3,998 matches
-
, Lucian (23.XI.1953, Gâlgău, j. Sălaj), poet și publicist. Este fiul Ilenei Perța (n. Faur), lucrător comercial, și al lui Sofron Perța, tehnician forestier. Urmează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, absolvite în 1972. Va deveni student al Facultății de Filologie, secția română- spaniolă, a Universității „Babeș-Bolyai” din
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
PETICĂ, Ștefan (20.I.1877, Bucești, j. Galați - 17.X.1904, Bucești, j. Galați), poet, dramaturg și publicist. După o legendă, familia Petică se trage din răzeșii împroprietăriți în Bucești de Ștefan cel Mare. Mama se numea Ecaterina (Catinca), iar tatăl, Ianachi, era notar și jălbar al satului. P. urmează școala primară în Liești, iar în Tecuci gimnaziul
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
, Horia (26.XI.1884, Brașov - 12.V.1962, Sibiu), gazetar, autor dramatic, prozator și traducător. Este fiul Anei (n. Slaba) și al lui Nicolae Petra-Petrescu, publicist. Va absolvi școala primară din Șcheii Brașovului și, în 1903, Gimnaziul Greco-Oriental din același oraș. Își continuă studiile la Facultatea de Filosofie a Universității din Budapesta (1903-1904), la Viena (1904-1906) și Leipzig (1908-1910), unde obține titlul de doctor în filosofie
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
34-36; Ciopraga, Lit. rom., 592-593; Eugen Onu, Horia Petra-Petrescu, „Calendar literar”, 1970, 141-142; Mircea Popa, Horia Petra-Petrescu, animator al mișcării teatrale din Transilvania, CNT, 1972, 24; Dragoș Șesan, Horia Petra-Petrescu, „Studii și cercetări științifice (Bacău), 1972, 203-208; Cărturari brașoveni, 179; Publiciști ardeleni către Horia Petra-Petrescu, I-III, îngr. Elena Dunăreanu, Sibiu, 1976-1979; Primo Cesari, Un bibliotecar de la Astra, „Radical”, 1993, 620; Dicț. scriit. rom., III, 689-691; Mircea Popa, Un prieten transilvănean al lui Caragiale, ALA, 2002, 610. R.Z.
PETRA-PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
, George A. (23.IV.1900, Măldăeni, j. Teleorman - 31.I.1958, București), poet, publicist și traducător. Este fiul lui Alexandru Petre, ceferist închis șase luni pentru solidarizare cu răsculații din 1907. Urmează școala primară în satul natal, apoi cursul secundar la Liceul „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele. De aici, în ultimul an, datorită, se
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
P. s-a afirmat cu povestirile fantastice din Cărțile poștale ale morții (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor) și cu fragmente de roman apărute în presă. A publicat și un alert memorial de călătorie, De la Bârca la Viena și înapoi (1982). Vajnic publicist, și-a strâns o parte din torențiala lui producție în câteva volume compacte. Poetul stă pe un vulcan în continuă erupție, e aruncat în slavă și absorbit în viscerele de foc - o păpușă în mâna propriului temperament, care nu suferă
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
1937 până în 1 noiembrie 1938. Subtitlurile publicației sunt, succesiv, „Versuri și critică”, „Revistă de literatură”, „Literatură și artă”, „Itinerar artistic și literar”. Director este Iorgu Tudor, iar ca redactor-șef figurează Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul, Prinosul Basarabiei în literatura
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
, Aurel (14.IX.1941, Tritenii de Sus, j. Cluj), prozator și publicist. Este fiul Ludovicăi și al lui Simion Podaru, țărani. Face școala elementară în localitatea natală, liceul la Turda, după care urmează Institutul Agronomic din Cluj, absolvindu-l în 1964. Lucrează în agricultură, la Ripiceni, în județul Botoșani (1964-1966), și la
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
POENARU, Vasile (22.VIII.1955, Miloșești, j. Ialomița), poet, publicist și traducător. Este fiul Eugeniei (n. Strapazan) și al lui Bucur Poenaru, țărani. Urmează la București Liceul „Nicolae Bălcescu” (1970-1974) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, absolvită în 1979. Profesor la o școală generală din București, va
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
