2,042 matches
-
În element atractiv pentru sexul opus”. În special dacă-s amplasate pe organism și nu În spațiu. Dragoste durdulie, ceva nou. Din care nu rețin decît trimiterea la obeza durdulie din tramvai care-mi ocupă În fiecare dimineață scaunul. Și rînjește. Un tur aproape vizual al emisiunii aproape televizate „15, 16, 17, 18” Încearcă să mă convingă că generațiile tinere sînt aproape imbecile. În chip neașteptat, nota maximă a luat-o femeia reporter, cu Întrebări de genul: care-i cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ridică ușor capul s-o privească), Geurtie continuă, pare-se foarte bine dispusă: ― Haide, nu te mai preface! Trebuie s-o întrebi și pe ea înainte de a te muta la mr. Seri, Nu e așa? ― Fără îndoială, încuviință, încercînd să rânjească, inginerul. Maitreyi o privea cu o adevărată mirare, apoi își pironi privirile în ochii tatălui. ― Ți-am adus ceva de citit, Allan, vorbi inginerul repede, ca să curme scena. Fiica mea a ales Out of the East a lui Lafcadio Hearn
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
până va fi din nou a mea... Mă trezesc aiurind. Încep să plâng, stupid, apoi simt că totul se învîrtește în jurul meu și îi spun: ― Dacă aș putea-o iubi, dacă aș putea!... Dar nu o iubesc. Khokha mă privește rânjind. ― Aș vrea s-o iubesc, urlu, aș vrea să fiu în stare s-o iubesc... Vine d-na Ribeiro, uimită, și mă întreabă ce am. ― Aș vrea să iubesc pe Maitreyi, îi spun, cu lacrimi. De ce nu pot s-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
elefanților și sunetul sec pe care-l făcea bălegarul cînd se izbea de pămÎnt. În cele din urmă, reușiră să regăsească urma bătrînului mascul și, cînd o coti pe o cărare mai strîmtă, Juma Îl privi petatăl lui David și, rînji arătÎndu-și plombele, iar taică-său dădu din cap. PĂreau că Împărtășesc un secret pervers, exact cum arătau În noaptea cînd dăduse de ei În tabărĂ. Și nu peste mult timp descoperiră secretul. Era În afara cărĂrii, În pădure, În dreapta, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fi mai bine să facem un foc, ca să-l reparăm pe Juma. Hai, băi, Humpty Dumpty plin de sînge, vino-ncoa’. Colții poa’ să mai aștepte, nu pleacă nicăieri. Ținînd În mînĂ coada lipsită de păr a elefantului, Juma veni rînjind către tatăl lui David. FĂcură o glumă porcoasă, după care taică-său Începu să vorbească repezit În swahili. CÎt de departe-i apa? CÎt e de mers pînĂ să dăm de niște oameni care să ne ajute să cărĂm colții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de la intrare, cu gîtul și pieptul albe, cu picioarele delicate și cu copite În formă de inimă Întinse, cu capul cu coarne frumoase, miniaturale, Întors către indian. Opriseră mașina și Încercaseră să vorbească cu indianul, dar nu știa engleză și rînjea Întruna, și micul țap zăcea Întins acolo, mort, cu privirea ațintită către indian. Atunci, și Încă cinci ani după aia, fusese posibil. Însă ce mai era posibil acum? Acum nimic nu mai era posibil, decît dacă el Însuși ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care să nui fi tras o palmă nevestisi. Toate porcăriile alea liberale aiurite. Dacă iea depășește limita, salege cuunan bot, asta ie. Lennox clatină Încet din cap scîrbit. — Noi investigăm delicte de violență domestică. Ăstai atac șimpotriva legilor țării. — CÎh, rînjește Gillman și nimeni nu rînjește la fel ca el. Dacă mi-ar zice cineva pe bune că mă hlizesc ca Gillman, aș muri fericit. Pot să-mi dau seama de la o poștă că-i suge culoarea de pe fața lui Lennox
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
o palmă nevestisi. Toate porcăriile alea liberale aiurite. Dacă iea depășește limita, salege cuunan bot, asta ie. Lennox clatină Încet din cap scîrbit. — Noi investigăm delicte de violență domestică. Ăstai atac șimpotriva legilor țării. — CÎh, rînjește Gillman și nimeni nu rînjește la fel ca el. Dacă mi-ar zice cineva pe bune că mă hlizesc ca Gillman, aș muri fericit. Pot să-mi dau seama de la o poștă că-i suge culoarea de pe fața lui Lennox. — Înghit destule porcării la muncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
