5,549 matches
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ÎNGER FĂRĂ NUME Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1277 din 30 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea spune, spun și eu, Cum, până să se nască, Un prunc, văzând pe Dumnezeu În lumea lui pruncească, Așa-i grăi: - Prea Bunule, Curând voi merge-n lume Și-s mic și-s multe ce nu le Voi ști și viața cum e... Ce mă voi face, sunt fragil Și cine
ÎNGER FĂRĂ NUME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360006_a_361335]
-
Te va păzi, e haru-i ! De grija grijilor de rând Și de-a durerii dâră, De dorul dorului durând, De ură, uzurpare, pâră Și toate câte-n Decalog Drept pildă sau poruncă, Îți fi-va îngerul zălog, De fi-vei prunc sau pruncă... - Dar cum, mă-ntreb și te întreb, La tine m-oi întoarce, După ce firul ce-l înjgheb Tot ghemul și-l va toarce? - Tot îngerul, copilul meu, Îți arăta-va calea Spre mine, pururi Dumnezeu, Stâpân pe toate
ÎNGER FĂRĂ NUME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360006_a_361335]
-
cui întrebările femeii sunt altfel să ies din nesine ca dintr-o apă neagră joc șotron de lumină pe sub sălciile vieții încep drumul înspre izvoare invers decât știam dinspre catapeteasmă către pământuri să mă îmbrac în lege ca în taină pruncul adus la botez atunci de-abia voi fi un râu de stele coastă din soare femeie împărtășită floare de rodie prin miezul roșu al luminii Referință Bibliografică: universal donatoare de lumină / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 798
UNIVERSAL DONATOARE DE LUMINĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360033_a_361362]
-
Ce la cap veghează Visul printre aștri. Mama e culoarea Cerului senin, Miere-n supărare - Veacuri de pelin. Mama este viața Fremătând în palme, Dorul și iubirea-n Lumile de cazne. Mama este dorul Ce tăcut se-adapă, Liniștii de prunc - Nesfârșită apă. Mama este soare, Chipul de lumină Ce ne intră-n suflet Și nu are vină. Mama este câmpul Plin de verde iarbă, Mama este neaua Serilor de iarnă. Mama este vatra Focului ce arde, Basmul ce se-așterne
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
Intră în sufletul nostru, precum în scăldătoarea miraculoasă, De unde iese senin, întărit, binecuvântat. Desaga plină cu suflete, S-a răsturant în iarba raiului, Sfinții le adună Și le pun la icoana nemuririi. De trei ori a fost dat pe sub icoană pruncul, Apoi a fost încredințat Cerului. Rosturile lumii s-au desăvârșit, Rugăciunea a prins rădăcini, Iar din paginile însemnate cu brândușe, Au ieșit sfinții. Gară Dumnezeu se rătăcește Pe cărarea necosită a sufletului. Creația Lui S-a revoltat. Lacrimile de sfânt
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
mănăstirea Nicula, județul Cuj. An de an, la 15 august, zeci de mii de credincioși din întreaga țară, dar și de peste hotare sunt așteptați la hramul Mănăstirii Nicula. Mănăstirea Nicula, renumită pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, dar și pentru tradiția picturii de icoane pe sticlă, se află la numai trei kilometri distantă de orașul Gherla, în localitatea Nicula, împrejmuită cu dealuri împădurite. Icoana este cunoscută pentru puterile ei tămăduitoare, mulți oameni s-au vindecat de boli
DOR DE MAICA DOMNULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360131_a_361460]
-
Toate Articolele Autorului De ce îmi repetați că o să-mi fie foame? De ce îmi repetați că o să-mi fie frig? Politică vetustă, născută-n plâns și-n arme, De ce nimicnicia întruna să mi-o strig? De ce trimiți femeia să își omoare pruncul? De ce iei biberonul copilului nătâng? Tu pendulezi iluzii, îmi smulgi din brațe fructul, Mă-mpingi spre deziluzii și visul să îmi frâng? De ce să-mi strig durerea în miile de forme? De ce blochezi și mintea să nu mai aibă sens
TRISTEŢE ÎN FELUL MEU de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360211_a_361540]
-
în noapte cu litere din stele aurite luminând drum spre cuvânt sau poate mai degrabă cântec în care tu erai trandafir oglindit în verdele ochiului meu dar ți-a căzut coronița din maci din cei albi și cu mâinile de prunc ai netezit capul altui prunc plâns plecarea a fost la vreme de seară cumplit de rece și neîmpărtășită Referință Bibliografică: Remember / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
REMEMBER de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360218_a_361547]
-
stele aurite luminând drum spre cuvânt sau poate mai degrabă cântec în care tu erai trandafir oglindit în verdele ochiului meu dar ți-a căzut coronița din maci din cei albi și cu mâinile de prunc ai netezit capul altui prunc plâns plecarea a fost la vreme de seară cumplit de rece și neîmpărtășită Referință Bibliografică: Remember / Lilioara Macovei : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate
