2,609 matches
-
Ion, primul mare roman țărănesc din literatura română, dovedise o definitivă familiarizare cu mediul. Scriitorul a intuit foarte bine rețeaua complexă a legăturilor sociale, a înțeles ce înseamnă pentru țăran pământul. Pădurea Spânzuraților formase în scriitor simțul marilor evenimente de răscruce în existența colectivității, îl deprinsese să vadă mai exact raporturile dintre o conștiință individuală și psihologia masei; ”îi apropiase mentalitatea unei colectivități umane angajate în decisive zguduiri, a războiului, dincolo a răscoalei(Răscoala)”. “Ceea ce aduce Rebreanu cu totul nou, în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
drept o mitologie pastorală, cu ipostaze divine: trei ursitori ciobani sau trei ursitoare ciobănițe. Imaginea trinitară a Sorții în mitologia română (similară zeiței Bendis la greci, zeiței Hecate la romani și Artemis la greci) simbolizează același substrat mitic indo-european al răscrucii destinului uman, de cumpănă și alegere. Mitul urselor, de exemplu, prezintă două variante rituale ale ursirii: a. cea în care activitatea lor se desfășoară succesiv în primele trei nopți de la naștere; b. cea în care toate ursele își îndeplinesc activitatea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a cântat ursita la naștere", "așa mi-e soarta", "așa mi-a fost dat" și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici în momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine în alte contribuții monografice, consacrate unor chestiuni folclorice specifice, dar unde ideea de destin survine obligatoriu. Valer Butură, în Cultura spirituală românească, definește cultura spirituală
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
imaginarului medieval s-au desfășurat în cadrul generos al istoriei mentalităților. Datorită modelelor generale oferite de Marc Bloch, Fernand Braudel, Georges Duby, Jacques Le Goff (printre mulți alții), cercetarea fenomenului din perioada la care ne referim a fost tratată plural, la răscrucea mai multor domenii umaniste, cărora le-au fost adăugate metode și concepte din științele sociale și politice. Practic, generație după generație, școala de la Annales a oferit studii ample de analiză a civilizației și a mentalităților (medievale); un subiect imprecis și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și un simbolizat (respectiv sacrificiul animalier într-un nou teritoriu). Se obține astfel o suprastructură, plurală, ce combină mai multe componente încadrate la rândul lor simbolic (precum mitul întemeierii unei țări - cazul Moldovei). Modul de simbolizare este polisemic, este o răscruce a sensurilor multiple; el solicită un efort de interpretare (Thomas 25), într-o înlănțuire, posibil infinită, de structuri și de nivele optime pentru crearea simbolului. Raportul de simbolizare, opus față de modul de semnificare, operează prin discontinuitate, pentru că nu se trece
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
O noțiune hibridă pe care o introducem printre clasele "morfologice" ar fi cronotopul (după terminologia lui Durand: unități care combină categoria timpului și a spațiului pentru a explica o unitate particulară, o structură funcțională și chiar simbolică: sala de judecată; răscrucea drumurilor etc.). În timp ce codurile și cronotopoii sunt specifici și spațiului religios, și celui profan (îi regăsim reprezentați în imaginarul politic), complexele și bestiarele sunt legate mai ales de manifestarea explicită a sacrului și a fantasticului. Dintre toate aceste clase, doar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sat, parc/grădină; pădure/închisoare; ca spațiu de trecere: ușă/pod; drum; teritoriu/țară; pridvor/foișor/piață etc.; pentru manifestările și reprezentările sacrului: biserică/chilie/peșteră; naos/ușă/pronaos; pustiu; rai; spațiu terestru (deschis), dar și iad; pădure; cetate/sat; răscruce etc. În afară de textele cu caracter literar, chiar din perspectiva sistemului modern al genurilor (spre exemplu, de tipul cărților populare de aventuri, Viața și petreacerea svinților și Psaltirea pre versuri tocmită, datorate lui Dosoftei, al Istoriei ieroglifice și al Țiganiadei, al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
loc al ascezei). Între cetate și sat − topoï reprezentativi ai relației urban−rural −, se remarcă zonele de trecere și funcțiile lor: poarta palatului sau a orașului, podul, drumul, hanul (loc de popas, care însă devine primejdios când e situat la răscruce). Contemplarea sau organizarea spectacolului lumii se face din locuri privilegiate, ale privitorului-stăpân sau ale povestitorului (le regăsim neschimbate în literatura secolului XX, în Moromeții lui Marin Preda): tron, foișor, prispă (loc mai înalt) sau chiar marginea drumului. În simbologia domus-ului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
