13,470 matches
-
ce nu prea îți vine bine, te strînge, dar care îți aparține de aici înainte și trebuie să te obișnuiești cu el. Cred că și cînd personajul îți iese, anevoie, cu mult chin și efort... acest personaj este o facere propriu-zisă". Ca și în serie biologică, părinții literari își transmit genele progeniturii lor, care nu o dată le seamănă pregnant... Din această perspectivă ne par oarecum indiferente strădaniile mai mult ori mai puțin vizibile ale lui Constantin Țoiu de a se ,explica
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
adjoncția ori substituția, modalități de deformare (anamorfozare) a unui subiect (motiv) supus secvențării, augmentării, diminuării, inversării, recurentării, tronsonării, puvlerizării etc. Mai mult, în Nemurirea, Kundera pornește de la unele frînturi (cioburi) tematice, pentru a articula abia pe parcurs o entitate tematică propriu-zisă. Așadar, variațiuni și temă, construcție aplicată uneori în muzică de Schonberg, Webern ori Boulez. Regăsim, de asemeni, principiul ciclic în Valsul de adio, roman care emană tragica luciditate a celui ce știe că la anumite intervale de timp, pe lîngă
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
ani '90, aducând în pagină întreaga atmosferă de exaltare religioasă și toleranță democratică în care ne-am trăit adolescența. Un timp istoric și social modelat de speranțe arzătoare și temeri difuze, un imaginar colectiv aflat în echilibru precar cu realul propriu-zis, apăsător sau neglijabil (prin injecție onirică), deformat și deformator. Plasticitatea ficțiunii se datorează, firește, celui care o scrie. Dar și contribuția realității autohtone e semnificativă. Lumea românească de azi oferă atâtea elemente de pitoresc, aspecte comice ori sumbre, evoluții spectaculoase
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
scriitoarelor. Procedura se schimbă însă în capitolele următoare, unele de mai mare întindere (Hortensia Papadat-Bengescu - femeia din oglindă, Henriette-Yvonne Stahl - literatura inițierii și experienței, Doamnele și lumea rurală), în care accentul critic se deplasează de la receptarea operelor la comentarea lor propriu-zisă. Subiectul se dovedește consistent, în ambele tipuri de abordare, și este meritul autoarei acela de a fi găsit o linie de echilibru critic, fără compătimiri (ale ,victimelor" feminine), respectiv vituperări (împotriva ,agresorilor" masculini). Analiza e riguroasă și concluziile, solide; dar
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
mainstream actuale, această idee a "eșecului pieței" (market failure) de a produce anumite bunuri și servicii publice a devenit justificarea standard a taxării, care oferă mijloacele financiare necesare intervenției statului în sferele economică și socială ale societăților contemporane. Totuși, teoria propriu-zisă a bunurilor publice este mai recentă. Paul A. Samuelson, laureat al premiului Nobel pentru economie (1970), i-a pus bazele în anul 1954 în studiul său celebru "The Pure Theory of Public Expenditure". Preocupat de problema "cheltuielilor publice optime", el
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
am văzut, cît și cei despre care am primit informații, scandau de parcă Steaua ar fi cîștigat meciul. Dar nu aruncau din rărunchi nici o scandare stelistă. Pe lunga stradă Virtuții, cei patru adolescenți n-au scandat decît "Becali, prim ministru!" Steliștii propriu-ziși din cartier n-au ieșit din casă. Nici chiar cei care au văzut meciul la restaurantele și berăriile din jur, și sînt vreo zece localuri pe lîngă blocul în care locuiesc, nu și-au manifestat public și organizat încrederea în
Gigi chinuitul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10670_a_11995]
-
anunțată din timp ca un document răscolitor despre adevărata viață a lui Iisus Hristos, Evanghelia după Iuda sfîrșește prin a dezamăgi. E cazul tipic al unei scrieri în privința căreia orizontul de așteptare creat în jurul ei depășește cu mult consistența textului propriu-zis. Alături de celelalte evanghelii apocrife, Evanghelia după Iuda rămîne însă un document ce merită să fie citit, fie și numai pentru amănuntele inedite legate de portretul lui Iisus Hristos. Recomandăm cititorilor articolul lui Sever Voinescu din Dilema veche (numărul din 28
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10672_a_11997]
-
un țăran aristocrat, prin detașare, ironie, respingerea cultului muncii, independență materială simulată, rentier al propriei modestii economice. Va fi constrâns de schimbarea regimurilor politice să devină un țăran proletarizat. Bătrânețea îl salvează de la situația umilitoare de a deveni un proletar propriu-zis (adică lucrător într-o fabrică), dar nici beneficiar al propriei independențe de spirit nu mai e. Olimpianismul lui Moromete suferă o lovitură fatală, ca și acela al lui Ioanide. Ioanide și Moromete dețin supremația intelectuală asupra mediului lor, au o
