3,325 matches
-
Război Rece, este caracterizată de problema securității sau mai bine zis a lipsei unui cadru european al securității. O importanță covârșitoare o are faptul că „...majoritatea evenimentelor generatoare de instabilitate și insecuritate au avut loc în spațiul european sau în proximitatea acestuia: prăbușirea sistemelor comuniste, îngustarea sferei de influență și dezmembrarea U.R.S.S., unificarea Germaniei, dezmembrarea Iugoslaviei...." Esențiale în această privință au fost demersurile pe care organizațiile precum N.A.T..O. sau U.E. le-au făcut, constituirea și aplicarea unor planuri de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
care este vândut gazul în Federația Rusă. „Datorită dificultății transportului de gaze naturale, Rusia este, de departe, cea mai promițătoare sursă de gaze în importul Uniunii Europene. Rusia are nevoie, ea însăși de o piață de desfacere pentru gazul său, proximitatea geografică și cererea de pe piața Europei Occidentale face ca Uniunea Europeană să fie la fel de Promițătoare pentru Rusia."4 Globalizarea companiilor din domeniul energetic este un fenomen cunoscut în întreaga lume, de aceea 283 Michel Sturmer, Putin și noua Rusie, Editura Litera
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
un corpus de credințe și practici care influențează destinul individului și al colectivității din care acesta face parte. În filosofia românească, destinul, ca entitate distinctă, a început să fie studiat destul de târziu, în prima jumătate a secolului al XX-lea. Proximitatea culturii populare, sugestiile de natură folclorică în construirea conceptelor legate de soartă, noroc se observă ușor.Filosofia universitară din prima jumătate a secolului XX a cercetat doar incidental semnificația destinului, asociindu-l, de obicei, cu considerațiile asupra timpului. Cel care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
entitate misterioasă"; el se poate afla în altă parte decât acolo unde îl căutăm. Un răspuns original la această problemă a fost dat de un savant care, fără a fi filosof speculativ, s-a aflat, prin preocupările sale, mereu în proximitatea filosofică: este vorba de Mircea Eliade. În Destin și istorie, Eliade răspunde la întrebarea « Cum suportă omul istoria?» astfel: "[...] prin chiar situarea lui într-un ciclu cosmic - fie că acesta este sau nu susceptibil de repetare - îi revine omului un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prin Renașterea italiană, protestantism și Contra-Reformă. Mișcări opuse ca sens, paradoxal similare ca semnificație: toate clamează dreptul la afirmarea deplină a individualității și la relația directă a credinciosului cu divinitatea. Artistul catolic plasează figura sacră în scenografia orașului și în proximitatea contemporanilor săi, cărora le împrumută chipurile pentru a reprezenta identitatea unor personaje biblice; iconoclasmul vehement al Reformei refuză imaginea religioasă ca intermediar, înlătură intercesiunea și afirmă dreptul și capacitatea credinciosului de a comunica direct cu divinitatea. Nici Renașterea, nici protestantismul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
funcție poartă și numele de integrare socială. Nivelul la care acționează mijloacele media poate fi unul local, național sau global. însă, indiferent de diferența dintre receptori Înaționalitate, religie sau cultură), aceștia au în comun consumul aceluiași produs mediatic, bazat pe proximitatea informațională. 3.Funcția educativ- culturală Mass-media au preluat din rolul social al familiei și al instituțiilor de învățământ în procesul de educare a copiilor. Ele transmit valori și modele culturale ale societății și au un rol important în formarea gândirii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
Patriei*. Acest cult trimite la apologia martirului și a sacrificiului său. Astfel, an de an, PCF este prezent la Zidul Federaților din cimitirul Père Lachaise din Paris pentru a-i cinsti pe morții Comunei și pe liderii înhumați în imediata proximitate. în anumite cazuri, ca la bastioanele comuniste din Bretagne sau din insula grecească Lesbos, lumea asistă la un transfer de credință de la creștinism la comunism, morții comuniști fiind celebrați în locul sfinților locali. Totuși, dacă adeziunea implică sacrificiul - al vieții profesionale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apaținut imperiilor rus și otoman, eminamente rurale, istoricește puțin industrializate și de care investitorii nu se prea aproprie. în sfârșit, aceste clivaje favorizează, în anumite țări, redescoperirea statului de drept și închid altele în tipuri de dominație autoritară. Primele invocă proximitatea UE pentru a-și desăvârși transformarea, în timp ce celelalte de îndepărtează de ea în proporție directă cu imixtiunea statului în economia lor. Intrarea în Uniunea Europeană A desăvârși transformarea înseamnă obligația de a accepta nu numai principiile politice sau economice ale UE
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
