7,950 matches
-
ținând în brațe veșnicia alungă teama din cântări Calești de dalbe salbe fețe iluminate candeli de vâltori alunecă pe taine pleo.ape ca niște falnice strân.sori O să uităm atâtea sterpe vorbe mundane fără sens și înțeles când Logosul sublim răsare-n lume mereu din a Marie sân ceresc Ea singura de-ajuns să ne dezlege ne ține-n sânurile Ei fiin.țări ca să atingem veșnicia hrănindu-ne cu laptele din zări Crescuți renaștem întru aripi ne ridicăm din tina oarbei
COLIND HIERATIC VIII- TÂNJET DE ALABASTRU de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362325_a_363654]
-
pentru trei persoane. Putem dormi toți acolo. Veni lângă el și-l cuprinse din spate, peste umeri, ca-n zilele tinereții lor sublime. Își așeză fața pe capul lui și-l întrebă: - Mă mai iubești, lordule? - Te iubește, te iubește, răsări copilul de sub masă. Mi-a spus mie azi noapte că s-a-ntors din America pentru tine, mamă. Acum tu ești America lui. - Adevărat? - Da, mamă, dar fii atentă, e un vagabond... ------------------------------------------ Harry ROSS noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Harry ROSS - LORDUL VAGABOND
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
așa se va numi și cartierul unde aceștia își vor ridica locuințele. Astăzi era sărbătoare și moș Constantin dorea să meargă la biserică să asculte liturghia preotului Plutașu, un preot bătrân, cu o barbă albă ca și părul ce-i răsărea pe sub potcap sau culion cum se mai numește acoperământul de pe capul preoților. Moș Constantin, cum îi spuneau cei mai tineri decât el, trăia cu frica lui Dumnezeu, fiind o fire evlavioasă de felul său, stare de spirit moștenită din moși-strămoși
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
nici gânduri si nici proiecte nu încăpeau în spațiul nelăsat liber între cei doi. Atunci, era doar muzica abia auzită. Călcând în surdina unor tresăriri de emoție nestăpânită. Nu spuneți vorbelor să se trezească. Gândurile nu au loc spre a răsări în pauzele aproape inexistente ale muzicii. Planuri, gânduri, vorbe, toate s-au ascuns undeva în pământul primitor al undelor respinse de trăiri și coborâte precum imaginea în meditare impune înghițirea de către pământ a răului. A fost într-o seara târzie
PRIMUL TANGO CU EL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362415_a_363744]
-
noi Despre tot ce a fost.... Odată pentru amândoi Dar tu taci... taci Taci si-n gând îți zici Că-n timp va fi mai bine Fără tine, fără noi Taci și speri că într-o zi Soarele-mi va răsări Sufletul-mi va încălzi Dar tu...... tu nu ști Că peste mine Ploaia stă să vină Vreme rece, furtuni, ninsori Ce inima întreagă O va transforma-n sloi Tu nu vezi, nu vrei să vezi Ale mele lacrimi, Îs așezate
TACI de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362492_a_363821]
-
dulci primăveri,/ Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: să fim buni .// E-o liniște care-aduce frumosul în suflet, dorința-n priviri,/ Doar un dangăt de clopot se-aude departe pe deal,/ Din coșuri ies pale de fum, la geamuri răsar amintiri/ Așa e toamna târzie acolo, acasă la mine-n Ardeal” (Acasă, Săcuieu, 26 noiembrie 2009). De aceea, ardelenii se recunosc între ei, chiar dacă nu s-au văzut niciodată. Limbajul lor comun este iubirea țară și de om care întrece
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
ochi de trandafir, funcție de vigoarea plantei. Își procurase din timp de la magazinele de specialitate azotat de amoniu și fertiliză terenul în jurul tulpinii odată cu îndepărtarea stratului de pământ acoperitor. Crinii săi imperiali ca și cei albi sau portocalii, aveau din toamnă răsărite primele frunze, urmând ca acum primăvara să se dezvolte adevăratele tulpini, ce vor purta mai târziu în vârful tijelor, încântătoarele inflorescențe albe sau colorate, care îl vor desfăta și îmbăta prin iunie - iulie cu mirosul lor puternic. Din grădinărit își
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
avea de plantat atât din rezervele proprii cât și din cele procurate de la magazinele de specialitate sau din schimburile dintre pasionații cu horticultura, anemone, begonii, dalii sau iriși. Lăcrămioarele existente în grădiniță trebuiau să fie rărite prin aprilie când vor răsări, deoarece se înmulțiseră prea tare și nu mai puteau alte plante să se dezvolte și cum el nu avea prea mult teren, era nevoit să exploateze la maximum și cât mai eficient orice centimetru, cultivând cât mai multe soiuri de
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
