5,617 matches
-
o Înverșunare la care nimeni nu se aștepta. Tunurile cetății băteau cu furie aliniamentele otomane, făcând atacurile cu pedestrimea extrem de periculoase. Ritmul tragerilor Îi spunea lui Oană că pârcălabul Șendrea nu mai respecta regulile consumului de ghiulele și praf de pușcă pe timpul unui asediu Îndelungat. Asta putea Însemna un singur lucru: pârcălabul știa că asediul nu mai poate dura mult și voia să distrugă cât mai serios materialul de luptă și forțele umane ale otomanilor. Cu o seară Înainte se petrecuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
se apropiau și care zguduiau, deja, pământul. - Cred că se apropie furtuna, spuse Erina. N-avem unde să ne adăpostim. - Nu știu ce vezi tu, În depărtare, spuse Oană, dar tunetele astea nu sunt furtună. Sunt explozii. Explozii cu mult praf de pușcă. Sau salve de artilerie, dacă cineva ar avea o artilerie de peste două sute de tunuri de mare calibru. Spune-mi ce vezi. - Focul a cuprins dealurile Sucevei și se apropie. - E un foc, sau mai multe? - E un foc mare, imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
P.: - Erau uniformele albastre de UTC ? C. G.: - Albastre, da, albastre [zâmbește] și cu bonetă din aia... S. P.: - Bască, da. C. G.: - Da, da, bască din aia. Da', plus c-aveam aicea, luasem, ca - comandant, de-ăsta - luasem... grenade, puști, din astea de tir, făceam exerciții și făceam și tragere cu ei. Anual se făcea tragere cu copiii. Mergeam la Aroneanu, nu știu unde, acolo și făceam tragere. R. A.: - Mai colaborați cu angajații Nicolinei ? Foștii... C. G.: - Nu mai există. Nu mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
poarte părul împletit în coadă și pudrat și a trimis fiecărui regiment un model de coadă, de perciuni și mici bețigașe spre a-și face părul cârlionți. Acestea au făcut pe Suvarow să zică: "Pudra frizerilor nu este iarbă de pușcă, perciunii nu sunt tunuri și cozile nu sunt baionete". Suvarow fu dizgrațiat pentru acest cuvânt; el era cel mai bun ofițer din stalul major rusesc. Acesta a fost de abia începutul; în curând Paul I visă că fiul său îl
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toată insistența î [nalt] P[rea] S[finției ] S[ale], d. I. Brătianu persistă în hotărârea sa și d. D. Brătianu e însărcinat cu formarea unui nou cabinet. E prea adevărat că d. Dumitru Brătianu n-a inventat iarba de pușcă și, afară de O datorie de conștiință către țara sa, absolut nimic alt nu-l autoriză a se crede chemat la moșirea cabinetului no. 39 sau 40. Ca ministru plenipotențiar la Țarigrad d-sa era dobrei ciolovek, întreba la Poartă din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avanscena vieții publice, preferând a-și ascunde în semiumbra misiunilor diplomatice și extraordinare pretinsele sale calități de om de stat, țineam minte din trecutul d-sale de ministru de resort că tocmai lux ecclesiae nu este, că nici iarba de pușcă n-o inventase; nici suferise durerile de naștere ale vreunui mare adevăr, dureri ce nu sunt a se confunda nici cu migrena, nici cu guturaiul. și 'ntr-adevăr discursul program al d-lui prezident de Consiliu a venit să confirme numaidecât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ștafetei " era pe-atunci d. Herșcu Goldner, om ce fusese închis la Golia pentru sminteală, lucru de care ni s-a dat negru pe alb mai multe dovezi pe cari nu le cunoscuserăm. Am văzut pe d. Herșcu fotografiat cu pușca în mână ochind în văzduh asupra d-rului Tausig, medicul primar de la Golia; epistole scrise cu cerneală roșie tot de patronul "Liberalului " actual, prin cari declară că voiește să bea sângele lui Tausig și altele asemenea. Închipuiască-și cineva daca noi, luând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în contra partidului roșu este ingrată. A lupta cu idei contrarie e ușor dacă ești cu adevărul; a lupta însă cu corupția, cu apucăturile, e mult mai greu. Precum nu poți răspunde cu acte diplomatice la bătăi de tun și de pușcă, astfel nu există argumente în contra apetiturilor. Ce argumente din filozofia morală îl poate opri pe Carada, Costinescu, Stolojan de-a face averi cu răscumpărarea, ce teorii se pot opune lefurilor ad-hoc ce și le-au creat roșii în serviciile publice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că d. Brătianu, după propria sa mărturisire, consideră rezultatul vizitei sale la Berlin ca foarte satisfăcător pentru România. "Standard" reproduce, după o depeșă din Viena, zgomotul că împăratul Rusiei a dăruit principelui Bulgariei un vapor de război, 40 000 de puști și câteva