5,470 matches
-
personalitate pură iar dintre aceștia la control 10 aveau o tulburare de personalitate definită sau posibilă, de tip histrionic, narcisic sau antisocial. 14 aveau la început pe lângă TP borderline și episod depresiv. Dintre aceștia 3 erau bine și fără diagnostic psihiatric iar 8 aveau o tulburare de personalitate definită sau posibilă. Șase au prezentat un alt tip de tulburare de personalitate, cei mai mulți din categoria histrionică. Un alt studiu important este Chestnut Lodge Follow-up Study pe care îl realizează McGLASHAN (1984Ă. E
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
raporturilor interpersonale și stimularea tonusului și motilității psihismului (GUNDERSON, GABBARD, 1999, GABBARD și colab., 2002Ă. Astfel manifestările paroxismale și situațiile de criză sunt abordate în instituții spitalicești, tulburările adaptative și relaționale în unități semiambulatorii iar psihoterapiile suportiv-stimulative beneficiază de rețeaua psihiatrică ambulatorie și de unitățile cu programe reabilitative pe termen lung (GUNDERSON, 2001Ă. Orice intervenție psihoterapeutică în cazul tulburărilor de personalitate reprezintă un demers complex și dificil datorită deficitului de conștientizare a problematicii generatoare de suferință sau disconfort relațional de către pacient
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pe care le suferă conjunctural copiii și care altfel ar putea condiționa negativ echilibrul psiho-comportamental. RUTTER și QUINTON (1984Ă remarcă faptul că prezența unor tulburări de personalitate la părinți are un impact negativ semnificativ mai sever asupra copiilor decât antecedentele psihiatrice parentale de Axa I. Consecințele asupra ontogenezei personalității infantile sunt deosebit de grave atunci când se întâlnesc prin căsătorie două tulburări de personalitate cum ar fi TP borderline respectiv TP narcisic și TP antisocial. În prima situație, chiar dacă la început trăsăturile borderline
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și TP dependent beneficiază de atmosfera intraspitalicească, ele rămân marcate de riscul decompensărilor după externare. Pentru fiecare pacient internat programul terapeutic trebuie să fie organizat și condus de un manager al cazului. Acesta poate avea sau nu o formație clinică psihiatrică dar are rolul să monitorizeze examenul clinic și neurologic, raporturile dintre pacient și membrii rețelei de suport social precum și oferta de îngrijiri extraspitalicești dar și evoluția unor suferințe comorbide precum abuzul de substanțe sau depresiile (KOOL și colab., 2003, GUNDERSON
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau de 3 ori pe săptămână, dimineața sau după-amiaza târziu pentru a nu interfera cu psihoterapiile individuale. Este de preferat o cât mai mare diversitate de grupuri care să acopere complexitatea dificultăților adaptative ale perioadei care urmează externării din spitalul psihiatric. Întâlnirile zilnice asigură coeziune și continuitate în împlinirea principalelor scopuri ale programului și anume controlul impulsurilor, reglarea emoțiilor, îmbunătățirea capacităților de control a stresului și de a recultiva și întreține relații interpersonale. Ultimele vizează și membrii familiei. În cazul acestui
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
consideră a fi puțin eficiente pe termen scurt și ineficiente pe termen lung în cazul TP schizoidă, TP schizotipală și TP paranoică. În cazul TP antisociale dificultatea realizării unei alianțe terapeutice este reală dar mult argumentată de prejudecățile corpului medical psihiatric. Tehnicile psihoterapeutice pot fi utile în modelarea unor abilități relaționale și a lumii valorilor personale. În schimb terapiile psiho-farmacologice nu par să aibă efect decât asupra unor simptome țintă precum impulsivitatea (CLONINGER, 2005Ă. Și în cazul TP borderline - mult mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
TYRER, 2002Ă. În ansamblu, tratamentul și reabilitarea pacienților cu tulburări de personalitate integrează o fază intraspitalicească cu o durată de până la 6 luni de zile și una extraspitalicească dominată de terapiile de tip comunitar. Costurile terapiilor de grup din spitalele psihiatrice le depășesc cu mult pe cele din centrele comunitare și ridică în plus probleme etice și dificultăți de evaluare obiectivă a rezultatelor (McPHERSON, 1994, DOLAN și colab., 1996Ă. Factorii care relativizează acuratețea diagnosticului - vârsta, diversitatea evenimentelor biografice, calitatea integrării în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihiatria forensică se plasează preocuparea lui KRAFFT-EBING (citat de MILLON și colab., 1998Ă, privitoare la „psihopatia sexuală”, în cadrul căreia descrie sadismul, masochismul și alte perversiuni, toate regăsindu-se și în câmpul larg al conceptului actual de „psihopatie”, alături de criminalitate. Sistematica psihiatrică a lui KRAEPELIN (citat de MILLON și colab., 1998Ă preia această tradiție și în diverse ediții ale tratatului său de psihiatrie sunt descrise stările și personalitățile psihopate ca expresie a degenerescenței și în corelație cu celelalte boli psihice. În 1899
