, decapare a tencuielii vechi și aplicare a uneia noi din praf de piatră, înlocuire a învelitorii vechi din tablă zincată cu una nouă din tablă de aluminiu. Ulterior, s-a extins clădirea praznicarului. În partea dreaptă a pronaosului bisericii se află cripta familiei Scriban, unde sunt înmormântați și arhiereii Filaret și Neofit Scriban. Cripta este acoperită cu o placă de marmură albă. Tatăl lor, preotul Ioan Scriban, își are mormântul în curtea bisericii. Pe pereții pronaosului sunt zugrăviți
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
dreaptă a pronaosului bisericii se află cripta familiei Scriban, unde sunt înmormântați și arhiereii Filaret și Neofit Scriban. Cripta este acoperită cu o placă de marmură albă. Tatăl lor, preotul Ioan Scriban, își are mormântul în curtea bisericii. Pe pereții pronaosului sunt zugrăviți în mărime naturală și cei doi arhierei din familia Scriban: Neofit și Filaret, așezați față în față, lângă intrare. Hramul bisericii este Sfânta Treime (sărbătorit a doua zi de Rusalii). Conform evidențelor Parohiei "Sf. Treime", la această biserică
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
Gheorghe și Aurora Andrușcă (1929-2012), locuiesc într-o casă modestă aflată la circa 50 de metri de această biserică. Biserica "Sf. Treime" este construită din piatră de carieră. Ea are formă de cruce și este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului se află un turn-clopotniță. are un mini-muzeu ce păstrează fondul personal al familiei Scriban și anume: Deși încăperea în care sunt depozitate aceste obiecte nu are statut de muzeu, ea este securizată și beneficiază de
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
locuiesc într-o casă modestă aflată la circa 50 de metri de această biserică. Biserica "Sf. Treime" este construită din piatră de carieră. Ea are formă de cruce și este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pronaosului se află un turn-clopotniță. are un mini-muzeu ce păstrează fondul personal al familiei Scriban și anume: Deși încăperea în care sunt depozitate aceste obiecte nu are statut de muzeu, ea este securizată și beneficiază de ventilație naturală, pentru păstrarea în
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
S. Năsturel a avansat ipoteza că această mănăstire ar fi fost construită de domnitorul Iliaș (1432-1433, 1435-1442), fiul și succesorul domnitorului Alexandru cel Bun. a fost construită în anul 1488 de către domnitorul Ștefan cel Mare. Deasupra ușii de intrare în pronaos se află o pisanie cu următorul conținut: ""Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, domn [al] Țării Moldovenești, am zidit acest hram (casă) în numele Sfântului Prooroc Ilie; și s-a început în anul 6996 (=1488), luna mai 1; și s-
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
fost reparată și zugrăvită în secolul al XVII-lea de mitropolitul Varlaam Moțoc (1632-1653). Arheologii presupun că atunci au fost realizate lucrări la fundație, s-au construit doi contraforți pe laturile de nord și de sud în dreptul zidului despărțitor al pronaosului, s-a modificat paramentul în zona colțurilor cu pietre de talie de formă geometrică și s-a realizat decorul de cărămizi paralelipipedice smălțuite. Edificiul a suferit pagube în timpul luptelor moldovenilor cu polonii lui Ioan III Sobieski. Apoi, în 1702, ""tămplându-se
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
și compus din Florin Hău, Monica Gogu și dr. Paraschiva-Victoria Batariuc. Săpăturile au fost efectuate pe latura de sud și pe latura de vest. În afară de vestigiile construcției anterioare din lemn, s-a descoperit că contraforții din zona zidului despărțitor al pronaosului, de pe laturile de nord și de sud, au fost adăugați ulterior, cu acel prilej făcându-se și unele intervenții la fundații. Au mai fost găsite fragmente de discuri decorate cu balauri încleștați în luptă, nesmălțuite și smălțuite în galben și
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
brâu de cărămizi smălțuite policrome (în verde, albastru de peruzea, galben și violet) cu dimensiunile de 28x13x5,5 cm. Un alt brâu de cărămizi smălțuite se află și la partea superioară a ocnițelor mici. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este în arc frânt. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete în care se află o ușă cu chenar dreptunghiular. Altarul este semicircular. Biserica are ferestre mici având chenare dreptunghiulare de
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
cu dimensiunile de 28x13x5,5 cm. Un alt brâu de cărămizi smălțuite se află și la partea superioară a ocnițelor mici. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este în arc frânt. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete în care se află o ușă cu chenar dreptunghiular. Altarul este semicircular. Biserica are ferestre mici având chenare dreptunghiulare de piatră, cu baghete încrucișate. Pictura interioară a bisericii, datând de pe vremea lui Ștefan
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
având chenare dreptunghiulare de piatră, cu baghete încrucișate. Pictura interioară a bisericii, datând de pe vremea lui Ștefan cel Mare, nu s-a păstrat. În secolul al XVII-lea, ea a fost refăcută, culoare peste culoare, respectându-se ordinea iconografică. În pronaos se află picturi din sinaxarul sfinților (îndeosebi figuri de pustnici și cuvioși), precum și scene din viața Sf. Prooroc Ilie (mânând un plug tras de 8 boi sau înălțându-se la cer într-un car de foc). Naosul prezintă scene mai
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
