9,450 matches
-
Îmi pare rău că nu voi mai apuca timpul când și la noi mahalaua se va occidentaliza, vorbesc și de mahalaua celor din vârful societății! Mi-a fost dor de țărani azi, toată ziua.” Mici gesturi de marginalizare pe cât o rănesc, pe atât o ajută să înțeleagă zădărnicia unor scheme de compromis. Societatea stă să se schimbe. Visând la oameni care „pot să te omoare, dar o fac loial”, Alice Voinescu n-are cum să nu înregistreze superficialitatea, precipitarea măruntelor trădări
Yesterday’s tomorrow by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2967_a_4292]
-
Gara de Nord și executați la Jilava în noiembrie 1957: Ion Chiujdea („Profesorul“), Ghiță Hașu, Ion Novac, Laurian Hașu, Ion Pop („Fileru“) și Victor Metea (împușcat ultimul, pe 21 aprilie 1958). Nu vor scăpa cu viață decît doi: Ion Ilioi, care cade rănit în pădurea de lîngă Avrig în august 1954, fiind torturat pînă la nebunie pentru a divulga detaliile rezistenței, și Ion Gavrilă, care fuge din zona Făgărașului și ajunge în satul Galtiu, lîngă Alba Iulia, unde stă ascuns 20 de ani
Exponențial, nu reprezentativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2983_a_4308]
-
ordin să ieșim cu toții din fortificație și să ne încolonăm. Marele vizir Mehmet Baltagi permise armatei înfrânte să se retragă fără a depune armele, fiind escortată în drumul ei până la Nistru de Turci sub comanda pașei Mehmet Cerchez. Având gleznele rănite, eu nu puteam încăleca. M'au luat cu ei, într'o căruță, oamenii lui Dimitrie Tarangul. Convoiul nostru porni încet pe malul drept al Prutului către miazănoapte până la Ștefănești unde am trecut Prutul îndreptându-ne spre Moghilău. Când am ajuns
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
cît ne-a rămas nu prea mult cine știe? e chiar mai bine să nu evocăm speranța care este o falsă apropiere suspendați în tăcerea arborescentă ne golim unul în celălalt de o milă lichidă ce nici nu vindecă nici rănește. Înflorește în tine misterul ca un pîlc de răchiți la marginea unui fluviu interior ce-ți răsfață chipul chiar dacă ar vrea, ochii tăi nu mă mai pot zări pe partea nevăzută a lunii. Uită-mă spre a mă regăsi - poate
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
știi de mâine și de ieri, Eu te întorc pe padina pustie, Să simți cum bate vântul de dureri; Și fără drum, sub zodia stăpână, Din deal în vale trecem neștiuți; Eu te sărut cu sabia-n mână, Tu mă rănești adânc și mă săruți Nici un zeu Abia mă-ntorc în zori, Abia ajung în noapte, Totul a devenit obositor, Am obosit să tot mor, Printre tăceri, printre șoapte; Doar cărarea mă cheamă mereu, Nici un gând nu-mi rămâne, Chiar și
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
cu putință să se-aleagă grâul daurit de pata de neghină nici o plinire nu-i întreagă - ocolul tulburat litera moartă lunecă rugină'n cuvântul de lumină încumetarea niciodată n'o să vină uscatul visat de ape să-l despartă cuvântul e rănit, tăcerea-i spartă Între tăceri ar fi cuvântul să se frângă între tăcerea dreaptă și cea stângă de n'ar ști duhul să pătrundă tărâmul pur de dintre semne ceru'i înalt și umbra-i scundă cărările prea drepte mint
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
renunț și la ucigașul meu imbold iau fluturele în mâini - dar aripile îi rămân nemișcate E mort? - mă-ntreb cutremurat pur omenește de vraja cromatică topindu-se văzând cu ochii - E încă viu? lumina dimineții îmi face zob privirea - mă rănește cum fluturele a fost rănit de beznă și pustiu Să sufăr în singurătate nu mai pot o trezesc în grabă pe fetița mea - Andreea: cât încă frumusețea zburătoare n-a murit de tot aș vrea s-o vadă să se
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
imbold iau fluturele în mâini - dar aripile îi rămân nemișcate E mort? - mă-ntreb cutremurat pur omenește de vraja cromatică topindu-se văzând cu ochii - E încă viu? lumina dimineții îmi face zob privirea - mă rănește cum fluturele a fost rănit de beznă și pustiu Să sufăr în singurătate nu mai pot o trezesc în grabă pe fetița mea - Andreea: cât încă frumusețea zburătoare n-a murit de tot aș vrea s-o vadă să se mire s-o fluture pe
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
ca-ntr-o apă limpede: am fost atît-o adiere dar cît de vast era el, vîntul și cerul-ce înalt! Gesturi fine, de bijutier cu gesturi fine,precise de bijutier ridic în lumină o inimă. e inima pe care cîndva am rănit-o. azi nu am nimic mai de preț decît această biată inimă. pentru ea îmi încep lucrarea, din zori: pregătesc prosoapele, scăldătoarea aduc rînduri-rînduri de ape(de lacrimi) o trec prin ele și o înfățișez în clară lumină ca pe