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sistemului azilar s-a dezvoltat și psihanaliza care a ajuns treptat să se preocupe de tulburările caracteriale prin ABRAHAM, REICH, ALEXANDER („The Roots of Crime”, 1930Ă și FENICHEL. După al doilea Război Mondial în SUA s-a organizat standardizarea diagnosticului psihiatric iar în prima versiune a DSM (1950Ă apare, în cadrul tulburărilor de personalitate și varianta antisocială. Ulterior, s-a impus tendința de medicalizare a conceptului de tulburare de personalitate și revenirea la viziunea lui KRAEPELIN, în sensul că tulburările de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comune și diferențele față de alte tipuri. Importanța istorică a demersului lui CLECKLEY constă în faptul că a atras atenția asupra psihopatului ca persoană care este în același timp delictuală - o problemă juridico-psihiatrică, deficientă psihologic în anumite arii - deci, o problemă psihiatrică - și inserată destul de bine social - problema „mascării” sociologice a psihopatului. Ulterior HARE (1986Ă a operaționalizat itemii de caracterizare a psihopatiei lui CLECKLEY. La origini acesta identificase 16 caracteristici de bază. HARE a construit o listă - checklist - cu 22 itemi reduși
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
într-un univers antropologic anume, într-o familie lingvistic-conceptuală care indică o zonă de realitate umană. „Psihopatia” este un construct teoretic, psihopatologic, cu referință la problematica tulburărilor de personalitate. Din acest punct de vedere, el este similar cu întreaga nosologie psihiatrică, cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate, sunt constructe teoretice ce se referă, desigur, la o realitate dată sau eventuală. În raport cu descrierile prototipice categoriale a tulburărilor de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o listă de gradare a actelor criminale, de la cele reactive până la cele evident sadice, în care criminalul își torturează victimele (STONE, 1989Ă. Autorul pledează în consens cu toți specialiștii că psihopatul sadic nu poate avea, din motivul unui eventual diagnostic psihiatric, circumstanțe atenuante. Câteva aspecte ale listei lui STONE sunt: Scala actelor și persoanelor criminale (după STONEĂ Persoane care au ucis, dar care nu sunt criminali. Cei care au ucis pentru a se apăra și care nu prezintă psihopatie Ucigașii din
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu alte aspecte care se organizează ierarhic și anume: Caracterizarea generală a domeniului psihopatiei Tipurile de tulburări de personalitate comentate în sistemele categoriale Subtipurile de psihopatie descrise de diverși autori Variabilele dimensionale Toate aceste perspective se articulează cu înțelegerea biologică, psihiatrică, relațională, psiho-socială și antropologică a persoanei umane. 5. Aspecte etiopatogenice în dezbaterile actuale privitoare la psihopatie Aspecte neurobiologice. Unul din aspectele importante actuale în discuția despre psihopatie constă în investigarea și evidențierea parametrilor biologici ai acestei tulburări. Există în prezent
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
au fost sesizate dintotdeauna la tulburările de personalitate. Mai ales categoria antisocialului (DSM-IV-TRĂ sau dissocialul (ICD-10Ă relevă din plin acest aspect, la fel „superfactorul” - sau „clusterul” - psihopatiei. Totuși, viziunea neokraepeliană care raportează tulburările de personalitate în primul rând la patologia psihiatrică clinică nu are de ce să acorde o importanță deosebită acestui aspect. Dată fiind impresionanta tradiție a „anetopatiei” - ca și caracteristică de bază a tulburărilor de personalitate - problema nu poate fi ușor ignorată. Recent CHARLAND (2006Ă se întreabă dacă nu cumva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intrigant, hrăpăreț, violent, etc., etc. Caracteristici desemnate de epitete ca cele de mai sus sunt distincte de cele ce indică trăsături temperamental-caracteriale în sensul psihologiei diferențiale a trăsăturilor precum și de expresiile de caracterizare a tulburărilor de personalitate din perspectiva psihopatologică, psihiatrică, orientate de categorii ca schizoidul, schizotipalul, paranoidul, histrionicul, anankastul, evitantul. Expresii ca cele de mai sus nu pot fi ocolite în caracterizarea celor cu tulburări de personalitate. Aceasta deoarece cuvintele sunt depozitarul unor observații milenare, așa cum au gândit și cei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este că eroul se lasă sedus de propriile-i prezumții, neîncurajate de existența reală. Romanul Vara (1976), secvență a unui ciclu intitulat Viața lui Martin, sondează aceleași sentimente: suspiciunea, neîncrederea, extinse acum la scara relațiilor sociale. Concepută ca o „anchetă psihiatrică” a cazului doctorului Martin pentru scurt timp pacient al unui sanatoriu de boli nervoase), cartea este biografia sui-generis a acestui personaj incert, ambiguu, care, în conflict cu superiorul său ierarhic, nu are forța de a i se împotrivi fățiș, complăcându
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