mai frumoasă mătasă. E trist când idila la o vreme sfârșește, Floarea de dor și-așteptare, se ofilește! Și-atunci ,fără veste ,se-nchid ferestrele, Vara își fură înapoi toate poveștile. Rămânem cu toții în lung’-așteptare, Până când, alta floare, radioasa răsare! Creioanele colorate Prietene adevărate, Am creioane colorate! Pentru fiecare floare, Eu găsesc câte-o culoare. Albă pentru dalbul crin, Pentru mac, roșu carmin, Galben pentru păpădie, Verde pentru frunză vie, Negru am pentru bondar, Murdărel că și-un hornar. Pentru
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
așa se va numi și cartierul unde aceștia își vor ridica locuințele. Astăzi era sărbătoare și moș Constantin dorea să meargă la biserică să asculte liturghia preotului Plutașu, un preot bătrân, cu o barbă albă ca și părul ce-i răsărea pe sub potcap sau culion cum se mai numește acoperământul de pe capul preoților. Moș Constantin, cum îi spuneau cei mai tineri decât el, trăia cu frica lui Dumnezeu, fiind o fire evlavioasă de felul său, stare de spirit moștenită din moși-strămoși
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
și cu recunoștință Bucurie și iubire să culegem Fericirea să abunde-n orice ființă! Sănătatea să ne fie casă-n viitor... Amarul, ura și invidia să piară Din razele de soare, din cerul fără nori Buchețele de zâmbete să ne răsară! Bătrâne An te du și du cu tine Ploile din noaptea vieții noastre Iar tu, Noule An, adu-ne bine Sănătate și nopți senine-albastre! Referință Bibliografică: DE ANUL NOU / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI
DE ANUL NOU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361060_a_362389]
-
conectat la lumina divină a Împăratului ceresc... VII. FLORIN PIERSIC, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012. Florin Piersic poezie [ ] Poezie de gand - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2012-06-09 | | Florin Piersic Flori de Mai au răsărit Lângă livezile de piersici fără de sfârșit O lacrimă lasă fiecare petală de floare Razele de soare o transforma în miere dulce-tare Iar în secolul trecut Nobil un copil de piersic s-a născut Prinț a fost de la început Iar talentul
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
rătăcit cu inima mea... spre altă stea... uitarea... s-a ghemuit a încolțit în sufletul meu ce-a adormit... În vis am simțit lumina ta iubita mea cum ai revenit aveai un dar neprețuit... inima mea în care brusc... a răsărit dragostea ta ce s-a trezit... lumina din inima ta a încălzit... sufletul meu amorțit ce a reprimit... dorul tău cel rătăcit ... Citește mai mult Suflet trezitpoezie []Poezia de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-12-04 | |Suflet trezitAm atins cândva dragosteadar
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
din nou chemarea tace-a rătăcit cu inima mea...spre altă stea...uitarea... s-a ghemuita încolțit în sufletul meuce-a adormit...În vis am simțit lumina taiubita mea cum ai revenitaveai un dar neprețuit...inima mea în care brusc... a răsărit dragostea ta ce s-a trezit...lumina din inima taa încălzit...sufletul meu amorțitce a reprimit...dorul tău cel rătăcit... XXIV. REVEDERE, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011. Revedere poezie [] Revedere Acum... glasul
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
c-o undă mai mult e târziul. Albastrul așteptării se-ntunecă în verde închis. Doar numai eu te-nțeleg când tristețile tale culeg. Du-te-acasă prințul meu, lotus! Tu nu știi ce-am văzut și nu-ți spun: Luna plină a răsărit, dar s-a oprit în cais îmbrățișându-l întreg până la seva mustind, de-a valma - și flăcări și crudă lumină, unul spre altul ningeau mângâieri și colind. Haide, să mergem acasă, frate de cântec și lotus! Nici luna mea, nu
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
un cer și mai tânăr, din ochii tăi, când te prindeam în brațe. Era pe vremea când soarele își plăsmuia flăcările și arșița învăpăindu-și chitarele. „Ar fi totuși timpul, i-a zis soarelui, din timp de netimp să le răsară luceafărul ca spic peste seară.'' Cu fiecare-nvăluire dezvăluia chipul altui ecou din nerostirea noastră. Ne-a trebuit o-ntreagă zi spre înțeles că pentru noi fusese grăirea despre cântecul nou al buzelor. La picioarele tale - cântecul meu, val după val
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
Poetul nu mai vine singur, mă tem, Înlocuitorul lui trece luceafăr pe cer. Conform destinului mă prefac în poem, Așteptându-l gândului mă cer Și fără să mă doară trec și mă petrec... Îmi dă un semn pe înserat A răsărit luceafărul, pot să plec În alt univers mai curat. Castelul ce nu încape în istorie Castelul nu mă mai înspăimântă Chiar dacă dispare în ceață, Doar ecoul din saloane mai cuvântă, Cred venind din altă viață. S-a așezat comod într-
