2,766 matches
-
Acolo trăiesc și oameni nevinovați. - Oamenii nevinovați nu trăiesc în cele două orașe, ci numai în bordeiele din afara zidurilor! strigă Auta. Nu mai cumpăniți atâta și nimiciți-le: mulțimile de oameni sărmani se vor bucura. - Bine, zise Uh după un răstimp de gândire. Tu și cu prietenul nostru vă veți duce să spuneți acestor oameni din afara zidurilor să plece. Căutați să ajungeți acolo seara. Prietenul nostru are ce trebuie... Ia și tu asta! și îi întinse înspăimîntătoarea țeavă albastră. Uh rămase
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Cutia era legată de peretele luntrei cu un fir subțire, ca o frânghiuță. Străinul mișcă acul până într-un anume loc, apoi apăsă un bumb, și aproape în aceeași clipă se auzi un bubuit înfundat, de departe, iar după un răstimp luntrea se legănă în aer, oricât de sus era, lucru care nu i se întîmplase nici pe vânturile cele mai tari. Străinul puse cutia deoparte, și începu să numere, lovind cu degetul în marginea scaunului său. Apoi îi spuse lui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cerești, pot mânui lespezile de piatră în văzduh fără să le ating cu mâna, cunosc obârșia omului și a lumii și știu s-o cercetez, dar pentru toate acestea îmi trebuie unelte pe care nu le am. Am învățat în răstimpul vieții mele vreo douăzeci de limbi pământene și vreo patru cerești. Am mai aflat și ceva înțelepciune. Asta-i singura mea avuție, dar văd că pe pământ nu e bună de nimic. Cel puțin acum... Babilonianul nu mai râse, nici
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
a dat Abraam pentru că a vrut să te lingușească, și iată că urmașii lui când te-au văzut fără putere au vrut să ți-l ia. Eu ți-aș spune Etana: sună mai plăcut în Babilon! Trecură câteva săptămâni. Un răstimp, Adapă nu mai vorbi și aproape nici nu mâncă. Noaptea nu dormea decât pe apucate și stătea în fața bordeiului lor, privind cerul înstelat. Auta îl crezu bolnav și-și aduse aminte cu tristețe de mijloacele ușoare de înviorare a trupului
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pentru sine și trist pentru cei din jur, în pulberea pământului din care se ridicase pe picioarele lui, prunc, întîia oară. EPILOG Stelele începeau să piară, cerul se albăstrea. Prin, fereastra deschisă larg intra miros de liliac. Se auzea la răstimpuri un vuiet surd și prelung. În încăpere era aproape întuneric. - Ce-i asta? răsună un glas îngrijorat. - Liliac, răspunse alt glas. - Nu asta... vuietul acela surd! Celălalt începu să rîdă: - Ce să fie! Liftul blocului. E dimineață, oamenii se duc
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în jurul lui Marte. Dintre aceste stele, cea mai apropiată e așezată la o distanță egală cu trei diametre ale planetei Marte de aceasta din urmă, iar cea mai depărtată la o distanță de cinci diametre; prima se rotește într-un răstimp de zece ore"... de fapt în opt ore, ăsta e Phobos! zise oaspetele ridicând o secundă ochii din carte; " iar cealaltă într-un răstimp de douăzeci și una de ore și jumătate". Daimos are revoluția de treizeci de ore. "Așa că pătratele acestor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
urmă, iar cea mai depărtată la o distanță de cinci diametre; prima se rotește într-un răstimp de zece ore"... de fapt în opt ore, ăsta e Phobos! zise oaspetele ridicând o secundă ochii din carte; " iar cealaltă într-un răstimp de douăzeci și una de ore și jumătate". Daimos are revoluția de treizeci de ore. "Așa că pătratele acestor răstimpuri cresc cam în aceeași măsură cu cuburile distanțelor de la centrul planetei Marte, ceea ce dovedește fără îndoială că și ele sunt cârmuite de aceeași
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de zece ore"... de fapt în opt ore, ăsta e Phobos! zise oaspetele ridicând o secundă ochii din carte; " iar cealaltă într-un răstimp de douăzeci și una de ore și jumătate". Daimos are revoluția de treizeci de ore. "Așa că pătratele acestor răstimpuri cresc cam în aceeași măsură cu cuburile distanțelor de la centrul planetei Marte, ceea ce dovedește fără îndoială că și ele sunt cârmuite de aceeași lege a gravității... " în sfârșit, asta zice! Dar de unde naiba știa Swift atâtea detalii ale mișcării și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
În uniformă la dispoziție. Îl detest pe Toal, dar știe să-și facă treaba. Tresă recunoști asta despre puțoi. Mă bate pe braț, iar eu doar Încuviințez din cap. Ieșim din cameră. Atunci rămâne stabilit Bruce, zâmbește el. În scurtul răstimp cât ne ia să ieșim din camera aia de Întâlniri și să ne ținem pe-aproape, Îmi dau seama că puțoiu aproape s-a scos cu măguleala lui de rahat. Toal știe totu despre slujba asta. Promovare sau nu, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
să fie Înlocuită cu una obișnuită; de aceea se preferă ca regulă lectio difficilior). Mai apoi, se stabilește categoria de coruptele care este prezentă cel mai frecvent În tradiția respectivă. În sfîrșit, se deli mitează deteriorările cele mai plauzibile În răstimpul dintre original și arhetip, pe alte temeiuri (istoria tradi ției autorului respectiv, istoria limbii, scrierea, orto gra fia, starea studiilor clasice, tehnica de editare, condițiile culturale etc.). Scopul de a demonstra existența unor presupuse erori joacă un rol important, dar