distinge : diversificarea internațională, constând în extinderea activităților actuale ale firmei pe piețele străine; diversificarea de consolidare, care la rândul său poate fi: horizontală desfășurarea activității actuale sub o nouă identitate; hverticală prin integrare în amonte sau în aval. diversificarea de proximitate de tip "produs" (noi produse pe piețele actuale) sau de tip "piață" (noi aplicații pentru tehnologiile deja existente în firmă); diversificarea totală: noi produse pe o piață necunoscută de întreprindere. Tipologia lui Capon (1988) are la bază trei indicatori cheie
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
care predomina în societatea domnitorilor creștini ai secolului al XVIII-lea. A fost un joc fraudulos și viclean, dar erau câteva lucruri pe care nici un membru al societății aristocrate nu s-ar fi înjosit să le facă. Astfel, confruntat cu proximitatea Rusiei și a Franței ca o condiție a existenței politice a Germaniei, Bismarck a acceptat inevitabilitatea faptului și a încercat să îl întoarcă în avantajul Germaniei prin menținerea unor relații apropiate cu Rusia și prin izolarea Franței. Hitler, pe de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acestora se transformă în mod normal într-un spațiu virtual. Orificiul uretral extern (Oue meatul urinar) se deschide posterior față de clitoris, în vârful unei mici eminențe denumită și papilă uretrală. În jurul meatului la nivelul papilei, uneori însă în interiorul uretrei, imediata proximitate a orificiului extern, unde se pot vizualiza orificiile glandelor Skene. Orificiul vaginal (Ov) Se deschide în porțiunea posterioară a vestibulului. Este parțial închis de membrana himenală. Acest sept incomplet permite scurgerea spre exterior a sângelui menstrual. După primele rapoarte sexuale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
o alta; la aceasta se adaugă faptul că starea motivațională se poate schimba în cursul realizării unei intenții, forța unei intenții evoluează de-a lungul timpului, în funcție de: valoarea motivațională a intenției; competența estimată de subiect că poate realiza intenția respectivă, proximitatea datei-limită de realizare a ei; intenția selecționată este cea care dispune momentan de forța cea mai mare; dacă însă intenția selecționată este înlocuită cu o alta, forța ei scade; când timpul necesar realizării diferitelor intenții depășește timpul disponibil, se recurge
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
interese diferite, care se găsesc în raporturi simultane de cooperare și de conflict. Patru sunt conceptele pe care își întemeiază Cyert și March teoria comportamentală a firmei: cvasisoluționarea conflictelor; eliminarea treptată a incertitudinii; cercetarea soluțiilor în termeni de probleme prin proximitate; învățarea organizațională. Pentru Cyert și March, o firmă este un grup de participanți (salariați, directori, acționari, clienți, furnizori, administratori) având același scop, subordonându-se unei mari varietăți de constrângeri interne și externe și adaptându-se parțial - uneori cu dificultate - la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
modului de a gândi socialul. Este ca și cum globalizarea ar crea un „vertij planetar” ce ar Împinge populațiile, excluse sau nu, să caute repere cognitive care Își au sursele În religii, credințe și identități locale sau, pur și simplu, Într-o proximitate a apartenenței, menite să ajute la o mai bună stăpânire a incertitudinii. Incertitudine care este inerentă dominației ă ce se vrea absolută ă a tehnicii și transformării lumii Într-o imensă piață de desfacere. Aceste procese de reinserție, În sensul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei națiuni, fiilor unei patrii, fără să se poată extinde și la alții? Originea antică a cetățeniei ne face să ne gândim la o legătură socială limitată Întotdeauna la o comunitate politică determinată. Acest lucru era necesar pentru supraviețuirea cetăților. Proximitatea lor teritorială le făcea vulnerabile și vigilente. În același spirit, Bergson Întreabă: „Cine nu vede că, În mare parte, coeziunea socială se datorează nevoii societății de a se proteja Împotriva altora și că Îi iubim pe oamenii cu care trăim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oamenilor” (Vinsonneau, 2002, p. 120). Identificările În contextul interculturalității nu rezultă așadar din juxtapunerea unor identități etnice date (ceea ce ne-ar duce la o perspectivă esențialistă), ci din negocierea, În cadrul unor interacțiuni multiple, a unor afinități și opoziții, a unor proximități și distanțe, pentru a constitui o realitate nouă, purtătoare de identitate. Ele se Înscriu În strategiile identitare individuale și colective, ultimele fiind atent studiate de Carmel Camilleri et alii. Acești cercetători propun să se facă distincție Între, pe de o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