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
divergențele nu s-au manifestat, poate și pentru că participanții s-au simțit colaboratori apropiați ? atât cu autorul, cât și între ei ? la un act complex de interpretare, iar nu rivali într-un act de valorizare sau de situare. Pe lângă colocviul propriu-zis, din care am să rețin imediat câteva idei, s-au mai desfășurat și alte două tipuri de activitate. A fost lansată o nouă ediție a volumului Cuvântul nisiparniță, despre care au vorbit, alături de autor, Ileana Oancea, Robert Șerban și Adrian
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
ce utilitate mai au comentariile sale săptămânale din ?Jurnalul Național??), se sufocă uneori în câte o gustoasă sintagmă ori propoziție din fondul de aur caragialian: ?hidra pesedistă?, ?tot puroiul națiunii?, ?balaurul reacționar ce stăpânește România?... Alteori, virulența tonului și expresiile propriu-zise utilizate de autor aduc aminte de lexicul inflamat al anilor ?50: ?căpușele politice?, ?grajdurile lui Augias?, ?pubela istoriei?, ?urna cu bile negre a istoriei?, ?crocodilii trecutului?... Numai textul ce dă titlul arghezian al volumului, Baroane!, dedicat lui Adrian Năstase, se
Baroniada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10698_a_12023]
-
de manifestare ale gîndirii umane au avut de înfruntat o redutabilă și copleșitoare autoritate instituțională: Biserica creștină. Iată de ce ideea de bază a lui Sarane Alexandrian este că, pînă la apariția creștinismului, nu se poate vorbi de o filozofie ocultă propriu-zisă. Cu alte cuvinte, tocmai creștinismul a fost acea autoritate coercitivă sub a cărei presiune puzderia de doctrine și practici neagreate de canonul creștin au fost silite să treacă în umbră. Decretate ca fiind păgîne și păcătoase, toate aceste învățături au
Oficina păgînilor luminați by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10702_a_12027]
-
mai diverse orientări filozofice sunt de acord asupra caracterului limitat al regimului politic al Ťparlamentarismului liberť, al Ťpluralismului democraticť". Ideea de criză a democrației burgheze a devenit un laitmotiv principal șsic!ț al dezbaterii politologice, dar și al celei politice propriu-zise, simptomatic pentru evoluția lucrurilor fiind faptul că nu numai cercetători și oameni politici de stânga, lideri ai unor grupuri contestatare, ci chiar și unele oficialități guvernamentale din Occident își afirmă pesimismul față de resursele acestui tip de regim politic (pesimism, aflat
"Limitele democrației occidentale și ideologia apologetică" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10733_a_12058]
-
mari, în care cuvintele potrivite, forțând sintaxa și reformând vocabularul, reconfigurează în mod excepțional imaginarul saturat de atâtea și atâtea reprezentări anterioare. Ineditele traiectorii deschise și drumul trudnic parcurs de autor își găsesc împlinirea nu într-un merit al încercării propriu-zise, ci în bijuteriile realizate cu migală de poet. Care se considera, cum știm, un simplu meșteșugar al cuvântului. E una dintre puținele obiecții de fond ce pot fi aduse acestei cărți incitante și substanțiale.
Cuvinte potrivite by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10721_a_12046]
-
sau dincolo de absolut (antologie, 2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ei înșiși ca pe o categorie umană aparte. Așadar, a apărut un om potrivindu-se întocmai speciei lui homo europaeus, acea specie definită de Linné prin epitetele de levis, argutus, inventor (agil, ager, inventiv). Pînă la jumătatea secolului XX, intelectualii propriu-ziși au fost literații și umaniștii. Într-un cuvînt, artiștii emoțiilor umane, acei veșnici cîrtitori la adresa unei lumi pe care nu o puteau stăpîni și pe care vroiau totuși s-o schimbe, dar să o schimbe în numele unei lumi pe care
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
și s-au acreditat în timp, dobîndind o autoritate maximă și indiscutabilă: codul cultural și eposul spiritual. Discursul pictorului pornește, așadar, de la epica vetero- și neotestamentară, continuă cu existența exemplară, la limita umanului cu divinul, și sfîrșește cu realitatea culturală propriu-zisă, dar deja fixată în efigia mitului. Într-un anume fel, el reface întregul traseu, mai degrabă al conștiinței decît al umanității, de la Geneză și pînă la substituția sacrului prin estetic, însă înlocuiește discursul și fabulația obișnuită cu secvența definitorie care
Vladimir Zamfirescu, între natură și cultură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10748_a_12073]
-
premiu care se va numi Ion Minulescu". Urmarea? I s-a acordat lui Alexandru Lungu măgulitorul premiu: ,Am fost contactat și am fost invitat la doamna Millian, mai întîi la un fel de avanpremieră a premierii și apoi la premierea propriu-zisă, care a avut loc în casa Ion Minulescu. A fost o ceremonie copleșitaore pentru tînărul, foarte tînărul care eram atunci". Au luat cuvîntul Streinu și Cioculescu, fiind prezent și Adrian Maniu care făcea parte din juriu, ca și Perpessicius, care
