3,561 matches
-
antici până la ruși În epoca modernă, și multe altele dinspre apus, de la celți și romani până la unguri (porniți inițial dinspre Ural, dar stabiliți În Câmpia Panonică, la vest de spațiul românesc) și germani. România este așadar, În același timp, balcanică, răsăriteană și central-europeană, fără să aparțină pe deplin nici uneia dintre aceste diviziuni, de altfel destul de artificiale. Dar așezarea geografică, oricât ar fi de importantă pentru destinul unei țări, nu trasează o evoluție de neclintit. Intervin și conjuncturile istorice (comunismul, de pildă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
importantă pentru destinul unei țări, nu trasează o evoluție de neclintit. Intervin și conjuncturile istorice (comunismul, de pildă, a făcut ca o bună parte a Europei, atașată Uniunii Sovietice — până În inima Germaniei —, să fie percepută la un moment dat drept „răsăriteană“; odată ieșite din comunism, aceleași țări sunt considerate astăzi „central-europene“). Poate interveni uneori o alegere decisivă. O asemenea alegere au făcut românii În prima jumătate a secolului al XIX-lea, când s-au decis să se rupă de spațiul răsăritean
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
răsăriteană“; odată ieșite din comunism, aceleași țări sunt considerate astăzi „central-europene“). Poate interveni uneori o alegere decisivă. O asemenea alegere au făcut românii În prima jumătate a secolului al XIX-lea, când s-au decis să se rupă de spațiul răsăritean și să se orienteze spre Occident. În scurt timp, societatea românească a adoptat, În linii generale, modelul cultural și politic apusean. Parțial, În realitate, și Încă și mai mult În imaginar, România a devenit o prelungire a Europei Occidentale. Iată
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
doua mare unitate istorico-geografică, Moldova, a avut timp de secole o evoluție unitară. La 1775, Imperiul Habsburgic a anexat partea nordică a țării, care a căpătat numele de Bucovina. Câteva decenii mai târziu, În 1812, rușii au anexat jumătatea ei răsăriteană, numită de atunci Basarabia. Moldova a intrat astfel În epoca modernă Împărțită În trei regiuni, fiecare afirmându-și trăsături proprii. Moldova rămasă de sine stătătoare În urma pierderii celor două regiuni ocupă mai puțin de jumătate din Întinderea fostului principat al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
regiuni, fiecare afirmându-și trăsături proprii. Moldova rămasă de sine stătătoare În urma pierderii celor două regiuni ocupă mai puțin de jumătate din Întinderea fostului principat al Moldovei. Este un ținut de dealuri domoale, așezat Între liniile paralele nord-sud ale Carpaților Răsăriteni și râului Prut, afluent al Dunării. Ponderea românilor era la 1930 ceva mai mică decât În Muntenia: 89,8%, procent sensibil mai scăzut la orașe: 70,8%. Crescuse mult În secolul al XIX-lea numărul evreilor, majoritatea emigrați din Galiția
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
romanică, Întocmai ca italiana, franceza, spaniola și portugheza, prezentând Însă originalitatea (una dintre multiplele originalități românești) că a evoluat nu În vestul continentului, ca celelalte, ci În răsărit, În zona predominant slavă a Europei. Este ce a rămas din domeniul răsăritean al latinei (care cuprindea În Antichitate și jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice). În plus, românii poartă un nume remarcabil. Sunt singurul popor romanic (alături de micul grup al rumanșilor din Elveția) care a păstrat numele vechilor stăpânitori ai lumii. Forma inițială
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al influenței franceze În Orient. Anglia miza Însă pe integritatea Imperiului Otoman; un stat românesc putea Însemna Începutul sfârșitului pentru acesta (prin modelul oferit popoarelor din Balcani) și ruinarea, până la urmă tot În favoarea Rusiei, a echilibrului de putere În Europa Răsăriteană. S-a decis să fie ascultați și românii. Au fost alese În cele două țări „adunări ad-hoc“, reprezentând toate straturile sociale, inclusiv țărănimea (1857). Răspunsul lor, adoptat aproape În unanimitate, a fost fără echivoc: românii cereau unirea Într-un singur
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ales față de valorile occidentale. Din toate acestea, a rămas ceva În mintea și În comportamentul oamenilor. Și astăzi, concepția despre națiune pe care o au mulți români este cea tradițională, depășită În Occident, dar Încă vie În Europa Centrală și Răsăriteană. Ea poate fi rezumată În cuvintele: „națiunea mai presus de orice“. Or, astăzi, În Europa, națiunea nu poate fi mai presus nici de solidaritatea europeană, nici de principiile democrației, nici de drepturile minorităților, nici ale fiecărui individ În parte. În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nou În Est Reorientarea spre Est a fost un șoc pentru elita românească (mai puțin Însă, trebuie spus, pentru masa