14,128 matches
-
propoziția dezvoltată. Pentru identificarea părților secundare, elevii folosesc întrebările „ce fel de?”, „care?”, „cât?”, „unde?”, „ce?”, „cum?”. Acestea îi ajută și la realizarea schemei propoziției dezvoltate. Exemplu: Miron a terminat. (propoziție simplă) Miron prisăcarul a terminat povestirea. (propoziție dezvoltată) Schema propoziției: Pentru consolidarea cunoștințelor dau exercițiile: 1. Scrieți propoziția simplă: a. Ea înăsprește inima ta bună. b. Nu aruncați gunoaiele la întâmplare! c. „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) 2. Dezvoltați propozițiile simple: a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
întrebările „ce fel de?”, „care?”, „cât?”, „unde?”, „ce?”, „cum?”. Acestea îi ajută și la realizarea schemei propoziției dezvoltate. Exemplu: Miron a terminat. (propoziție simplă) Miron prisăcarul a terminat povestirea. (propoziție dezvoltată) Schema propoziției: Pentru consolidarea cunoștințelor dau exercițiile: 1. Scrieți propoziția simplă: a. Ea înăsprește inima ta bună. b. Nu aruncați gunoaiele la întâmplare! c. „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) 2. Dezvoltați propozițiile simple: a. A sunat clopoțelul. b. Elevii vor citi. c
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
dezvoltată) Schema propoziției: Pentru consolidarea cunoștințelor dau exercițiile: 1. Scrieți propoziția simplă: a. Ea înăsprește inima ta bună. b. Nu aruncați gunoaiele la întâmplare! c. „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) 2. Dezvoltați propozițiile simple: a. A sunat clopoțelul. b. Elevii vor citi. c. Oamenii lucrează. d. Furtuna a încetat. Miron a terminat prisăcarul povestirea Aplic „metoda cadranelor” pentru verificarea cunoștințelor elevilor: Dau propoziția: Iisus atotputernic zâmbește smerit. Anunț cerințele de pe fiecare cadran: I
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
poală Argintul tot.” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) 2. Dezvoltați propozițiile simple: a. A sunat clopoțelul. b. Elevii vor citi. c. Oamenii lucrează. d. Furtuna a încetat. Miron a terminat prisăcarul povestirea Aplic „metoda cadranelor” pentru verificarea cunoștințelor elevilor: Dau propoziția: Iisus atotputernic zâmbește smerit. Anunț cerințele de pe fiecare cadran: I Analizați părțile de propoziție. II Scrieți propoziția simplă și faceți schema ei. III Alcătuiți o propoziție după schema: IV Faceți schema propoziției date trecând și întrebările. Se va completa ca
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
sunat clopoțelul. b. Elevii vor citi. c. Oamenii lucrează. d. Furtuna a încetat. Miron a terminat prisăcarul povestirea Aplic „metoda cadranelor” pentru verificarea cunoștințelor elevilor: Dau propoziția: Iisus atotputernic zâmbește smerit. Anunț cerințele de pe fiecare cadran: I Analizați părțile de propoziție. II Scrieți propoziția simplă și faceți schema ei. III Alcătuiți o propoziție după schema: IV Faceți schema propoziției date trecând și întrebările. Se va completa ca model un cadran reprezentat pe tablă. (Elevii trag un bilețel pe care este trecut
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Elevii vor citi. c. Oamenii lucrează. d. Furtuna a încetat. Miron a terminat prisăcarul povestirea Aplic „metoda cadranelor” pentru verificarea cunoștințelor elevilor: Dau propoziția: Iisus atotputernic zâmbește smerit. Anunț cerințele de pe fiecare cadran: I Analizați părțile de propoziție. II Scrieți propoziția simplă și faceți schema ei. III Alcătuiți o propoziție după schema: IV Faceți schema propoziției date trecând și întrebările. Se va completa ca model un cadran reprezentat pe tablă. (Elevii trag un bilețel pe care este trecut un număr de la
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
încetat. Miron a terminat prisăcarul povestirea Aplic „metoda cadranelor” pentru verificarea cunoștințelor elevilor: Dau propoziția: Iisus atotputernic zâmbește smerit. Anunț cerințele de pe fiecare cadran: I Analizați părțile de propoziție. II Scrieți propoziția simplă și faceți schema ei. III Alcătuiți o propoziție după schema: IV Faceți schema propoziției date trecând și întrebările. Se va completa ca model un cadran reprezentat pe tablă. (Elevii trag un bilețel pe care este trecut un număr de la 1 la 4 pentru a rezolva cerința de lucru
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Aplic „metoda cadranelor” pentru verificarea cunoștințelor elevilor: Dau propoziția: Iisus atotputernic zâmbește smerit. Anunț cerințele de pe fiecare cadran: I Analizați părțile de propoziție. II Scrieți propoziția simplă și faceți schema ei. III Alcătuiți o propoziție după schema: IV Faceți schema propoziției date trecând și întrebările. Se va completa ca model un cadran reprezentat pe tablă. (Elevii trag un bilețel pe care este trecut un număr de la 1 la 4 pentru a rezolva cerința de lucru dată la numărul respectiv.) PĂRȚI DE