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > MURPHY LA SUPERMARKET Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1314 din 06 august 2014 Toate Articolele Autorului Cu siguranță ați fost cel puțin odată în viață la un supermarket. Constanța are mai multe, toate răsărite în ultimii ani. Dar să nu vă închipuiți că e un oraș atât de mare. Iată o dovadă. De curând la Selgros mi se părea cunoscută casierița. Și eu îi păream cunoscut, ne uitam lung unul la altul. Nevastă-mea
MURPHY LA SUPERMARKET de DAN NOREA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361090_a_362419]
-
fiecare de verdeața celuilalt, contemplând vara în inima iubitei. Și pare că, în vara asta s-au văzut pentru prima dată! Și, niciodată verdele n-a fost mai verde, mângîierile mai tandre, legănarea, mai duioasă și soarele mai arzător! Soarele răsărea pe chipul tău De pe pod, privirile noastre urcau pe firul apei. Acolo, soarele strălucea ca o monedă în apa limpede. Priveam amândoi, în tăcere, asfințitul. Și tu zâmbeai atât de frumos încât, am surprins pentru o clipă, răsăritul pe chipul
IUBIREA LUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361113_a_362442]
-
pâinea cea de toate zilele, cu toate că omul de cultură creator dăruiește societății în care trăiește o valoare inestimabilă de care se folosește. În acest sens, marele nostru istoric Iorga spunea: „Totdeauna și în lume, întâi se aud cântările și apoi răsare soarele”. Adică întâi este „cântecul creației” și apoi vine lumina înțelepciunii și a cunoașterii. În volumul XLIV, după ce se face un remember al volumelor anterioare, unde sunt incluse aprecieri semnate de mari personalități, inclusiv imagini de la diferite lansări organizate în
VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
-
așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat nisipul clepsidrelor și noi vedem cum timpul curge mai repede prin sufletul omului.” Luceferii și cetina: „Brazii eminescieni au fost duși la căpătâiul dalbilor pribegi. Noi nu mai răsărim din umbră de cetini. Ne e deschisă mai larg calea spre mlaștina umană.” Florile albastre: „ Nu mai suntem «dulci minuni». Ne-a rămas tristețea repetării continue a versului: «Totuși este trist în lume». Ecoul ne răspunde cu vechea variantă eminesciană
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
Am amintit mereu «stinsul amor». Azi mulți au uitat că iubirea poate avea înălțimea și lumina stelei chiar și în cădere. Balta: „Nu mai sunt înfrumusețată de o «lebădă murindă». îmi ascult colcăielile șoptite ale celor cu inima ascunsă”. Trestia: „Răsărea sprințară iubita dintre multele-mi verticalități. Azi, omul, în general, nu se mai vrea «o trestie gânditoare», vrea o verticalitate doar în a-și atinge ținta.” Părul de aur și obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
că tot ce-i în puterea lui de percepție trece prin el. Poetul are puterea de-a absorbi (cu dragoste!) și fericirea, și suferința: Prin mine/ o lume învinge/ prin mine/ se bucura totul/ și plânge,/ prin mine/ un soare răsare,/ și moare.../ Prin mine." Dar pentru câte sensuri și câte "curele de transmisie" conțin poeziile lui Ionel Căpiță nu am eu minte și...peniță ca să îndrăznesc mai mult. Ba...încă un pic de zăbavă, ca să constat și faptul că scriitorul
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
Să vrei să o descoperi, pas cu pas, ninsoare de petale să-i aduci din cel mai alb trandafir, raze de soare, de lumină, din el să-i faci, ca dragostea să i-o închini! Să vrei să vezi cum răsar, din primul vis zămislit, cioculeții hulubilor ei dornici de iubire, să vrei să o săruți toată, toată, să vrei să o alinți cu gura ta, nesătulă vreodată de ea, să-i simți gustul, miresmele și-aroma iubirii. Ca un nebun
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
noian de-ntinse ape, refluxul din genuni, adâncul-ametist,pe margini de prăpăstii, pustiuri și tăceri, frânturi de realitate, șoapte, imense ziduri, potop de suferinți, prin oglindiri de umbre furtuni nenumărate. Din lacrimă de stea, călătorind prin ceață, oceanul de lumini, răsare-o albă floare, surâs purtat în suflet pe-aripă de vânt prin timpuri, lumina păcii este și dincolo de moarte o viață într-un vis, El, Ea, Omul, doar Omul iartă, iubește, Omul te iartă, te iubește. Cel mai frumos tango
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]