REMEMBER de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360218_a_361547]
-
mature să-mpletească coșuri de flori... Trunchiul secular, miresme de cărți să rodească... BINECUVÂNTARE DE CRIN Floarea... Între cer și pământ, Pământu-i e pâine și Ceru-i este vin. Din iia florilor Inima lui Hristos e țesută de mânuțe de prunci... Lumina... Floare de taină. În candela ei, arde copilăria noastră. Mireasma florii e o chemare. Sau o amintire dintru-nceput? Atât de aproape îmi sunt Florile... Le simt răsuflarea. În Tainele lor mă descopăr pe mine. Gândurile albe mi se
PRIVIND FLORIILE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359797_a_361126]
-
Doamne, primăvara ). Descoperim o conerență a versurilor frisonate permanent de starea de criză, resimțită acut, aproape visceral. De aici provine și confesiunea frenetică, în fapt o explozie a interiorității sub forma retoricii impetuase: “Femeie, mamă, e cuvântul sfânt,/Lăcaș de prunci, de rod, de bucurii,/ E sensul vieții noastre pe pământ,/ Ce lumea poartă către veșnicii“.( Femeia). Imaginația poetei se abstractizează mult și se eliberează de obsesiile materialității tulburi atunci când : “O lună rece printre crengi/ Privește uneori pe geam,/ Când nopțile
MAGDA SIMIONESCU- TOAMNA IUBIRILOR...ÎN MAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359855_a_361184]
-
care răspundea cu strălucirea verbală a replicii :„mi-ai făcut-o!”, și cu îngăduința radioasă a nestinsului lui surâs. „L-am îndrăgit”, spune Benone Sinulescu, despre genialul violonist. „Nu se știe când și dacă se va mai naște un alt prunc din soarele muzicii folclorice românești, cum a fost Ion Drăgoi!... A fost și a rămas până azi unic. Transmitea fior, cânta din adâncul inimii, se dăruia, iubea muzica populară și dăruia cântece instrumentale ce câștigau iubirea tuturor. Am făcut multe
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
Lotusul este floarea dedicată lui Buddha. El se ridică deasupra apei din lacuri și înflorește creând o puternică senzație de puritate în jur. Legenda spune că la nașterea lui Buddha, lotusul a creat un drum pe care să fie purtat pruncul și tot el, mai târziu, i-a arătat lui Buddha cum o minunăție poate să se nască chiar din mocirlă. Acest lucru face ca floarea de lotus să fie considerată o floare a paradisului. În partea dreaptă a muzeului s-
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A II A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359913_a_361242]
-
vătrai cu pile. Columbenii - Hapuri de nud pârât. Ciumacii - Cârpeală de nepotriveală. Chivuleții - Porumbei cu inimă de vultur. Iovanii - Amor mințit de pofte noi. Moculeștii - Muzică acasă și pe ecran. Lișii - Tinerețe și boașe obosite. Enache - Știi. Amor recondițioat de prunc. Scwarzenbergii - Ghișeft cu triș la careu de valeți. Sunt VIP-uri unicat ce fac figuri în duplicat, pentru triplicate. Bărbații VIP în slip sunt rari, ce-i în ținută-s în vizor și ochii noștri îi încondeiază ... Dinescu e un
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359623_a_360952]
-
mare: Doamne, cred că mă sufoc, Ce femeie sclipitoare! Cum îmi dete mie foc... Ia-mi vederea, ia-mi ce vrei, Numai nu-mi lua femeia, Lasă-mă între femei! Mi-a venit subit ideea Să mă faci iarăși un prunc, Dacă nu să știi preasfinte De pe bloc eu mă arunc! Știi, doar, că n-am multă minte! Să nu cresc o veșnicie, Să nu merg și nici să fug; Doar în brațe să mă ție, De la sânul ei să sug
DE EŞTI TU ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359629_a_360958]
-
ori pierdeau vremea prin gară și împrejurimi. De când aflase cine este Beldie, moș Lică parcă avea și mai multă grijă de el, căci își dorise să aibă copii, dar cum Divinul Creator nu se îndurase să-l înzestreze cu ceva prunci, prinsese drag de acest copil necăjit și voia să-l ajute cum putea el mai bine. Leana surda avea grijă ca Beldie și Grapă să aibă schimburile necesare de straie, și joia după masă împreună cu moș Lică îi înlocuiau pe
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
povestesc cu oarece nehotărâre bătrânii satului, trecut binișor de vârsta cătăniei, a fost mobilizat și el prin '41. Cel chemat la oaste, Gheorghe Dinvale, odată ieșit pe poartă, avea mică nădejde să-și mai poată strânge în brațe cei trei prunci și nevasta. Prin stepele Răsăritului, unde nimeri cu unitatea sa în retragere, moartea învelea pământul cu o cergă necuprinsă de trupuri ostășești. În fața iadului arătat lor pe Pământ, destui nefericiți cărora încă nu le venise clipa, rămași fără comandanți sau