control politic La Începutul erei moderne, populațiile Europei Occidentale sunt prea puțin diferențiate În plan religios, social, politic, cultural și tehnologic: ele Împărtășesc numeroși referenți; nivelul lor de dezvoltare economică și materială este aproape același. Tocmai ca urmare a acestei proximități originare, apar repede ambiții rivale. Conform mecanismelor caracterizate de Norbert Elias, micii șefi locali Încep să se Înfrunte pentru a-și lărgi teritoriile. Învingătorii reușesc să-și constituie domenii vaste. Ajung din nou În situație de rivalitate și trebuie să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este „al nostru” (Taguieff, 1997, pp. 112-116). Pe de o parte, așadar, respingerea, ostilitatea, aversiunea; pe de alta, ținerea la distanță, Închiderea culturală sau inferiorizarea „celorlalți”. În ambele cazuri, Întâlnim, ca o presupoziție cognitivă, o categorisire binară fără gradație de proximitate (Ben Brika et alii, 1997, p. 3). Or, În domeniul atitudinilor și comportamentelor socialmente observabile, percepția strict dihotomică (Noi versus Ei) apare ca un caz particular, ca o formă rigidă sau extremă a percepției negative a alterității, care se operează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care le Împărtășesc, și anume acela de a fi „invadați” de „străini” pe un teritoriu care le aparține fie prin moștenire directă, fie prin cucerire „legitimă”. Astfel, alături de perceperea unei neplăceri sau a unui pericol ce-și are originea În proximitatea altor grupuri și de necesitatea de a se proteja Împotriva inconvenientelor presupuse ce ar rezulta din această proximitate, se poate evidenția un al treilea element constitutiv: sentimentul de „a fi invadat”. Acest sentiment trebuie să Îmbrace aparența obiectivității, prin constatarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fie prin moștenire directă, fie prin cucerire „legitimă”. Astfel, alături de perceperea unei neplăceri sau a unui pericol ce-și are originea În proximitatea altor grupuri și de necesitatea de a se proteja Împotriva inconvenientelor presupuse ce ar rezulta din această proximitate, se poate evidenția un al treilea element constitutiv: sentimentul de „a fi invadat”. Acest sentiment trebuie să Îmbrace aparența obiectivității, prin constatarea unei modificări sensibile a echilibrelor demografice anterioare. Nu vom clasifica așadar printre manifestările de xenofobie apartheid-ul din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru alții, gradul de înrudire, statutul social etc. Ca elemente deictice și relaționale, termenii de adresare se caracterizează prin valențe specifice, dispuse prin raportare la diferite tipuri de relații (nuanțate, cu precădere, la nivel terminologic): a) relația,,orizontală" - axa distanței, proximității, a distanței/ solidarității, axa intimitate vs. distanță etc.; b) relația,,verticală" - axa dominării sau a sistemului,,locurilor", a ierarhiei, a statutului/puterii, axa egalitate vs. inegalitate ierarhică etc.; (c) relația de conflict vs. cea de consens - plasată pe o axă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care interacționează, de structura lor psihologică și de activitatea pe care o desfășoară. Astfel de corelații sînt puse în evidență prin comportamentul discursiv al persoanelor prezente și prin distanța care le separă. De exemplu, două persoane aflate în situația de proximitate vor avea tendința de a personaliza schimbul lor, astfel că, aflate la o distanță socială sau publică, ele vor tinde spre discuții mai generale și cu implicare redusă; într-un grup, numărul de intervenții verbale al unui locutor este maxim
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
decurg din poziții diferite, temperamente sau culturi diferite; astfel, în locul empatiei, al alternanței sau maleabilității, apare atitudinea de rigiditate extremă. Referitor la aspectele nivelului relațional două dintre ele au făcut obiectul unor investigații aprofundate: a) axa orizontală sau axa de proximitate/distanță mai mult sau mai puțin apropiată/îndepărtată, cu diverse variante (familiaritate, intimitate, solidaritate); b) axa verticală sau axa puterii care se referă la dominarea între participanți, relația acestora putînd fi mai mult sau mai puțin egalitară sau ierarhizată. Din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Sfântul Ioan, al doilea ne duce la un fariseism care afirmă că doar ceilalți sunt vinovați. Există însă și un alt mod de a vorbi despre eschatologie, anume acela care ne amintește că trăim timpurile din urmă, adică suntem în proximitatea spirituală a lumii viitoare 11. Spre ultimul mod de interpretare înclinăm și noi în lucrarea de față. Nu neapărat că acestea ar fi timpurile din urmă și nici că n-ar fi, ci pentru că datoria noastră este să facem cunoscut
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
rar. Virusurile transductoare nu pot fi considerate agenți infecțioși naturali ci, mai curând, accidente ale ciclului de replicare, deoarece virionii transductori sunt defectivi. Mecanismul transducției genelor celulare este ipotetic. Se admite că integrarea genomului viral ca provirus are loc în proximitatea unei oncogene celulare, în amonte, în raport cu promotorul ei, în aceiași orientare de transcriere. Transcrierea genomului viral, catalizată de aparatul enzimatic al celulei, se extinde asupra oncogenei celulare, deoarece gena c-onc trece sub controlul promotorului viral. Astfel, este transcrisă o moleculă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]