Poezie by Doina Pologea () [Corola-journal/Imaginative/3242_a_4567]
-
Suflet suspendat Viscolește-n pădure și-n mine troienește amintirea sufletul e suspendat între tărîmul imaginar al eului fugar și cel al numelui ascuns, de neatins, din prea înalt prag al luminii pîrguite-n amar. Iarna se arată ca un Dumnezeu rănit de moarte fulgii albi levitează-n amiaza firii și-a nemărginirii iar Verbul copleșit de precaritatea clipei e-mpresurat de-atîta infinire. Și din uitare se întrupează imaginea transparentă pe măsură ce chipul întrezărit e transfigurat prin figurile ascezei inspirate. Viața irumpe aprig iar ninsaorea
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
consacră singure, cu acea capacitate a reprezentărilor artistice de a forța și forja realitatea. Bulgări de lumină înfulecați cu lăcomie, lapte supt din sfârcuri de cometă, aripi încă funcționale de înger plutind în semilevitație pe deasupra pământului ce amenință să-i rănească genunchii: o formidabilă echilibristică lirică, pe cantul dintre copilărie și adolescență, slăbiciune și bărbăție, tumult interior și lege implacabilă a gravitației. În pofida tonului rezolut-triumfător și a gesticulației dezinhibate, de învingător în orice cursă a vieții, o undă rece de neliniște
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
pentru toată lumea întruchiparea competenței teoretice în materie de cultură românească.. Îl puteai întreba orice, de la amănunte politice rătăcite în arhivele interbelice (,Cine era ministrul de interne în 1922?") și pînă la cancanurile cu iz indiscret, a căror îndrăzneală amenința să rănească intimitatea vieții de alcov a personalităților de odinioară. Zigu Ornea știa tot și răspundea fără șovăire, iar atunci cînd avea el însuși îndoieli în privința temeiniciei unei informații, nu întîzia să o verifice spre a-ți confirma dacă a avut sau
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
comunicare de Comisia Parlamentară de anchetă alcătuită în majoritate din oameni ai puterii feseniste și de Direcția Sanitară a Municipiului București, reiese că au fost arestate un numar de 1071 de persoane (în realitate peste 1500), 547 persoane au fost rănite (în realitate peste 900), dintre care 507 “subiecți” spitalizați și tratați astfel: 360 contuzionați în urma loviturilor, 55 tăiați, 16 împușcați, 76 cu fracturi ale membrelor și coastelor. Localizarea vătămărilor corporale: 293 lovituri la cap și gât, 180 la mâini și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
fine să scăpăm de acel coșmar! Deși recăsătorindu-ne fiecare a trebuit să păstrăm ”distanță legală”, am rămas buni prieteni dealungul anilor așa cum o dovedește și împărtășirea recentă a amintirii de mai sus. După aceasta căsătorie care s-a desfăcut rănindu-ne pe amândoi, si anume când plănuiam să mă căsătoresc cu Jenny, să-mi apară ocazia mult visata de a pleca din țară prin Marinka, despre care am scris anterior. M’am spovedit deîndată lui Jenny, arătându-i situația în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de sprijin este ,băiatul cuminte", cel la care revine continuu, deși nu ezită apoi să-l înșele, să-l umilească, să-l părăsească din nou, neacceptând cu nici un chip să ducă o viață burgheză, cu tot ce implică ea. Îl rănește pe cel care o iubește, până ce o boală necruțătoare se abate asupra ei și atunci, în spirit creștin, asemenea unor personaje din Hugo sau Dickens, îl recompensează pe unicul ei binefăcător, lăsându-i moștenire bunurile ei. La moartea ei, el
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
de la Vălenii de Munte. Tot la îndemnul lui Jan Urban Jarnik, Jindra Husková-Flajshansová și-a ales ca specialitate româna în cadrul studiilor de filologie romanică. Primele lecții le-a luat în 1915 de la prozatorul și publicistul ardelean Horia Petra Petrescu, aflat rănit în lazaretul din aceeași Mănăstire Strahov din Praga. Va purta cu el o bogată corespondență. A călătorit frecvent în România, cunoscând o mulțime de personalități din lumea literară și, mai larg, culturală: N. Iorga, I. Agârbiceanu, Ion Bianu, Lucian Blaga
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
merită să adaug estetizarea, adică iar Foucault, în speță critica adresată lui cum că autoritatea eticii dumisale se sprijină apăsat pe considerente estetice. Aici e puțin diferit, pentru că profesoara de pian îi bagă elevei cioburi în buzunar pentru a o răni (complet ne-etic) în scopul obținerii indirecte a unei satisfacții estetice. Detaliez: pianista noastră este punctul nodal a trei ritualuri, două puse în practică și unul elaborat în fantezii. Primul ține de domeniul ei și de Schubert (repetitiv), al doilea