reprezintă „imunitatea psihologică”a individului față de violență și traumă. Ea moderează impactul violenței asupra victimei și îngăduie depășirea situației traumatice și continuitatea în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului. Putem avea o perspectivă biologică, istorică, religioasă, sociologică și juridică, ecologică, psihiatrică, economică sau psihologică asupra formelor de manifestare a violenței și a consecințelor ei. Raines, Brennan și Farrington (1997, apud Trudel et al., 2002, p. 167) propun o analiză biosocială a manifestărilor violente, în care factorii de risc precum și cei protectivi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Suferința fizică o adresăm medicului specialist care adesea este depășit de încărcătura de muncă prea mare. Suferința psihică sau expresia unei dureri psihice este cel mai adesea neglijată în serviciile de sănătate de specialitate sau este expediată în serviciile medicale psihiatrice. Legătura dintre cele două feluri de suferințe, pe care o trăiește pacientul, este prea copleșitoare pentru specialist, pentru a o mai „asculta”. Există însă suferințe care nu sunt accesibile nici unei terapii, cu excepția cuvântului și a ascultării. în Franța, deja din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
autoritate față de acesta, prin care este periclitată viața, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului”(capitolul VI, secțiunea III, art. 89, paragraf 1). O altă definiție putem avea dacă privim sub aspect psihiatric maltratarea copilului. în această perspectivă, părintele sau adultul agresor va fi văzut ca subiect al unor tulburări psihice care îi declanșează și întrețin comportamentele violente față de copil; copilul va fi văzut din perspectiva tulburărilor psihice consecutive maltratării. Vor fi aduse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale domeniului, a contribuit la limpezirea problemelor, dincolo de inerentele dispute. Traumele terifiante, de proporții planetare, semănate de cele două războaie mondiale au pregătit terenul, iar stigmatele psihologice ale veteranilor războiului din Vietnam au alertat inițiativele, așa că sub egida APA (Asociația Psihiatrică Americană), în DSM-III a fost lansat (1978) conceptul de sindrom de stres posttraumatic (posttraumatic stress disorder, PTSD), (Nutt, Davidson, Zohar, 2000). Iată că în DSM-IV (care datează din 1994), au fost rafinate criteriile de diagnostic ale PTSD ului, precizându-se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de orice vârstă la PTSD este dependentă, mai ales, de calitatea îngrijirii primare de care beneficiază din partea familie sale. Specialiștii domeniului semnalează că adeseori la persoanele cu PTSD este prezentă și o comorbiditate. Concret, apar frecvent simptome aferente altor afecțiuni psihiatrice, precum depresia, anxietatea, abuzul de substanțe. Aceste tulburări sunt mai frecvente în varianta cronică a PTSD. Analizând incidența pe sexe a acestor tulburări, menționăm că pentru bărbați, ierarhia este următoarea: adicția de alcool, depresia, drogodependența; iar la femei: depresia, abuzul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factori de risc, care contribuie la vulnerabilizarea individului în fața unei traume și, implicit, posibilitatea de a dezvolta un PTSD: separarea de părinți înainte de 10 ani, stima de sine scăzută, educația modestă, o traumă fizică sau sexuală în copilărie, o tulburare psihiatrică anterioară la o rudă de gradul I sau chiar la el însuși (frecvent depresie și anxietate), nivel intelectual scăzut, rezidență în mediul urban, apartenența la genul feminin etc. 2.2.4. Inventar diagnostic Analizând problema sindromului de stres posttraumatic, vom
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pot redresa nici măcar acceptabil decât prin ajutor. Sindromul de stres posttraumatic este o maladie grea și epuizantă, îndeosebi prin forma ei cronică. Să nu uităm că în afară de simptomele care îi conferă specificitate, PTSD se însoțește adeseori și de alte tulburări psihiatrice, tulburări care complică prognosticul și adâncește suferința. Așa cum menționează Shalev (2000), cazurile de vindecare spontană sunt posibile doar pe traseul primului an după impactul episodului traumatic. Conform aceleiași surse, rezultatele diverselor cercetări arată că rata de vindecare oscilează între 42
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în 2007) și care se instituie ca un prețios îndreptar, limpede, sintetic și consistent, având prin urmare și o remarcabilă tentă pragmatică, lucrativă. Ceea ce poate fi apreciat în mod particular este efortul autorilor respectivi de a oferi, pentru fiecare tulburare psihiatrică vizată (inclusiv pentru PTSD) un ghid bifocal, unul ce țintește practicienii, altul care îi vizează pe pacienți. Fără a dezvolta cu acribie multitudinea aspectelor implicate în abordarea psihoterapeutică a PTSD (căci în fond lucrarea de față nu se vrea un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mare la copiii nedoriți, comparativ cu cei doriți. Conform aceleiași surse (Chamberlain, 1995), studii finlandeze și cehoslovace realizate asupra unor persoane care intrauterin au fost rejectate de propria lor mamă, au raportat prezența unui nivel semnificativ mai ridicat de tulburări psihiatrice, carențe adaptive și conduite delictuale. Pe filieră anatomofiziologică, o serie de stimuli pot agresiona și prejudicia dezvoltarea corespunzătoare a copilului, unii prin absența lor, alții prin efect cumulativ. Malnutriția mamei, maladii preexistente, sau îmbolnăvirea ei în timpul sarcinii, expunerea la radiații
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]