populației, care nu fusese prea mult implicată În procesul de occidentalizare; pentru cei care acum se ridicau spre cultură, reperele „răsăritene“ nu aveau de ce să șocheze). Pentru românii cultivați, timp de mai bine de un secol, singurele repere fuseseră cele occidentale, alături, firește, de tradițiile și valorile considerate specific românești. După veacuri de integrare cultural-religioasă și politică În spațiul răsăritean, se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reperele „răsăritene“ nu aveau de ce să șocheze). Pentru românii cultivați, timp de mai bine de un secol, singurele repere fuseseră cele occidentale, alături, firește, de tradițiile și valorile considerate specific românești. După veacuri de integrare cultural-religioasă și politică În spațiul răsăritean, se petrecuse brusc o devalorizare a Răsăritului. Un curios sentiment de ostilitate față de greci străbate aproape Întregul secol al XIX-lea (după ce, În veacul precedent, cele două culturi merseseră Împreună și multe familii aristocratice erau mixte, româno-grecești). Pe bulgari, românii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
decât pierduți În ansamblul României) nici nu poate fi vorba (cel puțin În contextul actual). În 2006, au făcut un pas Înainte, odată cu revendicarea explicită a autonomiei „ținutului Secuiesc“ (secuii, comunitate ungurească având totuși un anume specific, trăiesc În partea răsăriteană a Transilvaniei, Îndeosebi În Covasna și Harghita, cele două județe cu majoritate maghiară). Se poate pune Însă Întrebarea dacă o autonomie acordată numai secuilor n-ar slăbi poziția ungurilor din celelalte județe ale Transilvaniei, care, separați de nucleul lor cel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Lucian Boia, Adrian Cioroianu și Tom Sandqvist, Archive of Pain, Stockholm, 2000. O interpretare, În cadrul mai larg al fenomenului comunist est-european, la Vladimir Tismăneanu, Reinventing Politics. Eastern Europe from Stalin to Havel, New York-Toronto, 1993, ediție românească, Reinventarea politicului. Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel, Iași, 1997. Volumul colectiv Miturile comunismului românesc, București, 1998, apărut sub direcția mea, abordează o gamă largă de probleme sociale, ideologice și culturale, Îndeosebi din perspectiva reprezentărilor și a propagandei. 3. Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care oprim, cu conștiința efemerului. Mai ales că și calitatea vagoanelor noastre, comparândcu TGV-ul franțuzesc, lasă de dorit. Seamănă destul de mult cu cele românești. S-ar putea să fie și mai rău, înaintând tot mai mult în inima haosului răsăritean, prinși în această lugubră și în bună parte inconștientă „întoarcere la origini”. VASILE GÂRNEȚ: Mare îmbulzeală în vagonul-restaurant și trebuie să aștepți mai mult timp până îți vine rândul. Cei care au intrat printre primii nu se grăbesc să cedeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
începând cu primul martir al „latinității poporului nostru” - vlădica Inochentie Micu-Klein, alungat de ungurii calviniști la Viena și apoi la Roma, unde a murit în exil, dar și de cei ce s-au opus influențelor franțuzești și mai ales orientale, răsăritene, oricât ar fi fost ele, apoi, de benefice pentru literatura munteană, de la Anton Pann la Mateiu Caragiale și Ion Barbu. Și mă gândesc în primul rând la „maestrul” lui Eminescu, la Titu Maiorescu care, simțind geniu în producțiile acelui tânăr
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
eucalipți crescând ici și colo, împrejmuit de garduri înalte de sârmă ghimpată și străjuit de un turn de observație. Un loc de parcare aproape gol și câteva clădiri ultramoderne. Coborâm toți din mașină. Iată-ne așadar, dincolo, beyond, pe malul răsăritean al Iordanului. A nu se confunda cu cealaltă Betanie, aflată la câțiva kilometri de Ierusalim, acolo unde Lazăr s-a sculat din mormânt, unde Învățătorul o instruia pe sora sa Maria, în vreme ce Marta sărăcuța își vedea liniștită de treabă. Betania
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
muntele Nebo, promontoriu care domină Marea Moartă, și de unde Moise a descoperit Pământul Făgăduinței. Regatul hașemit a câștigat cu iscusință, și după investiții serioase, lupta economico-exegetică, opunând tezele occidentaliștilor și ale orientaliștilor: Botezul lui Isus a avut loc pe malul răsăritean sau pe malul apusean? Soluția de compromis, cea mai puțin verosimilă (Isus, ținut de mână de Ioan Botezătorul, s-ar fi îmbăiat integral la mijlocul râului) nu mulțumea nici Israelul, nici Iordania, linia mediană neaparținând niciuneia dintre cele două țări. Dincolo de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