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
mi-a relatat câte ceva. „Am cunoscut-o bine - îmi mărturisește el. Ajunsese sergent-sanitar. După victoria de la Păuliș, elevii au revenit la școală, iar noi, ceilalți ostași, am continuat lupta. împreună cu Elena Chiriță am luptat pentru eliberarea Ungariei. A fost grav rănită în luptele de la Budapesta. Eu am scos-o, în ziua de 1 ianuarie 1945, dintr-un șanț antitanc; avea picioarele retezate de schije. A cerut să fie trimisă la spitalul din Lipova, unde orice intervenție nu i-a mai putut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mână te alină și în leșin două trupuri împletite ca coarde iederei, părul ei proaspăt, fragrant de tussah, cum să-l meriți? în cumpănă pe un tas al balanței cum să te însoțești cu un alt suflet și nu-l rănești?.. Inima ta este coadă scorpionului, viziune aiurea, ramă inedită contextului, un pământ de mijloc plăsmuit de către un pudic vlăstar, soare în umbra limfei sale vitale.. Ambivalența nu-ți îngăduie să lămurești, să schimbi nici nu-ți permite de a rupe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ca balonul de spumă, femeia devine ca și volatilă. Nu este un vis. Doar culorile și formele lucrurilor pe care le privește în raclele lor de lemn ciupit de carii și tratat cu produse de sinteză, sunt acolo. Palpabile. Ochii răniți de sarea din lacrimi o ustură. Rimelul i se scurge, i se duce în picuri cenușii pe fața îngustă și palidă. Până azi, Martina a fost ceea ce numim îndeobște, o tipă independentă, nu feministă în adevăratul sens al cuvântului, pentru că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pătimirilor celor care au luptat pentru țară și neam, asasinați, după cel de al II-lea Război Mondial, de noile autorități comuniste, una din victime fiind chiar tatăl lui, Lt. Col. Anton Datcu, care la 7 august 1942 a fost grav rănit în lupta de la Stalingrad. Acești eroi ai neamului românesc, care au fost aureo lați pe câmpul de onoare și primiți după război cu înalte onoruri militare, așa-zisa floare a ofițerimii române, a ajuns să fie degradată, batjocorită și acuzată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în ciuda aspectelor de elaborare, beție a complexității care, în loc de-a separa, unifică, în loc de-a delimita, generalizează în cadrul tumultoasei viziuni. Mixarea regnurilor e curentă, ca o cotă a demiurgiei estetice: "viscolul negru ne privește din tablouri/ și ne ridică răniți în coarnele sextelor/ prin cîntecul trist/ de unde auzi tîmpla locomotivei cu aburi/ ducîndu-se în lună/ și încuibarea oului în falduri de spumă și lut/ se revarsă zorile cu furcile caudine peste copilul/ uitat într-un sărut/ peste agonia arabescurilor pe
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
Ucraina și Șevarnadze în Georgia care le slujeau cu fidelitate interesele. Succesorii lui Stalin n-au ținut seama de două elemente: regimurile fidele lor n-au putut asigura în nici un fel prosperitatea economică și, mai ales, stăpânirea Kremlinului a produs răni mult prea dureroase pe care popoarele nu le pot uita cu ușurință, mai ales când tendințele imperiale și aroganța Moscovei se fac din plin simțite. Portocaliul a fost și expresia coloristică a voinței de emancipare de sub stăpânirea rusească. Faptul a
Alergie la portocaliu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10834_a_12159]
-
este trup și sânge", , Căci, nu-i așa? suntem niște pioni de șah, și cineva cu noi joacă", ,Despărțire, să ne despărțim?" (Înțelegi tu, cu frazele acestea eu desemnez pagini întregi, așa că: , Eu nu-s mai mult decât un animal rănit de cineva în pântece", ,Deja amintit prin șah")1. Cu siguranță am sărit peste câte ceva, poemul se află în dreapta mea, n-am decât să arunc o privire, să verific, dar nu vreau, ce este aici e viu, după ureche, este
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
nu-și face griji: are un soț tolerant și un amant ministru, care veghează asupra binelui comun. Emigrantul sensibil are, în schimb, o familie pe care o iubește necondiționat, două ,fete" (soția și fiica adolescentă) pe care nu le poate răni. Prins, încă o dată, între două componente contrare ale existenței sale, Virgil Duda își cucerește trudnic libertățile individuale ale simțirii, alegând, din rațiuni de securitate domestică, o expresie mai criptică a acesteia. O scenă fierbinte petrecută cu Dalia, climax al unui
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]