S-a Întîmplat ceva? — Nu, nimic! țipă el Înspre apartament. Vocea aia. Sună ca a lui Drummond. Presupun că o grămadă de curve au o intonație din asta smiorcăită și iritantă. Poate că-i puicuța aia Trudi. — Ai companie Ray? rînjesc eu. Așteaptă aici un minut, spune el, clătinînd din cap Înainte de a intra În casă. Afară pe friguăsta? Pula mea. Pășesc În hol. Dispare preț de o secundă sau două și se Întoarce, prezentîndu-mi un gram. — Asta e Bruce, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
el capul cu aroganță de jur Împrejur În camera părăsită, și fac: Da, am. Decorul, apoi se uită disprețuitor la mine de parcă aș fi fost chelnerul, serviciul și probabil mîncarea. Și totuși mi-ar plăcea o masă de rahat. Ceilalți rînjesc și surîd lingușitori cînd el Își face numărul. RÎnjetele lui Ocky și al lui Estelle ascund niște măști cadaverice ale terorii și numai Lexo e impasibil, uitîndu-se pe fereastră. Ghostie clatină sumbru din cap. — Da nu. Nu iera nicio masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
fel, da, e nasol la modul general și Înțelept dac-o iei la bani mărunți. GÎndim cam prea pe termen scurt. Dar pe de altă parte, ducem pe umeri problemuța asta a speranței de viață. E un lucru absolut necesar, rînjește el. Se aplică aceleași reguli. Încerc să zîmbesc, dar simt cum Îmi Încremenește fața, de parcă toți mușchii și nervii din ea mi-au fost tăiați. — Știi toată chestia aia cu femeia misterioasă? Mi-am pierdut o grămadă de vreme cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Na poftim, puțoi bătrîni și snobi ce sînteți. Scot o cutie mov din buzunarul paltonului. — N-o puteți bea aici, Îmi spune recepționera. Îmi flutur legitimația În fața ei. — Poliția, Îi spun eu. Lucrez sub acoperire, le explic eu nevesticilor. Una rînjește schimonosindu-și buzele alea bătrîne și uscate. Vreau să Înșfac o seringă și s-o umplu cu conținutul vechii cutii mov și să i-o Înfig fix În buzele alea bătrîne, hidratîndu-le instantaneu! — Chirurgie plastică, Îi spun eu, tehnici moderne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
spuse Clane. Se simți palid și sleit de puteri, ca un om care descoperă brusc că nu poate merge pe propriile picioare. Lydia se ridică greoi din lectica ei, conștientă cât de bătrână și neatrăgătoare trebuia să pară bărbaților care rânjeau în curte. Nu se lăsă prea mult copleșită din această cauză. Era de mult bătrână, și imaginea din oglindă încetase s-o mai șocheze. Lucrul cel mai important era că cererea ei de a i se acorda o întrevedere fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
Trebuie să abordăm una sau alta dintre alternative. Urmă o serie de discuții printre grupurile de negustori. În final, un vorbitor prietenos spuse: - Excelență, negustorii prezenți aici sunt în favoarea eliberării sclavilor. Un moment îndelung, Clane se uită la publicul care rânjea și deodată întoarse spatele și părăsi încăperea. În după-amiaza aceea pregăti un document special: LIBERTATE SPECIALĂ PENTRU SERVITORII LOIALI Din ordinul excelenței sale, lord Clane Linn, conducătorul orașului Linn, om de știință al templului, preaiubit de înșiși zeii atomului, se dispune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
săbiile vorbeau limbajul victoriei. Pe măsură ce trecea după-amiaza, atacul linnean se manifesta peste tot. Cutia, încă aburindă, a fost expediată din palat pe la trei. Din moment ce nu exista un pericol imediat, Czinczar trimise un mesager la Meewan. La trei jumătate Meewan veni rânjind cu gura până la urechi. Era urmat de sclavul linnean care purta lectica. În scaun, legat de mâini și de picioare, se afla lordul conducător al Linn-ului. S-a așternut o liniște deplină în momentul în care sclavii au pus jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
a întors de la București, i-a spus mamei că Iordan s-a recăsătorit. "Are și o superstiție. Cică a treia nevastă nu trebuie părăsită". Mi-au căzut în noroi toate stelele. Luceferi sparți. Priveam pianul cu dușmănie. Monstrul de pian rînjea. Norocoasa rivală era cîntăreață de operetă. Ea cînta, eu nu. Rîvneam la sărutul cu gust de vișină metisă. Mă trezeam cu el în dinți, în cerul gurii. Nu știu cum s-a scurs vara, învățînd pentru admitere în cochilia grădinii. Numai vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu mai avea niciun gust. Din nou. Aruncă o privire către Magician - ți-ai fi dorit să fie ucigătoare, dar uite că nu se întâmplă nimic, e tot acolo, nu dispare, nu imploră milă, are aceeași atitudine disprețuitoare. Surâde. Nu. Rânjește -, apoi reveni în fața laptopului. Ținea minte (încă mai țin minte ceea ce scriu, domnule!) că terminase un paragraf în momentul în care alimentarea străzii cu energie electrică revenise la normal. Câteva secunde stătu cu ochii închiși. Apoi trase aer în piept