tunuri; lucru care ar sta în legătură cu atitudinea României; "Daily Telegraph" spune că în Viena scopul voiajului d-lui Brătianu se crede a fi regularea ordinei de succesiune la tronul României. Principele Frederic de Hohenzollern, fratele principelui Carol, ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un modus vi vendi acceptabil la noi. Indicarea unor hotărâri definitive sau de alt soi și orice altă amenințare nu face asupră-ne nici un efect. În privirea agitației din țara partidul catolic și-a cheltuit prea de timpuriu praful de pușcă; agitațiunile preoților și ale foilor lor ieftine au încercat în anii dentîi ai conflictului tot ce era cu putință pentru a înjosi guvernul regelui în ochii supușilor săi și a-i împiedeca activitatea; presa clericală a făcut mai mult în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a actelor de dușmănie comise de bulgari. Mai cu seamă însă s-a plâns colonelul Cruiescu, comandantul întîiului regiment de infanterie de la Ostrov, și a declarat că a trebuit întreaga autoritate a superiorilor pentru a opri pe soldați de la întrebuințarea puștei. Se mai discută și un alt raport al aceluiași colonel. Doi ofițeri ruși ce servesc în miliția bulgară a venit de curând de la Silistria la Ostrov și, fiind cam cu toane bune într-un otel, au declarat mai multor ofițeri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
astfel și calitățile omului ajung la suprafață după cum le favorizează vremea. Daca vremea e cu răsuflarea scurtă vor ajunge deasupra oameni cu răsuflarea scurtă în evul mediu curajul și puterea fizică aveau trecere, pentru că târziu s-a inventat iarba de pușcă. Ei, nu era rău evul mediu! Căci curajul și tăria fizică sânt prin natura lor, generoase. Oamenii slabi au însă toate defectele slăbiciunii lor. Invidia, nestatornicia, clevetirea, dușmănia ascunsă, lingușirea, dicțiunea sofistică, toate acestea se găsesc în oamenii caii n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să-l trimeață legat cot la cot ca peșcheș pașei de la Nicopole. Dar liberalii au început aprovizionarea cu arme perfecționate, zice "Romînul". Acele arme perfecționate sânt o invenție ingenioasă a onorabilei redacții a ziarului roșu. Au stricat câteva mii de puști cu niște lăcătuși de la Viena, încît se descărcau pe dindărăt și scoteau ochii oamenilor cari ar fi încercat să uzeze de acea ingenioasă invenție. Într-adevăr foarte perfecționate erau armele acelea, dar din punct de vedere curat umanitar. Daca toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Viena, încît se descărcau pe dindărăt și scoteau ochii oamenilor cari ar fi încercat să uzeze de acea ingenioasă invenție. Într-adevăr foarte perfecționate erau armele acelea, dar din punct de vedere curat umanitar. Daca toate armele ar avea tot puști atât de perfecționate n-ar mai fi război sau s-ar preface într-un general exercițiu de sinucidere. Dar mai iată o acuzare a "Romînului". Când în ajunul rezbelului se simți trebuința de-a apela la acea putere armată se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la petrecere. La sfârșit, trebuia să-i conduc pe tinerii mei colegi de universitate către taxiuri, surâzând politicos. Ei, tocmai acum începeau problemele. Studentele din "frăție" nu prea rezistau combinației de băutură și de drog (fumau toți canabis, ca niște puști ce erau) și erau greu de condus către taxi. Din câte am citit și mi s-a povestit, canabisul are puternice efecte axiogene. Tinerele îmbrăcate în rochii Gucci de 3000 de euro bucata și cu bascheți în picioare (ca să părem
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
că nu m-am transformat definitiv într-un fel de cimpanzeu abstract, modelat de universități. Astăzi, toată suflarea Universității Laval comemorează 14 ani de când teroristul-misogin Marc Lepine, un tip complet dus cu pluta, fără nici o îndoială, a intrat cu o pușcă într-o sală de curs a Universității Politehnice din Montréal, a separat fetele de băieți și a început masacrul. 14 studente a omorât băiatul acesta, pentru a protesta, spunea el, împotriva feminismului care a sufocat universitatea canadiană. Holurile sunt împânzite