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
date trecând și întrebările. Se va completa ca model un cadran reprezentat pe tablă. (Elevii trag un bilețel pe care este trecut un număr de la 1 la 4 pentru a rezolva cerința de lucru dată la numărul respectiv.) PĂRȚI DE PROPOZIȚIE (RECAPITULARE, CLASA A III A) PĂRȚI PRINCIPALE: o subiectul („cine?”, „despre cine?”); o predicatul („ce face?”, „ce se spune despre subiect?”). Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: Ionel aleargă. pronume personal: Ei pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
predicatul („ce face?”, „ce se spune despre subiect?”). Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: Ionel aleargă. pronume personal: Ei pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb → predicat verbal: a citi, a rezolva, a cânta, a recita. Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI SECUNDARE („care?”, „ce fel de?”, „unde?”, „cum?”„când?”, „ce?”) 104 Ele determină un substantiv, un verb și ajută la
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
despre subiect?”). Subiectul poate fi exprimat prin: substantiv: Ionel aleargă. pronume personal: Ei pictează frumos. Predicatul poate fi exprimat prin verb → predicat verbal: a citi, a rezolva, a cânta, a recita. Părțile principale de propoziție pot avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI SECUNDARE („care?”, „ce fel de?”, „unde?”, „cum?”„când?”, „ce?”) 104 Ele determină un substantiv, un verb și ajută la alcătuirea propoziției dezvoltate. Fac comunicarea mai
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
avea locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI SECUNDARE („care?”, „ce fel de?”, „unde?”, „cum?”„când?”, „ce?”) 104 Ele determină un substantiv, un verb și ajută la alcătuirea propoziției dezvoltate. Fac comunicarea mai frumoasă, mai clară, mai concretă.
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
intrări noi ("timp", "timp gramatical"; respectiv "mod", "mod narativ", "mod dramatic"), mergînd pe urmele referințelor sper să fi avut inspirație. Cititorul va trebui să mă crediteze și atunci cînd am de-a face cu termenii proposition, clause, sentence, toate însemnînd "propoziție"; am fost tentat o clipă să mai simplific lucrurile și să traduc cel puțin termenul clause prin "clauză", avînd aici precedentul lui Timotei Cipariu, dar mi-am adus aminte că profesorul meu de limba română din Școala primară vorbea de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
am fost tentat o clipă să mai simplific lucrurile și să traduc cel puțin termenul clause prin "clauză", avînd aici precedentul lui Timotei Cipariu, dar mi-am adus aminte că profesorul meu de limba română din Școala primară vorbea de "propoziție simplă", "propoziție dezvoltată"... iar clasificarea aceasta, de o orgolioasă simplitate, m-a luat în posesie cu aceeași vrajă cu care de ani buni mă ține în posesie o afirmație a cărei suverană naivitate nu putea veni decît dinspre Aristotel: "[o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tentat o clipă să mai simplific lucrurile și să traduc cel puțin termenul clause prin "clauză", avînd aici precedentul lui Timotei Cipariu, dar mi-am adus aminte că profesorul meu de limba română din Școala primară vorbea de "propoziție simplă", "propoziție dezvoltată"... iar clasificarea aceasta, de o orgolioasă simplitate, m-a luat în posesie cu aceeași vrajă cu care de ani buni mă ține în posesie o afirmație a cărei suverană naivitate nu putea veni decît dinspre Aristotel: "[o narațiune] are
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acel caz anume, îl are asupra DESTINATARULUI: lămurindu-l să facă ceva, convingîndu-l că e vorba despre ceva etc.). De exemplu, actul de a rosti "Promit să fiu acolo" implică într-un context dat actul locutoriu de a face o propoziție, actul ilocutoriu de a promite și (în mod posibil) actul perlocutoriu de a-l convinge pe destinatar de buna credință a vorbitorului. În cazul așa-numitelor acte de vorbire indirecte, un act ilocutoriu este executat indirect, prin performarea unui alt
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1977 [1995]; Pratt 1977; Searle 1969, 1975, 1976. Vezi și PERFORMATIV, NARABILITATE. act locutoriu [locutionary act]. Actul de a spune, de a produce un enunț lingvistic. Cînd spun "Pămîntul este rotund", de exemplu, execut actul locutoriu de a face o propoziție după regulile limbii române. Împreună cu un ACT ILOCUTORIU și (poate) un ACT PERLOCUTORIU, un act locutoriu este implicat în îndeplinirea ACTULUI DE VORBIRE. ¶Austin 1962 [2003]; Lyons 1977 [1995]; Searle 1969. act locuționar. Vezi ACT LOCUTORIU. act perlocutoriu [perlocutionary act