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ca și celelalte două, cu ferestre izbite nervos de ploaia trufașă, decisă să dea peste cap toate previziunile meteorologilor și toate statisticile întocmite de-a lungul timpului, începu cu un urlet sfâșietor: - Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! Sări din pat și atunci îl văzu. Rânjea și întindea către el o doză de bere. Probabil rece, probabil gustoasă, mai ales într-o dimineață în care capul pare lovit din toate părțile de oameni invizibili înarmați cu ciocane uriașe. Auzi întrebarea, una lansată (conform stilului incondundabil) în
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
grațios scările. — Bună! m-a salutat ea, cu o ușoară prelungire a lui „u“. Tu trebuie să fii Andrea, noua asistentă a Mirandei. Nouă ne place la nebunie să o vedem pe la noi, așa că bun venit În echipa ei! A rânjit. Am rânjit. Ea a scos o imensă pungă de plastic de sub o masă și i-a deșertat conținutul pe podea. Avem aici jeanșii preferați ai lui Caroline, În trei culori, și am pus de la noi și niște tricouri care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Bună! m-a salutat ea, cu o ușoară prelungire a lui „u“. Tu trebuie să fii Andrea, noua asistentă a Mirandei. Nouă ne place la nebunie să o vedem pe la noi, așa că bun venit În echipa ei! A rânjit. Am rânjit. Ea a scos o imensă pungă de plastic de sub o masă și i-a deșertat conținutul pe podea. Avem aici jeanșii preferați ai lui Caroline, În trei culori, și am pus de la noi și niște tricouri care să meargă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ha? Îmi venea să-i astup gura cu o minge de tenis ca să-l Împiedic să vorbească, dar mi-a zâmbit, așa că m-am dus la el și l-am Îmbrățișat. O fi vorbind el În sughițuri și o fi rânjind el prea lăbărțat, dar făcea săracul tot ce putea și o adora la modul absolut pe sora mea. Mi-am propus să fac un efort sincer și să nu mă strâmb chiar vizibil atunci când vorbește. — Nu e un loc tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
really want, I wanna... I wanna... I wanna... I wanna... I really, reallly, really wanna zigga zig aaaaahhh“, am cântat cu umilință, Într-un jalnic tribut adus hitului din anii ’90 al grupului Spice Girls. Și, din nou, Eduardo a rânjit și a apăsat pe buton ca să pot intra. — Hei, nu uita: șaisprezece iulie! a strigat el În urma mea. — Știu, șaisprezece iulie, am strigat eu. Era un apropo la ziua noastră comună de naștere. Nu știu cum aflase care e ziua mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
our hearts is the only sou-und!“ S-a fandosit și și-a avântat un braț În sus. I-am făcut un semn aprobator și am auzit declicul de deschidere al ușii metalice. — Poftă bună, Andy! mi-a strigat el, Încă rânjind. — Și ție la fel, Eduardo, și ție la fel. Drumul cu liftul a fost liniștit și lipsit de evenimente și abia când am ajuns la ușa biroului nostru am decis că nu-mi puteam da demisia. Sigur, era Înspăimântător să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de urechea prietenei mele celei mai bune nu mă făcea să Îl plac mai mult. — Ei, ce atâta grabă? a Întrebat el cu voce plângăreață, nazală. Prietena ta și cu mine suntem pe cale să ne cunoaștem mai bine. Lily a rânjit și a dat din cap, după care a Încercat să mai tragă o dușcă, nedându-și seama că paharul ei e gol. — Foarte frumos, dar acum trebuie să plecăm. Cum te cheamă? — Stuart. — Încântată de cunoștință, Stuart. Ce-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pentru discutarea amănuntelor. S-a Întors din nou spre Emily și i-a zis: — Te-ai ales cu o asistentă secundară pe cinste, nu crezi? — Absolut, a reușit Emily să zică printre dinții Încleștați. E cea mai bună. Și a rânjit. Am rânjit. Domnul Tomlinson a rânjit cu mai mulți wați, iar eu m-am Întrebat dacă nu cumva suferă de un dezechilibru chimic, poate de o hipomanie. — Ei bine, domnul T. ar trebui să o ia din loc. Îmi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]