POP, Nicolae (1.XII 1928, Mirșid, j. Sălaj), publicist. Este fiul Anei (n. Moș) și al lui Vasile Pop. Face liceul la Brașov (1942-1945), Zalău, Satu Mare și București. Între 1950 și 1951 urmează cursul unor școli militare din Ineu și Beiuș. Devine student la Facultatea de Filosofie a Universității
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
OLLĂNESCU-ASCANIO, Dumitru Constantin (21.III.1849, Focșani - 20.I.1908, București), poet, prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Mariei (n. Caloian) și al lui Constantin Olănescu, proprietari în Focșani. Studiază la colegiul bucureștean „Sf. Sava” și la Institutul Academic din Iași (absolvit în 1868), iar între 1870 și 1873 urmează dreptul la Paris și Bruxelles, obținând
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
, Anișoara (pseudonim al Doinei Stella Grațiana Peteanu; 28.V.1912, Pădureni, j. Timiș - 1.IX.1972, Lugoj), poetă, prozatoare și ziaristă. Este fiica Vioricăi (n. Bujigan) și a lui Aurel Peteanu, profesor de română și latină, publicist, animator cultural, în perioada interbelică, al Lugojului. O. face cursul primar și pe cel secundar în orașul natal și în Timișoara și își ia licența în drept la Universitatea din București (1936), după ce urmase și Facultatea de Litere, fără să
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
NEȘ, Teodor (26.III.1891, Mădăraș, j. Bihor - 29.V.1975, București), publicist. Fiu de țărani, N. face gimnaziul la Școala Reformată din Salonta (1901-1906), liceul la Beiuș (1907-1910), urmează Facultatea de Matematică-Fizică și Colegiul „Eötvős József” din Budapesta (1910-1914), în 1923 specializându-se în limba și literatura română la Universitatea din Cluj
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
Muntenia. Împrietenindu-se cu I. Heliade- Rădulescu, este atras de activitatea publicistică și literară de la „Curierul românesc”, gazetă pe care a și condus-o între octombrie 1845 și decembrie 1846, în absența din țară a lui Heliade. Tânărul pictor și publicist ia parte la acțiunile cercurilor revoluționare, iar în timpul revoluției de la 1848, numit administrator al județului Prahova, se remarcă printr-o activitate energică în sprijinul Guvernului Provizoriu. După înfrângerea revoluției pleacă în exil, la Brusa, apoi la Istanbul, unde moare de
NEGULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288417_a_289746]
-
, Barbu (pseudonim al lui Benjamin Deutsch; 1.X.1887, Galați - 29.V.1919, București), poet, traducător și publicist. Este fiul Saninei Deutsch și al lui Iacob Deutsch, învățători. A făcut câteva clase de liceu în orașul natal. Moartea tatălui, când avea abia zece ani, îl obligă să lucreze pentru a se întreține și a-și ajuta familia. A
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
NICULIȚĂ-VORONCA, Elena (5.V.1862, Bârlad - 1939, Siret), folcloristă și autoare de versuri. Este fiica Rucsandei (n. Schipor) și a lui Gheorghe Niculiță, aromân de origine, publicist. Face școala primară la Botoșani (1869-1873), iar cursurile secundare le va urma la pensioane particulare din Iași și Botoșani (1873-1878). A debutat cu versuri în „Familia” și a colaborat la „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghilușul”, „Junimea literară” ș.a.
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
, Vasile (1. II. 1912, Deda, j. Mureș - 6. III. 1989, București), istoric literar și publicist. Este fiul Lucreției (n. Onigaș) și al lui Grigore Netea, țărani. Urmează școala primară în Deda (1918-1923), studiile secundare la Târgu Mureș (1923-1931) și la Blaj (1932-1933), Școala Normală Superioară din Cluj (absolvită în 1939) și, în același oraș, Academia
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
IX, 1972; Dumitru Almaș, La o nouă primăvară, VTRA, 1982, 2; Dumitru Micu, Istoricul literar, VTRA, 1982, 2; Gabriel Țepelea, Luptător împotriva dictatului de la Viena, VTRA, 1982, 2; Grigore Ploeșteanu, Pentru Transilvania, VTRA, 1982, 2; Dumitru Poptămaș, Animator cultural și publicist, VTRA, 1982, 2; Teodor Tanco, Folclorist, VTRA, 1982, 2; Ovidiu Papadima, Așa cum îl știu, VTRA, 1982, 2; Mihai Pop, Vasile Netea, „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1987; Toader Buculei, Clio încarcerată, Brăila, 2000, 177-196; Dicț. scriit. rom., III, 449-451. N.M.