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
Bernhard. O excepție este Tintoretto și tabloul său Bărbatul cu barbă albă, și asta pentru că în jurul lui gravitează întreaga acțiune a cărții. De fapt, ar fi o exagerare să vorbim de o acțiune în paginile Vechilor maeștri, căci o acțiune propriu-zisă nu există, ea fiind înlocuită cu imprecația estetică, o imprecație construită ca un monolog al personajului principal, Reger, un critic muzical care vizitează de trei decenii același muzeu - Kunsthistoriches Museum din Viena - pentru a contempla la fiecare două zile unul
Tehnica repetiției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10930_a_12255]
-
timp ,stilul" de a vorbi pentru ascultătorii, totuși, români!), am de gînd să le prezint elevilor mei o secvență sonoră a unei relatări efectuate de un reporter ,Radio actualități" - corespondent dintr-una dintre țările arabe -, care intonează sfîrșitul propozițiilor enunțiative propriu-zise de-o manieră curioasă, greu de redat în scris (ar fi un contur hibrid, suitor, între virgulă, punct și virgulă, semnul întrebării și al mirării deodată!)... Să admitem însă că aceste întîmplări cotidiene sînt mărunte și particulare - deși vizează probleme
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
curentă, a amboatării planurilor, obișnuită și în proza de azi. Ilustrul elinist fixează din capul locului intriga: Aceasta se petrece în casa lui Agaton, poetul. Avem două categorii de persoane: cele directe ce iau parte la prima povestire, la banchetul propriu-zis, și cele indirecte, ivite în cursul repovestirii. îmi permit să reproduc pe scurt, cu vorbele mele de bucureștean trăitor în 2006, textul clasic tălmăcit de Bezdechi: Apolodor, primul narator, declară la persoana întâi că este gata să dea toate explicațiile
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
să-l fi văzut pînă acum, pe Mihai Coman, Profesorul, cu o dicție perfectă, implicat, atent, precis. În roluri episodice, Adrian Matioc, Ovidiu Moț, Dana Taloș, Pali Vecsei. Problema este în planul întîi. Și nu atît la Adrian Neacșu, protagonistul propriu-zis, inocentul, cît la Florin Coșuleț, prietenul care îl bagă în toate buclucurile, fără umbră de remușcări. Adrian Neacșu are toate șansele să crească pentru că și-a înțeles personajul și pentru că, cred, are resurse pentru asta. El este apariția inocentă, rebelă
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
repetitivă până aproape de monotonie. Vocea devitalizată, de bas obosit, a lui Cohen întărește impresia de monotonie, dar sugerează și o nuanță de mister. Ea sună ca o incantație, ca un mesaj pentru inițiați, ca ceva ce trebuie înțeles dincolo de cântecul propriu-zis. Versurile, fără a fi geniale, sunt peste nivelul textelor create pentru a însoți linii melodice, de aici poate sentimentul de profunzime, de esențial pe care îl oferă cîntecele lui Cohen. Una peste alta, muzica lui Cohen este o combinație inimitabilă
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
în Statele Unite ale Americii - țara de adopție a mai multor psihanaliști culturali -, unde studiile consacrate în anii 1950 de Erik Erikson identității negrilor și indienilor sioux au anticipat semnificativ mișcarea în favoarea drepturilor civile. Nu a fost vorba neapărat de conținutul propriu-zis al studiilor respective, cât de consacrarea unei preocupări intelectuale cu relevanță publică și consecințe instituționale 25. În fond, mișcarea a pornit de la constatarea că pentru a realiza egalitatea în drepturi nu era suficient să afirmi că oamenii în sine aveau
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Uniune Europeană care aproape și-a dublat numărul de membrii după 2004. Pe de altă parte, Tratatul de la Lisabona a generat, prin anumite prevederi, pașii înapoi semnificativi în materie de integrare europeană, atât de natură simbolică, precum renunțarea în cadrul textului propriu-zis al Tratatului la simbolurile Uniunii (recunoscute doar de o parte a statelor membre, printr-o anexă a Tratatului de la Lisabona), cât și de natură juridică și politică, precum introducerea pentru prima dată în cadrul unui tratat european a posibilității părăsirii Uniunii
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sînge. Redactorii de cultură și divertisment sau și mass media sînt primii care nu citesc, fiindcă au șefi care, la rîndul lor, sînt inocenți cultural, încît își selecționează oamenii pentru divertisment, pentru bîrfele din mass media, dar nu pentru cultura propriu-zisă. Din acest motiv cultura în general și cartea în special sînt împinse la margine în mass media. După care autorii acestei operațiuni de durată își permit să flituiască scriitorimea ca lipsită de interes pentru publicul larg.
Topurile anului 2005 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10995_a_12320]