lui Alexandru Macedon, afirmarea și transformarea radicală a imperiului roman, apariția creștinismului și instituționalizarea lui, ruptura dintre Bizanț și Roma în secolul IV, reluată apoi în diferite forme până în secolul XI, triumful Islamului, cruciadele au fost tot atâtea momente de răscruce, și pentru istoria imaginii, și pentru structurile puterii, reflectate deopotrivă în imaginarul politic și religios. Celebra criză iconoclastă din Bizanț, depășită în secolul IX, își va spune cuvântul mai târziu în istoria mentalităților și a artei occidentale, imediat după descoperirea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
însă și dorința de a se retrage în sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de voință. Aceste momente sunt mai intense decât escapadele dese din cotidian. Ele presupun lupta dintre diferitele emoții ce-l încearcă, momente de răscruce în conturarea modului de a gândi și de a acționa. Relațiile cu cei din jurul său sunt în mare parte rezultate ale educației însușite în copilărie și nu depind foarte mult, așa cum se crede, de calitatea de adolescent. Este drept că
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]
-
izvoare. Problematica românească privită din unghiul de vedere autenticist, în care contemplarea metafizică, ortodoxismul raporturilor Orient-Occident erau criterii esențiale de afirmare, reprezintă o posibilitate, o soluție în marea criză a vremii noastre, ceea ce „aștepta Heidegger de la noi la ieșirea din răscrucea în care se găsește filosofia azi”. În Manifestul crinului de pădure sau Mărturia unui om al secolului, V. cuprinde într-o relevantă unitate toate elementele viziunii sale asupra destinului românesc în contextul realităților contemporane. Studiul e totodată o replică de
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
constantă de la un stadiu de dezvoltare la altul, asemenea organismelor vii. Trebuie de fapt să tragem concluzia opusă: firmele nu se dezvoltă după aceleași legi riguroase ca și organismele vii.” II.1.3. Modelele lui Edith Penrose Un moment de răscruce în dezvoltarea teoriilor moderne de creștere a firmei îl constituie apariția, în 1959, a celebrei lucrări The theory of the growth of the firm aparținând lui Edith Penrose. Reeditată în 1962 și, mai recent, în 1995, ea este considerată a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
berber care, În timpul dinastiilor Almoravizilor și Almohazilor și În ciuda unei anumite rigori morale și religioase, avea să aducă Spaniei o concepție arhitecturală și, În general, artistică ce dovedește influența Africii sahariene și a Sahelului? Andaluzia acelor vremuri era o veritabilă răscruce, unde se Întâlneau bogății venite din spații foarte diverse, la care trebuie să adăugăm contribuțiile ebraică și bizantină. Confruntarea culturilor va da naștere unei extraordinare efervescențe În domeniile arhitecturii, decorațiunilor, mozaicului, țesăturilor, picturii și sculpturii, dar și În muzică, poezie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
McKenzie sau Louis Wirth, a fost prima care a folosit tehnici precum povestirea vieții, observarea participativă, interviurile aprofundate și studiile de caz pentru a analiza viața-Împreună și viața-În-izolare din aglomerațiile americane. Chicago, la sfârșitul secolului al XIX-lea, este o răscruce de căi navigabile și terestre. Dezvoltarea sa industrială, comercială și financiară favorizează importante fluxuri de imigranți dinspre Polonia, Ungaria, Germania, Italia... Țăranii transplantați au dificultăți În a-și schimba modul de viață. Victime ale șocului cultural și ale dezrădăcinării, supuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interetnice În cadrul acesteia, ci de distrugerea printr-o Revoluție sau de lăsarea În urmă, abandonarea, uitarea unei astfel de societăți. Cel puțin din punctul de vedere al celor care nu acceptă ordinea socio-rasială americană. Acesta a fost un moment de răscruce În analiza teoretică a rasismului, ca și În reprezentările acțiunii antirasiste. Nu mai era vorba despre câțiva americani albi care erau rasiști (ei și numai ei), ci America albă În Întregime era rasistă. Rasismul Însemna puterea albă, care domnește În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exemplu pentru această logică dublă a narațiunii ne-ar veni din chiar povestea veche a lui Oedip, reconstituită de Sofocle: Oedip este abandonat pe muntele Citerion; este salvat de un păstor; crește în Corint; îl omoară pe Laios la o răscruce de drumuri; răspunde la ghicitoarea Sfinxului; se căsătorește cu Iocasta; îl caută pe ucigașul lui Laios; își descoperă vina; își scoate ochii și pleacă din regat. Date fiind aceste evenimente ca „realitate” a istoriei, povestirea se concentrează pe dezvăluirea unui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