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
, Mircea (12.XI.1950, Fundulea, j. Călărași - 12.VII.1999, București), prozator și publicist. Este fiul Mariei (n. Ioniță) și al lui Ștefan Nedelciu, funcționar. Urmează liceul la Brănești. Este absolvent al Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București (1973) cu o teză de sociologie literară,Valoarea de schimb și valoarea de
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
și română, „Vestitorul”, în care se arată ostil insurecției bolșevice. Va scoate și o broșură, Românii în ghearele bolșevicilor (1919), în care istorisește, parcă dintr-o suflare, tot calvarul (anchete, arestări ș. a.) îndurat în țara intrată sub teroarea roșie. Un publicist temperamental se dovedește a fi N. în luările lui de poziție pe teme politice sau în alte felurite „chestiuni palpitante” care țin afișul, cum ar fi urgența reformei agrare și electorale. E, chiar dacă nu recunoaște, o fire pătimașă. Se aprinde
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba literaturii și artei pentru a trezi spre activitate mai rodnică mânuitorii condeiului” din Basarabia, scopul cenaclului pe care îl reprezenta fiind „apropierea și înfrățirea între publiciști, slujitorii și prietenii artei și scrisului, sprijinirea revistelor etc.” P.b. are o orientare regionalistă pronunțată, ca și alte publicații conduse sau redactate de Iorgu Tudor. În primul număr se include grupajul Amintiri despre Leon Donici, alături de nuvela Admiratorul lui
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
și îndeosebi ale tatălui său, Alexandru Hâjdeu. B.P. Hasdeu este prezentat în imensul său laborator de creație, în confruntările politice, în izbucnirile pamfletare și satirice, ca acuzat de pornografie în procesul de presă provocat de apariția nuvelei Duduca Mamuca, ca publicist și conducător de reviste și ziare. Un accent deosebit cade pe publicistica politică din „Traian” și „Columna lui Traian”. Se relevă, între altele, și rolul important pe care l-a avut ca director al Arhivelor Statului în fundamentarea științifică a
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
ca secretar de redacție figurează Serghie Bucur și ca redactori Cristian Tudor și Alexandrina Minculescu. Structurat pe rubrici - „Restituiri”, „Interviu”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Lecturi”, „Memorialistică”, „Diagrame”, „Accent”, „Jurnal”, „Bibliografie”, „Calendar prahovean”, „Revista revistelor” -, periodicul are colaboratori îndeosebi dintre scriitorii și publiciștii care trăiesc în spațiul prahovean: Constantin Trandafir, Christian Crăciun, Simion Bărbulescu, Marta Bărbulescu, Mihai Apostol, Ioan Vintilă-Fintiș, Gherasim Rusu Togan, Victor Sterom, Octavian Onea, Nicolae-Cristian Oprescu, Bogdan Stoicescu, Mihaela Cojocaru, Florin Dochia. Sunt prezenți, de asemenea, cei originari din zonă
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
, Gabriel (25.VIII.1913, București), poet și publicist. Este fiul profesorului universitar Gheorghe P. Pamfil, unul dintre fondatorii învățământului farmaceutic clujean. Termină liceul în cadrul Seminarului Pedagogic Universitar din Cluj (1931) și face studii superioare de farmacie, în 1940 devenind doctor în farmacologie la Universitatea din București. În anul
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
, Paul I. (23.I.1892, Galați - 26.I.1953, București), istoric literar și publicist. Urmează cursurile secundare în localitatea natală, fiind absolvent al Liceului „Vasile Alecsandri” (1912), apoi devine licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1916). Din 1920 predă, ca profesor definitiv, româna și latina la Liceul „Mihai Viteazul
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]