2,118 matches
-
vai, vai, dar câte nu s-au spus de la revoluție încoace? Ultima zicere vine de pe malul Someșului și aparține, nici mai mult nici mai puțin, decât exact ministrului de interne pe nume Rus Ioan și, vai nouă, a domnului Vasile Pușcaș, care ne păstorește în drumul spre Europa, profesorul de standarde democratice și de studii politice născute din pulpana lui Tocqueville. Și ce zic, dumnealor? Păi, ne privesc fix în ochi, la ore de maximă audiențe, și ne spun că secuii
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Vasile, 79, 145, 149 Popper, Karl, 85, 89 Portugalia, 191 Preoteasa, Grigorie, 123 PRM, 104, 140, 148, 235 Proclamația de la Timișoara, 28, 116 Provincia, 10, 155, 157, 158, 165, 167, 177 PSD, 7, 105, 186, 201, 235 Pumnul, Aron, 235 Pușcaș, Vasile, 104 Radna, 13, 76 Rebreanu, Liviu, 112 Regat, 168, 173 Rolling Stones, 85 Roman, Petre, 32, 64, 119, 183 România, 39, 67, 103, 109, 121, 122, 130, 141, 144, 146, 147, 148, 162, 167, 173, 181, 185, 187, 197
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din următoarele cotune: Rediu, reședința, tocmai în capătul comunei, sat sărac de țigani cu 79 contrib., proprietatea d-nei Șubin, reședință prin influința privată a proprietăresei; Brodocul, sat considerabil și cuprins, de 100 contrib., proprietatea d-lui I. Palade, din Iași; Pușcașii, deasupra Brodocului, sat țigănesc de 115 contribuabili; Băltenii, cotună mare, proprietatea statului, fost sat răzășăsc, cumpărat de Mihai Racoviță V. V. și dăruit măn[ăstirii] Fâstâcii, o sută treizeci contribuabili, trei cotune margene. Arendaș: Leantris (grec); Mărășenii, 71 contrib., în dreptul Băltenilor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Mărășenii, 71 contrib., în dreptul Băltenilor, spre răsărit, sat depărtat care rămâne fără școală. În Rediu proprietăreasa să fi promis a face local de primărie și școală, ar trebui să vie la mijlocul drumului între Rediu și Brodoc, deci avantagios și pentru Pușcași. În Brodoc, preotul Ștefan Onu, arendașul moșiei, au propus localul proprietarului pentru școală pe timp de 4 ani. Loc convenabil. La Bălteni, școala s-a aflat la învățătoriul Petrișor, dar e nesuficient. Învățătoriul Petrișor Ștefan au absolvit cursul primariu la
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sublinia în editorialul său că poliția nici n-ar putea să-mi acorde protecția necesară, de vreme ce dușmanii mei erau așa de numeroși și cu porniri atât de explicabil criminale. Ce se cerea, constata neputincios ziarul Post, era un batalion de pușcași din infanteria marină, care să-mi stea cerc în jur pentru restul zilelor mele. Cotidianul new-yorkez Daily News era de părere că cea mai mare crimă de război comisă de mine era aceea că nu mă sinucideam ca un gentleman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
titlul „În tranșee nu există atei“. Aș dori să dezvolt puțin tema aceasta și să vă spun că deși acesta este un război inspirat de evrei, un război pe care numai evreii îl pot câștiga, în tranșee nu există evrei. Pușcașii din divizia 106 vă pot confirma. Evreii sunt toți prea ocupați fie cu număratul mărfurilor la Intendență sau a banilor la Casierie, fie la Paris cu vânzarea la negru a ciorapilor nylon și a țigărilor, ca să mai ajungă vreodată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cele patru teste. Avocatul lui Shortell, Morris Waxman, a trimis la Daily News și LAPD copii legalizate ale rapoartelor examinatorului de la poligraf. Noi am venit cu acest articol. Ce va face LAPD? Condamnăm injustiția dreptății Înfăptuite cu pușca. Condamnăm motivațiile pușcașului Ed Exley. Provocăm În mod deschis Departamentul de Poliție din Los Angeles să redeschidă cazul crimelor de la Nite Owl. EXTRAS: L.A. Times, 11 martie MIȘCAREA PENTRU REDESCHIDEREA CAZULUI NITE OWL IA AVÎNT Un șir de evenimente fără legătură Între ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
toată linia. Era atît de excitat, Încît putea să se gîndească la asta și În același timp să caute prin dosarele cu Înmatriculări. Probabil că Stomp, Teitlebaum și Lee Vachss au fost trăgătorii de la Nite Owl. Tot ei - banda de pușcași care au omorît atît gangsterii independenți, cît și pe deținătorii francizelor lui Cohen. Dublu Perkins făcea parte din bandă. Ceilalți nu știau că omoară tîrfele În bătaie - ar fi considerat că e o treabă de amator și nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