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ACȚIUNE DESCENDENTĂ, REZOLVARE. dialog [dialogue]. Reprezentarea unui schimb oral (dramatică în structură), implicînd două sau mai multe personaje. Într-un dialog, replicile personajelor sînt prezentate așa cum (se presupune că) au fost rostite și pot sau nu pot fi însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE. ¶Głowiński 1974; Stanzel 1984. Vezi și DIALOG FRAGMENTAR, VORBIRE DIRECTĂ, MONOLOG, VORBIRE REPRODUSĂ, SCENĂ. dialog fragmentar [abruptive dialogue]. Un dialog în care enunțurile nu sînt însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE: "Ce mai faci astăzi? Bine! Dar tu? Bine." ¶Genette 1980
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
au fost rostite și pot sau nu pot fi însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE. ¶Głowiński 1974; Stanzel 1984. Vezi și DIALOG FRAGMENTAR, VORBIRE DIRECTĂ, MONOLOG, VORBIRE REPRODUSĂ, SCENĂ. dialog fragmentar [abruptive dialogue]. Un dialog în care enunțurile nu sînt însoțite de PROPOZIȚII INCIDENTE: "Ce mai faci astăzi? Bine! Dar tu? Bine." ¶Genette 1980. diegetic [diegetic]. Aparținînd DIEGEZEI (diégèse) sau unei părți din ea, mai exact acelei diegeze reprezentate de NARAȚIUNEA (PRIMARĂ). ¶Narațiunile, naratorii și naratarii, existentele și evenimentele se pot caracteriza în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
diverse dimensiuni sau trăsături ale actului, personajului, sau ale împrejurării în care apar etc.: "Ce mai faci? se interesă Ion cu voce tare, în timp ce deschidea ușa către camera din spate". Discursul atributiv dintr-o narațiune este echivalent cu setul de PROPOZIȚII INCIDENTE din acea narațiune. ¶Prince 1978; Shapiro 1984. discurs auctorial [authorial discourse]. Un discurs narativ care arată semne ale NARATORULUI sau AUTORULUI său, ca și ale autorității sale incontestabile. Ca mod discursiv, discursul auctorial corespunde SITUAȚIEI NARATIVE AUCTORIALE; el este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personaj sînt redate sau citate în modul în care (se presupune că) le-a formulat personajul, în opoziție cu DISCURSUL INDIRECT: comparați "Ion a spus: lucrez" cu "Ion a spus că lucrează". În DISCURSULDIRECT INCIDENT, aceste formulări sînt însoțite de PROPOZIȚII DISJUNCTIVE care îl identifică pe vorbitor (sau gînditor) etc.: "E laringele, nu-i așa? întrebă Hans Castorp, înclinîndu-se o dată cu răspunsul"; "Și ce fel de ambasador ești dumneata, dacă-mi pot permite întrebarea? gîndi Hans Castorp. Și spuse cu voce tare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu-i așa? întrebă Hans Castorp, înclinîndu-se o dată cu răspunsul"; "Și ce fel de ambasador ești dumneata, dacă-mi pot permite întrebarea? gîndi Hans Castorp. Și spuse cu voce tare: Mulțumesc, domnule profesor Naphta". Uneori, formulările nu sînt însoțite de o propoziție incidentă, dar medierea naratorială e indicată de semnele citării, linioare etc.: "Ce mai faci? Foarte bine! Dar tu?" În DISCURSUL-DIRECT LIBER nu se folosesc propoziții incidente și nici nu există alte semne de mediere naratorială. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spuse cu voce tare: Mulțumesc, domnule profesor Naphta". Uneori, formulările nu sînt însoțite de o propoziție incidentă, dar medierea naratorială e indicată de semnele citării, linioare etc.: "Ce mai faci? Foarte bine! Dar tu?" În DISCURSUL-DIRECT LIBER nu se folosesc propoziții incidente și nici nu există alte semne de mediere naratorială. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Todorov 1981. Vezi și DISCURS REPRODUS. discurs-direct incident [tagged direct discourse]. Un DISCURS DIRECT însoțit de o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. ¶Chatman 1978. discurs-direct liber
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DISCURSUL-DIRECT LIBER nu se folosesc propoziții incidente și nici nu există alte semne de mediere naratorială. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; Lanser 1981; Todorov 1981. Vezi și DISCURS REPRODUS. discurs-direct incident [tagged direct discourse]. Un DISCURS DIRECT însoțit de o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. ¶Chatman 1978. discurs-direct liber [free direct discourse]. Un TIP DE DISCURS prin care (se pretinde că) enunțurile sau gîndurile unui personaj sînt date așa cum le formulează personajul, fără vreo mediere naratorială (DISJUNCȚII, semne ale citării, linii de despărțire etc.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
spus" devine " Am spus că vreau să mă uit mai bine"; ""L-am omorît pe tata", strigă Oedip" devine "Oedip strigă că și-a omorît tatăl". Se poate face o distincție între DISCURSUL INDIRECT "normal" sau INCIDENT (care implică o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ "el a spus că", "ea gîndi că" care introduce și califică enunțurile și gîndurile reprezentate) și DISCURSUL-INDIRECT LIBER (care nu face toate acestea și care își apropie cel puțin cîteva din trăsăturile ENUNȚULUI care aparțin personajului). ¶Banfield 1982; Chatman
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]