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
Articolele Autorului - Bună dimineața! Ei! Cum ai dormit în prima noapte la Torino? o întâmpină veselă Elena pe musafira sa, când aceasta intră în bucătărie, unde ea trebăluia de vreo oră. - Cum să fie? Am dormit ne întoarsă ca un prunc, până acum câteva minute când te-am auzit mișcându-te prin casă. - Ha, ha, eu m-am sculat de mult, trebuia să-i pregătesc lui Franco micul dejun și pe Maria de mers la grădiniță. De obicei o duc eu
ROMAN IN LUCRU, CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359077_a_360406]
-
Enoh, întemeiator al astrofizicii ... Adaos: Firave aphorii la actul trans-scrierii ca ființă Numim angelic proiecția umanului în dimensiunea superioară a devenirii... Angelică poate fi doar delicatețea, tandrețea, feeria spiritului limpezitor, care emană din marile și rarele inimi. Fragilitatea înnăscută a pruncului-om, este, paradoxal, secretul care va perpetua evoluția, devenirea, smulgerea din artehipul entropic. Poete, sub degetele tale, vibrează Armoniile celeste, pe invizibila claviatură, tastatura melodioasă a acestei tandreți, ci nu a „infernului tandreței” (Yourcenier), nici a „infernului discutabil” (Ioan Alexandru
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
-l găsesc prin Stele, vi-l las întru păstrare. Și unde stă ascunsă Lumina Sufletească? Să v-o aduc degrabă, ca ea să vă sfințească... Pierdut-ați și voi drumul!... Dar când l-ați rătăcit De vreți ucide Viața din pruncul zămislit!?... Dacă v-aduc Iubire, Speranță, Puritate Veți ști păstra Magia, trăind cu Demnitate? 10.01.2011 Referință Bibliografică: ÎNGER ȘI SUFLET - versuri - Care e drumul?!... Maria Ciumberică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 483, Anul II, 27 aprilie 2012
CARE E DRUMUL?!... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359217_a_360546]
-
de asucierea celor doua prenume, unul legat de pământesc, respectiv de istoria Moldovei, celălălt dedicat Cerului, adică emisarului său, arhanghelul. A rămas în dialog cu el, propunându-i șăgalnic, fapt deja declanșat de inițiator, să facă schimb de toiege. Desigur, pruncul meu, atras de diferența decorativă dintre toiagul pastoral de arhiereu și modestul lui baston cu toporaș în capăt, a achiesat, cu o oarecare timiditate, la propunerea glumeață a blândului Ierarh. O credincioasă din grup a dat imediat acestui „ritual” ludic
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
parcursul existențial din lumea aceasta, care este doar pregătire pentru dobândirea Împărăției veșnice a lui Dumnezeu. A te întrista de suferințele altora, aceasta o poate și omul păcătos. Dar a te bucura de bucuria altuia, aceasta o pot face doar pruncii, și cei ce sunt nevinovați asemenea lor. Copilul se bucură mai tare de binele altuia decât omul bătrân și păcătos de binele lui propriu. Nimeni în lume nu-i mai aproape de Dumnezeu decât copilul neprihănit. Bucuria lui Dumnezeu de cel
MARIANA CRISTESCU-ADMIRAŢIA ŞI PREŢUIREA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345207_a_346536]
-
alt dascăl de Limba română (și de Limba franceză) care-și merită din plin acest nobil statut social. În poeziile sale vibrează, atât de armonios și divin, tot ce e românesc: limba poporului, doina, bunicii, ia, cuvintele, învățămintele, lupii, mamele, pruncii și, bineînțeles, Dumnezeu. Poeta manifestă un respect profund față de cuvinte, respect enunțat ab initio încă din titlul fiecărei poezii: Limba noastră, Cuvinte, Morfeme, Doina. Domnia sa are grijă să ne amintească faptul că „pe ia românească/ Hohotesc maci sub arnici”, faptul
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
stânci! Veniți să vă arăt o stea Cum se desprinde peste nea În noaptea blândă de Ajun Să vadă drumul Moș Crăciun! Veniți, copii, și stați pe jos Sub bradu-mpodobit frumos Și toată noaptea să cântați Și-n gând pe Prunc să-l legănați! Veniți, copii, să vă arăt Cum dorm și brazii sub omăt, Iar peste sate, rătăcind, Se-ntinde-n noapte un colind! Referință Bibliografică: VENIȚI; COPII! / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21
VENIŢI; COPII! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340308_a_341637]
-
colț din barba sură! Și-uite-așa, prin fulgii aspri, Urcă-un deal, coboară-o vale, Apoi peste câmp de-a dreptul Dus ca vântu-i, rupt de șale. La o vreme stă pe-o cioată Ca puterea să-și adune. În zări pruncii-și pierd răbdarea: „Hai odată, Moș Crăciune!” Se ridică moșnegește, Sacu-n spate iar îl pune; Un ecou în vânt răsună: „Hai odată, Moș Crăciune!” Referință Bibliografică: HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818, Anul
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340306_a_341635]