implicați în poveste. În consecință, putem simți că ne împărțim atenția între două obiecte de interes: indivizii și evenimentele poveștii în sine, și individul care ne povestește toate acestea. Astfel, atunci cînd citim Balada bătrînului marinar de Coleridge sau La răscruce de vînturi de Charlotte Bronte, sau cînd ascultăm anecdotele nu foarte coerente ale unui prieten, o parte din această trăire o constituie activitatea de ,,citire” sau de examinare minuțioasă a caracterului povestitorului: marinarul întors pe țărm, Lockwood, prietenul. Cele două
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cameră. Acolo unde cîștigă teren, relația analogică a cadrului cu personajul este mai interesantă atunci cînd presupune corespondența dintre personaj și mediul înconjurător, și nu simpla relație cu propria locuință - aceasta, nu din pricina construcției personajelor. Heathcliff și Catherine (din La răscruce de vînturi) nu au făcut ca sălbaticele bărăgane furtunoase să reflecte propriile temperamente, așa că, dacă se datorează unei intenții de construcție, aceasta aparține unei puteri invizibile superioare. Și tot astfel, căpitanul Ahab (din Moby Dick) și Kurtz (din Inima întunericului
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dintr-o noapte de iulie îl duce pe Vania cu mintea la iernile din Năpădeni, cu frecvente atacuri în zgomotul înfricoșător de urlete ale lupilor și ca urmare el însuși intră în joc, urlînd și lătrînd în neștire. Momentul de răscruce îl trăiește la închisoarea din Moscova, în care „toate semințiile Rusiei erau reprezentate. [...] Toate dialectele provinciale [ale limbii ruse] puteau fi auzite, cu foneticele lor caracteristice, în a, în o sau în u“ (3, 262). Marea mirare a moldovenilor ajunși
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prin amestecul cu țărîna din care trăiau, din care se ridicau, ca și ierburile cîmpiilor lor, ca și copacii pădurilor lor și pomii din grădinile lor, animați de aceeași forță primordială ca toate elementele firii“ (3, 176 - 177). Momentul de răscruce îl trăiește la închisoarea din Moscova, în care „toate semințiile Rusiei erau reprezentate. [...] Toate dialectele provinciale [ale limbii ruse] puteau fi auzite, cu foneticele lor caracteristice, în a, în o sau în u“ (3, 262). Marea mirare a moldovenilor ajunși
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
face altceva decît să pună cap la cap diferite citate din romanele surorilor Bronte, în care numele fictive au fost înlocuite cu nume reale); Homer Wilson, The Life and Private History of Emily Jane Bronte, New York, 1928 (care tratează La Răscruce de vînturi ca o indiscutabilă autobiografie). 10. Exemplul este luat din C.B. Tinker, The Good Estate of Poetry, Boston, 1929, p. 30. Capitolul 8 Literatura și psihologia 1. Vezi Alfred Adler, Studie ilber Minderwertigkett von Organen, Miinchen, 1927 ; Wayland F.
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Aceasta a fost ideea care m-a torturat o dimineață Întreagă la München, În primăvara lui ’72. Am Întors-o atunci pe toate fețele, Împreună cu Maria, fie iertată, soția mea de-atunci. Mă aflam Într’adevăr Într-un moment de răscruce, deși pentru altcineva situația mea, a noastră, În capitala Bavariei putea părea „roză”: ieșit fiind din „iadul ceaușist” care după „Tezele din iulie” Își arăta adevărata, incredibila, paradoxala față - un conducător al unui stat comunist din Estul Europei, care Încearcă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Într-un nou „tunel” al izolării de Europa și de propria ei tradiție În modernitate, urmându-l pe un dictator tot mai ridicol, mai „anacronic” În actele și gesticulația sa. Da, mă aflam atunci, În primăvara lui ’72, la o răscruce, deși primisem de curând un uriaș cadou, din punctul de vedere al unui emigrant care venea din Est: cetățenia vest-germană, la care Îmi dădea dreptul originea maternă, sprijinit fiind și de rudele mele din partea mamei, care se aflau la München
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vedere al unui emigrant care venea din Est: cetățenia vest-germană, la care Îmi dădea dreptul originea maternă, sprijinit fiind și de rudele mele din partea mamei, care se aflau la München, ca și fratele meu, de curând „fugit” și el. Dar „răscrucea” se afla mai ales În mine, În psihologia mea: eram fericit nu atât că „scăpasem de comuniști”, cât de poziția mea extrem de inconfortabilă În țară, nevrozantă la culme, aceea de a mă afla perpetuu Între colegii și prietenii mei scriitori
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
studiului literar: structuralism, semiotică, psihocritică etc., analiza critică se bazează pe o informație impunătoare prin diversitatea direcțiilor gândirii contemporane, identificate în viziunea poetică a lui Eminescu, metodologic deschisă în analogie cu opera lui Dante, prin nouă cercuri dialectice. "Trăind la răscruce de ere, ca și Dante, Eminescu este creatorul unei lumi de o armonie unică, singura poate demnă în timpurile moderne de marele florentin". (...) Și se menține argumentul că nu de Eminescu om de știință este vorba, pe fundalul vechii dihotomii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]