geamul locomotivei și văzu trecînd o nălucă albastră - culoarea docului uniformei de pușcăriaș. — Biroul Șerifului. Identificați-vă cu parola! Liniște, apoi un fals țipăt de pasăre. Oamenii cu gazele aruncară grenadele În ferestre. Acestea sparseră geamurile și lunecară printre bare. Pușcașii luară cu asalt vagonul al treilea. Traseră În plin și doborîră ușa. Fum, țipete. Cineva strigă: — Acum! Fumul ieșea prin ușă. Oameni În kaki alergau prin el. Un lunetist nimeri un tip, dar cineva strigă: — Nu, sînt ai noștri! Polițiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a nimerit întâmplător pe Pușkin, greșindu-și ținta. Lucrurile astea le-am aflat de la oameni competenți. — Iar mie mi-a spus un soldat, cu care am discutat odată, că au ordin precis, conform regulamentului, când se desfășoară în șiruri de pușcași, să țintească „la jumătatea omului“, chiar așa li se zice: „la jumătatea omului“. Asta-i, deci nu în piept, nu în cap, ci într-adins li se ordonă să tragă „la jumătatea omului“. Mai apoi l-am întrebat pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trăiai starea asta deconcertantă cînd, În timpul camuflajului, părăseai locurile pe care le cunoșteai mai bine. Te cuprindea un anume sentiment, un amestec de panică și frică, de parcă ai fi trecut cu o țintă În spate, pe lîngă un șir de pușcași... Cred că sîntem nebune, Julia, șopti ea, că ne aflăm aici! — A fost ideea ta. — Știu, dar... — Ți-e frică? — Da! Oricine ar putea să apară din bezna asta. — Dar dacă noi nu-i vedem, nici ei nu ne văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
un strateg politic foarte bun și care de doi trei ani de zile are idei bune... Dacă ar fi fost preluate de PSD, PSD era astăzi într-o poziție mult mai bună din punct de vedere politic. Și este domnul Pușcaș. Deci trei nume la repezeală. R.T. Și asta ar fi garnitura pesedistă, să spunem, cu care s-ar putea lucra în mod rezonabil. V.S. Repet, noi facem speculații acum, domnule Turcescu. R.T. Dar sunt lideri, iertați-mă, fără să încerc
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
ori greu încercate, trimiteau semnale dureroase de-a lungul spatelui până înspre ceafă, el era comandantul și considera că este o chestiune de onoare să nu-și manifeste durerea în fața subordonaților. Așadar, în loc să se plângă, a intrat cu cincizeci de pușcași Sikhs și Gurkha și i-a desfășurat în linie. Editorul Durgas Das stătea pe platformă, privind avionul care făcea tururi de recunoaștere peste capetele lor. Nu mai scotea o vorbă. Zgomotul făcut de motorul avionului acoperea orice altceva. Pe când numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
scutură umerii dezamăgit, nu ești, nu ești, iar eu imediat mă grăbesc să îl mulțumesc, să îl conving că sunt aici, întreg trupul meu se chinuie să îl satisfacă, făcând cerc după cerc în jurul lui, ca într-o țintă pentru pușcași, în mijlocul căreia stă înfipt mădularul lui hipnotizant, nimic nu va schimba acest lucru, nici măcar durerea tatălui meu, nici trădarea lui Udi, nici tristețea lui Noga, acesta este singurul lucru real, într-un gest de eliberare sălbatică, îmi las capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit în mine energii de nebănuit, iar cărăușitul n-a mai cunoscut, în ce mă privește, nici o limită după 1990. În plus, m-am perfecționat ca un pușcaș marin și mi-am văzut visul cu ochii: cu inima cât un puric, m-am înscris la arte marțiale. Acolo am învățat multe, dar mai ales cum să-mi stăpânesc nervii sau frica și cum să mă adun dacă e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
uniforme; scuturile vor fi fabricate din materiale noi; în pregătirea și conducerea luptelor vor fi utilizate tehnologii de simulare tridimensionale; roboții vor servi ca substituți ai combatanților. Sistemele electronice îe-bombs) vor putea distruge rețelele de comunicații, anihilând astfel armata dușmană. Pușcașii marini vor juca un rol nou în lupta împotriva traficului ilicit, în supravegherea imigrației și în protecția strâmtorilor. Aviația de vânătoare nu va mai avea aceeași utilitate ca în zilele noastre și-și va pierde influența asupra statelor-majore și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