diaspora vin să-i viziteze pe evreii din Israel. Cât despre musulmanii din umma, fie ei și originari din Egipt sau din Iordania, țări care au relații diplomatice cu Israelul, refuză în general să viziteze Al-Qods, chiar și partea lui răsăriteană, pentru a nu se compromite cu "ocupantul sionist"; de altfel, nici n-ar primi viza de intrare aici. Francezii au două centre culturale, la mai puțin de un kilometru unul de celălalt, "Romain Gary" în vest și "Chateaubriand" în est
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
este să întâlnească cât mai puțini evrei posibil (orice infracțiune la această regulă i-ar costa scump, odată întorși acasă). Sectarismul câștigă teren, observă directorul centrului cultural din partea palestiniană, revenit la post după douăzeci de ani. Ca și în Ierusalimul răsăritean, după orele șaptesprezece, străzile se golesc aici de frica barajelor volante și a raziilor (fiecare preferând să stea în casă, la televizor); directorul e nevoit să devanseze ora manifestărilor, dar îi este din ce în ce mai greu să umple sala. Spumegă de furie
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și oameni ai Bisericii. Dar nu vă uitați decât la o singură parte. Șefii misiunii europene la Ierusalim au adresat Parlamentului din Strasbourg, în 2005, un raport comun și încă unul din cele mai ponderate asupra situației umanitare din Ierusalimul răsăritean și din teritorii. Niciun semn că ar fi ajuns la destinație. Europa hotărăște să nu discute despre așa ceva. Cele paisprezece înalte autorități creștine din Ierusalim au adresat, în 2006, opiniei publice internaționale un apel chemând la reexaminarea statului Ierusalimului. La
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al Americii ("sionismul, în loc să opună două naționalități antinomice, leagă Palestina de Statele Unite într-un raport de filiație reciprocă și reversibilă"), pivotul, spune el, care va face într-o zi din sionismul american un mijloc pntru americanizarea imigranților evrei din Europa răsăriteană. Aceleași premoniții și în Jurnalul de călătorie din 1923 al lui Leopold Weiss, tânăr (pe atunci) evreu austriac care cutreiera Orientul Mijlociu (și care va sfârși prin a se converti la islam, până la a deveni ambasadaor al Pakistanului la ONU sub
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în curând epuizate și determinând deci finalmente un exod mai mult sau mai putin masiv (de pe acum, o bună parte a elitelor, în special creștine, se expatriază). 4. Odată cu construirea zidului de separație, cu iudaizarea aflată în curs a Ierusalimului răsăritean și, mai ales, cu reconfigurarea municipalității, a devenit clar că rezoluțiile și condamnările reiterate de ONU, pur formale, nu au nicio incidență asupra continuării ocupării ansamblului orașului. Discrepanța între ceea ce se spune, lucuri pe care dorim să le auzim (retrageri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
s-a ancorat într-un gregar imemorial, cu prețul a numeroase fisuri pentru a nu se volatiliza în morală școlară. Înrădăcinarea-fărâmițare este plătită cu prețul cel mai mare: dacă, orice-ar face ea, Polonia aparține Occidentului prin catolicismul ei, Europei răsăritene și slave îi vine greu să se coaguleze îndărătul liniei sale de fractură ortodoxă. Dar cum e mai bine: universalul în stare gazoasă sau particularul în stare solidă? Să te pitești în bibliotecă pentru a-ți salvgarda vocația cosmopolită sau
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tare. În crucile nopții iese știma alburie a lacurilor. Înainte de a bea din cofăiel, suflă asupra apei (Învățătură lui Ionuț dela Ilisafta) Arhimandritul Amfilohie e contra papei și a așa ziselor ajutoare ale papistașilor, care au făcut atâta rău creștinătății răsăritene. Meșterul: Te înșelă muierea, boală ușoară... când știi îți trece; când nu știi, nu-i nimic. O masă sau un praznic. RĂSUNETE DESPRE ÎMPREJURĂRILE ȘI VIAȚA EUROPEI OCCIDENTALE 12 Iulie 1470 flota turcească ia Negroponte în Eubeea 22 Mart 1471
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nopții s-a stârnit o furtună dinspre răsărit; au început a suna valurile și a se rostogoli pe țărm prigonindu-se. Încă de la 8 de asară s-a văzut înspre Caucaz pânze de fulger zbătându-se în negura depărtatului țărm răsăritean. După miezul nopții duhurile mării călăreau fantastic pe harmasari spumați. La răsăritul soarelui vijelia s-a mai domolit. Nouri au prins a sui și a acoperi strălucirea zeului zilei. Un călător singur, c-o raniță săracă, s-a oprit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când a avut loc această luptă dintre moldoveni și poloni nu-l cunoaștem cu precizie. În 1387 Polonia anexează Rusia Roșie și ajunge vecină direct cu Moldova. Se crea, prin această vecinătate, o situație nouă în evoluția politică a părților răsăritene din Europa și anume rivalitatea ungaro-polonă pentru stăpânirea Moldovei. Și Ungaria și Polonia au căutat în secolul al XV-lea să-și întindă stăpânirea lor asupra Moldovei. Dar domnii Moldovei au știut să folosească printr-o politică înțeleaptă, rivalitatea polono-maghiară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]