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Majoritatea arhitecților urbani sunt bărbați și este curios că planurile lor exclud tocmai bărbații din viața cotidiană obișnuită, oriunde s-ar desfășura ea. Atunci când elaborează proiecte, scopul lor este acela de a satisface nevoile presupuse ale unor casnice stupide și puști de vârstă preșcolară. Practic, ei proiectează doar pentru societăți matriarhale” (Death and Life, p. 83). Ibid., p. 372-373 (sublinierea aparține autoarei). Să comparăm critica lui Jacobs cu cea pe care o face Mumford urbanismului baroc, pe care Îl caracterizează ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și cu vibrații interioare intense, fiecare baladă fiind construită pe o idee pe cât de imprevizibilă, pe atât de adecvată sensibilității poetice a autorului: grația, călătoria de plăcere, întrebările eterne, frumusețea miresei, iubirile trecute etc. Un ciclu intitulat Cușca prafului de pușcă include elegii închinate vârstei, uitării, amintirilor, ploii, timpului, luminii, stelelor, cărții. În Prețul tăcerii (1986) Ț. vrea să se apropie de limbajul dramatic, evocând răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De ținut minte. Cartea necuprinsului (1994), dedicată „copiilor de toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
Letopisețul lui Ștefan cel Mare și letopisețele de la Putna se menționează doar că „au lovit cu tunul pe Ștefan voievod la cetatea Chiliei”. Numai în Cronica moldo-polonă se arată care era etnia garnizoanei la 22 iunie, „l-au lovit cu pușca pe Ștefan voievod ungurii din Chilia.” Ienicerul sârb, Constantin de Ostrovița, scria că Mahomed al II-lea avea să declare la sfârșitul campaniei din 1462 că „Atâta vreme cât Chilia și Cetatea Albă dețin și le stăpânesc românii, iar ungurii Belgradul sârbesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și nici Ștefan, nu reușiseră s-o cucerească. Ca s-o cucerească singur, Radu ar fi trebuit să pătrundă în Sudul Moldovei, să parcurgă peste 100 km ca să ajungă la Chilia cu o oaste numeroasă, cu scări, cu frânghii, cu puști (tunuri), acțiune care nu este consemnată de nici un letopiseț. Ar fi putut să cucerească Chilia cu ajutorul forței turcești, dar un asemenea succes ar fi produs vâlvă și l-ar fi consemnat măcar cronicarii unguri. Nimic din toate acestea, iar după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se loveau de rezistența unui adversar care nu se mai retrăgea din fața lor. „Nelăsîndu-i să se apropie de ostașii care se duseseră acolo [e vorba de turci], el [Ștefan cel Mare] a tras asupra lor din față cu tunuri și puști, cu arcuri și cu zenberecuri. De cele două părți ale sale se aflau păduri, încât nu era cu putință să se treacă în spatele lui din nici o parte, iar din față nu se putea merge deloc spre el. De aceea oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aflau păduri, încât nu era cu putință să se treacă în spatele lui din nici o parte, iar din față nu se putea merge deloc spre el. De aceea oastea nu putea să se împotrivească tunurilor și darbzenurilor și loviturilor sale de puști (tunuri). Cele două oști numeroase au stat o vreme, luptându-se pe locul de bătălie. Gazii s-au învârtit pe acolo cu ogarii (caii) lor, dar au văzut că ei, moldovenii, nu ies din pădure.” Aceasta reprezintă prima fază a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărit, scrie cronicarul turc Tursun - Bei și i-a pus pe toți călăreții săi să fie pedestrași, iar caii și carele a pus de le-au așezat în fața oștii asemenea unui zid de apărare. Și așezând multe tunuri mari și puști și zenberecuri și darbzenuri (arme de foc) a așteptat astfel întărit”. Angiolello spune și el că Ștefan a făcut o tabăra întărită, precizând că domnul avea cu el 20.000 de oameni. Sa'adeddin scrie că moldovenii „ridicaseră... ziduri din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lupta a poruncit beilerbeiului de Rumelia ca, împreună cu beilerbeiul de Anatolia, să meargă asupra dușmanului. Turcii pornesc la atac în bătaia tobelor și în sunetul goarnelor „Dar și ostașii cei cu credință nenorocită, trăgând la rândul lor din tunuri și puști, au făcut să cadă asupra lor (turcilor) o adevărată ploaie de piatră, iar din arcuri și zenberecuri au tras (românii) de parcă ploua”. Asalturile turcilor n-au putut „să strice ceata celor cu credință nenorocită, nu au putut-o urni din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zilelor și anilor săpaseră șanțuri așa de adânci, încât era cu neputință să le dea de fund. Din porunca sultanului cel glorios, oastea victorioasă s-a străduit timp de o săptămână să umple acel șanț adânc. Trăgând cu tunurile și puștile de pe apă și de pe uscat, au omorât doi pârcălabi renumiți, iar ceilalți ghiauri, nemaiavând încotro, au cerut iertare și au predat cetatea”. La 9 august, sultanul intră în Cetatea Albă. După cucerirea celor două cetăți, Baiazid s-a îngrijit să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]