de jos), care înconjoară monumentul în întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este susținut de console sculptate. Pridvorul cu turnul-clopotniță se află în colțul sud-vestic al bisericii, având intrarea pe latura vestică. Deasupra intrării în pridvor se află amplasată pisania. Intrarea în pronaos mai păstrează portalul original cu muluri în retragere succesivă îmbinate în arc frânt și baze prismatice bogat ornamentate. Între pronaos și naos exista inițial un perete cu două coloane și trei deschideri, care a fost spart pentru lărgirea spațiului, creându
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
în colțul sud-vestic al bisericii, având intrarea pe latura vestică. Deasupra intrării în pridvor se află amplasată pisania. Intrarea în pronaos mai păstrează portalul original cu muluri în retragere succesivă îmbinate în arc frânt și baze prismatice bogat ornamentate. Între pronaos și naos exista inițial un perete cu două coloane și trei deschideri, care a fost spart pentru lărgirea spațiului, creându-se un singur arc masiv de susținere. Cupola pronaosului este sprijinită pe arce dublouri, iar cea a naosului are și
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
succesivă îmbinate în arc frânt și baze prismatice bogat ornamentate. Între pronaos și naos exista inițial un perete cu două coloane și trei deschideri, care a fost spart pentru lărgirea spațiului, creându-se un singur arc masiv de susținere. Cupola pronaosului este sprijinită pe arce dublouri, iar cea a naosului are și arce piezișe. Altarul bisericii este decroșat față de restul construcției, având catapeteasma dispusă avansat. Astfel, sunt create nișe pentru proscomidiar și diaconicon. Catapeteasma actuală a fost executată între anii 1942-1943
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
se află în localitatea Mamu, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1891 și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin cele două turle, una peste pronaos și a doua peste naos, trăsătură introdusă la bisericile de lemn din zonă spre sfârșitul secolului 19, după modelul celor de zid. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Vechea biserică de lemn era ridicată pe la
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
înlocuit cu altul nou, inspirat de bisericile de zid.. Pereții de lemn au fost înălțați cu câteva rânduri de bârne, apoi în întregime acoperiți cu mortar și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1891 al acestui lăcaș și etapele de întreținere care au urmat au fost surprinse într-o pisanie recentă, care constituie în fapt o colecție, mai
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
Irineu Slătineanu, protoereu fiind pr[eotul] Ioan Florescu.”". Înoirile din secolul 20 surprinse în pisanie au avut menirea de a întreține construcția în trăsăturile ei caracteristice de la 1891. Se disting cele patru încăperi tradiționale, înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, dinnainte de 1891. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, dinnainte de 1891. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu calote între pereți și deschizătura poligonală
Biserica de lemn din Mamu () [Corola-website/Science/321933_a_323262]
-
clopotul mic, turnat în 1804, confirmă această cronologie. Pereții edificiului, tencuiți la interior, înscriu planul dreptunghiular, cu absida rectangulară, decroșată. Amplei renovări din anii 1935-1940, cu caracter de rectitorire, îi corespunde lărgirea spațiului interior și adosarea turnului-clopotniță robust din dreptul pronaosului, supraînălțat printr-un coif piramidal amplu, învelit în tablă; la acoperișul propriu-zis s-a folosit țigla. În 1984, suprafața interioară a pereților a fost tencuită și împodobită iconografic de pictorul Lucian Mara din Deva. Accesul în sfântul lăcaș se face
Biserica de lemn din Luncani () [Corola-website/Science/321937_a_323266]
-
trei. Din puținele imagini cunoscute se disting exteriorul și elevația vechii biserici de lemn. Construcția avea dimensiuni modeste, fiind ridicată din bârne de stejar încheiate în pereți drepți cu cheotori netede, bisericești. Acoperișul în patru ape se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor în prelungire, scutit de intemperii de un coif ascuțit
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
în pereți drepți cu cheotori netede, bisericești. Acoperișul în patru ape se întindea peste pridvor, pronaos și naos, însoțit la răsărit de un acoperiș mai jos peste mică încăpere a altarui. Altarul era decroșat și terminat în cinci laturi. Peste pronaos se ridică un turn cu foișor în prelungire, scutit de intemperii de un coif ascuțit, în patru laturi. Foișorul avea două arcade de fiecare latura, fiind dimensionat pentru două clopote mici. Câteva inventare rămase în arhive întregesc imaginea acestei foarte
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
vremi, sunt martori prețioși ai vechii biserici, din care încă se pot recupera câteva din trăsăturile ei definitorii. Biserica cea veche era ridicată din bârne de stejar fățuite, încheiate în cheotori netede, bisericești. Biserica avea probabil cele trei încăperi tradiționale, pronaos, naos și altar, accesibile printr-un pridvor în fața intrării, pe latura de vest. Se poate astfel distinge o grindă cu decorații caracteristice unui fruntar de pridvor. Dintre consolele care ieșeau sub streașină se păstrează una cu capăt de cal, care
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]
-
1997 s-a început renovarea la această biserică, iar în anul 1999 s-a turnat beton pentru centura de rezistență. Lucrările s-au finalizat în anul 2006.”" Biserica de lemn de la 1911 a fost ridicată la o scară ambițioasă, cu pronaos și naos monumentale pentru o construcție de lemn, terminate în elevație cu două turle înalte, așezate peste coama acoperișului. La naos apar două abside laterale iar spre răsărit se detașează absida altarului. La apus, intrarea este adăpostită de un pridvor
Biserica de lemn din Optășani () [Corola-website/Science/321966_a_323295]