n-are mulți lideri de recunoaștere europeană, așa că nu va putea renunța la Năstase, chiar dacă înfrângerea PSD-ului i se poate imputa cvasiintegral. Cine l-ar putea concura pe acest culoar? Geoană, care pierde absolut toate competițiile în care intră? Pușcaș, care, până leagă două vorbe, obosește? Greii partidului, Miron Mitrea, Dan Ioan Popescu, Ioan Rus, rămași fără aura funcțiilor de stat, par mai degrabă greoi, rudimentari. Nici unul n-are curaj să atace deschis șefia supremă, lucrează prin culise. Așa cum PSD
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
prăjea la soare: —Mă, tătuță, mă! fuga la neică Marin, mă! Până ce-mi duse calul în șopron, până răcni la muiere: „U! Ano, fă! rupe gâtul la găina a pestriță!“, până intră în odaia scundă, afumată, cu zâmbetu-i frățesc, Marin pușcașul sosi, cu băiatul ca un mânz după el. Uite-l, ăsta-i! zise mândru Sandu, și întinse mâna spre om. Pușcașul, scund, lat tare în spete, cu obrazul uscat, înnegrit de o barbă rară, zbârlită, mă privea fără să clipească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
U! Ano, fă! rupe gâtul la găina a pestriță!“, până intră în odaia scundă, afumată, cu zâmbetu-i frățesc, Marin pușcașul sosi, cu băiatul ca un mânz după el. Uite-l, ăsta-i! zise mândru Sandu, și întinse mâna spre om. Pușcașul, scund, lat tare în spete, cu obrazul uscat, înnegrit de o barbă rară, zbârlită, mă privea fără să clipească, fără să zâmbească, cu doi ochi rotunzi, verzi. Cu dreapta ținea de strat pușca atârnată pe umăr, și mâna neagră, mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Pe urmă nu mai știui ce să-i spun. Ce obișnuiești? —Țuică, o țuică mi-e destul, zise el încet, cu voce lină și joasă. O țuică, două, cât ai dumneata bunătate, vorbi zâmbind și frecându-și mânile Sandu Popescu. Pușcașul tăcu o clipă, privind în pământ, apoi mă ținti cu ochii lui rotunzi. —Dumneata ești boierul din Sărățeni? Da! răcni repede crâșmarul; boierul Niculiță! Și așeză cu grijă, pe masă, trei păhărele de țuică. Vânătorul sorbi încet băutura, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zgomotele scăzură - și noi pluteam pe cărări strâmte, printre trestiile care foșneau ușor și tremurau o dată cu lumina aurie de soare. Din când în când apa clipocea, sunând grăbit; aproape de noi, o umbră neagră trecea printr-o șuviță de lumină, și pușcașul întorcea fața spre mine: —O lișiță... Și iar ne strecuram în tăcere un răstimp. Apoi deodată un măcăit aspru mă scutura din liniștea ce mă cucerise, aripi băteau și rața se înălța săgetând pe deasupra pămătufurilor roșcate, dincolo de bătaia puștii. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zâmbea prietinește, își întindea degetul, trăgându-și în piept bărbia, se jura pe onoare și striga că a fost caporal în artilerie. Era o vulpe șireată domnul Sandu Popescu, de nu mai avea margine. Țuicile pe nesimțite le strecura spre pușcaș: boierul plătește! și tutunul, ori lipsea, ori nu lipsea din chimir, un pac nu strica: boierul plătește! Și zâmbea cu fața rumănă ca o lună plină, așa de fericit, că n-aveam ce face, tăceam și plăteam cu voie bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o săptămână, patima pândei, a vânatului bălții, îmi intrase în suflet, în sânge, în simțuri. Veneam în galop întins, cum da soarele spre asfințit, treceam repede prin crâșmă, unde mă aștepta Marin și gălăgiosul sfat al lui Sandu, umpleam pentru pușcaș o gărăfioară de țuică și plăteam două pacuri de tutun, și ne coboram spre pânza stufăriilor. În liniștea bălții întinse, țipătul singuratic al unei paseri deștepta ca un răcnet singurătățile și mă făcea să tresar. Cu ochii deschiși mari, cercetam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cum îi zicea Marin, își făcuse de cap o viață întreagă. Dusese pe oameni numai în răcnete și-n sfârcul harapnicului. Și pe toți îi domolise, îi frământa ca pe niște robi. Și de la acela, de la bătrân, i se trăgea pușcașului meseria aceasta fără hodină, de pescar și vânător, de care nu fusese niciodată bucuros, dar care la sfârșit îi intrase în sânge cu miasmele, cu frigurile, cu duhurile bălții. Și de la acela i se trăgea și durerea cea mare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu duhurile bălții. Și de la acela i se trăgea și durerea cea mare din tinereță- despre care el nu-mi spunea nimic lămurit, dar pe care eu totuși parcă o înțelegeam, căci era vorba, în această durere, și de nevasta pușcașului, care de pe atunci a murit, așa, s-a dus, „numai de foc și de amar!“. Ș-acuma, cu stăpânul acest tânăr, vânătorul n-avea nimic deslușit. Cel puțin mie nu voia să-mi spuie nimic. Și nu înțelegeam ce putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]