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
s-a produs o creștere a puterii dacilor din regiunea intercarpatică. Burebista (82 - 44 Î. Hr.) Statul dac, se formează În interiorul arcului carpatic, având centru regiunea Munților Orăștie ( jud. Hunedoara). Urcă pe tron În jurul anului 82 Î. Hr. Într-un răstimp relativ scurt, el reușește ajutat fiind de marele preot Deceneu să făurească un stat puternic. Procesul de unificare a triburilor geto-dace a fost favorizat și de anumite Împrejurări externe. În prima jumătate a sec. Î. Hr., se conturau două pericole
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
cuprindă iarăși pe toți geto-dacii. Întinderea statului dac este acum mai restrânsă decât pe timpul lui Burebista, dar, cu toate acestea, statul dac nu era mai puțin puternic sub Decebal, decât sub Burebista. Explicația constă, În progresele economice realizate În acest răstimp. Din această perioadă, datează, cele mai 9 grandioase construcții ale Sarmisegetusei, cele mai bogate locuințe, și cele mai numeroase unelte de fier. Decebal, reorganizează și Înzestrează armata, introduce un sistem mai centralizat În administrație, așezând-cum zice un izvor antic prefecți
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
apere, o dată cu pământul și țara. Sfârșitul secolului al XIII lea, reprezintă momentul de biruință al statalității românești, care va continua, nu fără a Întâmpina destule alte obstacole, mai cu seamă externe, vreme de un secol și jumătate. Este un lung răstimp, În cursul căruia societatea noastră, În continuă extensie În jurul unui nucleu de personalități și de instituții, Își va găsi marginile teritoriale și implicit, etnice, care Îi vor conferi locul definitiv În istorie. Transilvania Conviețuirea româno-slavă din sec. VIII-IX are loc
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
state În câmpul relațiilor internaționale. Sfârșitul sec. al XIII lea, reprezintă momentul de biruință al statalității românești, care va continua, nu fără a Întâmpina destule alte obstacole, mai cu seamă externe, vreme de un secol și jumătate. Este un lung răstimp, În cursul căruia societatea noastră, În continuă extensie În jurul unui nucleu de personalități și de instituții, Își va găsi marginile teritoriale și, implicit, etnice, care Îi vor conferi locul definitiv În istorie. I. Situația internațională În secolul al XIV lea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
echivalente cu numai cinci secunde pentru o persoană aflată în tren. La fel se întâmplă cu un om care se îndepărtează în mare viteză. Fiecare bătaie a ceasului său marchează, din punctul de vedere al unui observator imobil, trecerea unui răstimp mai mare de o secundă. Dacă un astronaut ar face o călătorie de 20 de ani (conform celor arătate de ceasul lui de buzunar), cu o viteză egală cu nouă zecimi din cea a luminii, s-ar întoarce pe Pământ
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
acum, prin gestul împărtășit al parcurgerii împreună a unui drum. Această comunicare va reuși, poate, să ne reîntoarcă privirea către în trebările și răspunsurile care se rostesc neîncetat în cămările sufletului, modelându-ne continuu. Ne putem întoarce astfel, pentru un răstimp, în locul de unde încercăm să privim, lămuritor, către ceea ce suntem. I. DESPRE SACRU I.1 Distincții preliminare Sacrul - ambiguitate și plurivocitate. Rudolf Otto și Mircea Eliade - prezentare critică a viziunilor despre sacru. Manifestările sacrului. Recontextualizare critică a ideii de sacru. Sacrul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
stătută, cu ospătărițe șleampete și soioase, cu proletari zgo8 motoși, cu fum de țigară să-l tai cu cuțitul, cu înjurături peste mese. Acolo se retrăgea, la o masă sordidă, cu un păhărel de votcă ordinară alături, pe care, la răstimpuri, îl golea mecanic, cu mișcări de manechin, în timp ce citea Croce, Emilio Cecchi sau Eliot. Era plin de ciudățenii. Dacă te vedea luând un medicament, te ruga să-i dai și lui „să guste“ o pastilă, pe care, dacă te-nvoiai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în preistoria Iliadei Iliada este, într-un fel, un titlu amăgitor: epopeea nu narează, dintre cei zece ani cât au asediat aheii Ilionul (celălalt nume al Troiei), decât nouă săptămâni dintr-al zecelea an, iar ce se petrece în acest răstimp de cumpănă are drept protagonist pe Ahile. Epopeea este așadar, de fapt, o Ahileidă și nu poate fi înțeleasă fără a ști bine cine este Ahile în istoria închipuirii omenești. Deci cele ce urmează au drept țel să-l înfățișeze
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
oscilau între 30 și 100 de vase având fiecare câte cincizeci de vâslași-luptători; corăbiile erau grupate câte zece, în frunte cu câte un comandant: Menestios, Eudor, 32 Pisandru, Foinix și Alchidamas). Urmează debarcarea la capul Sigeu, lângă Troia. În acest răstimp, Ahile este menționat doar cu prilejul debarcării în două insule. Întâi în Schiros, unde Ahile cucerește cetatea stăpânită de Enieus și stă o vreme acolo, având de la una dintre fetele casei regești un fiu, Neoptolem, care urma să crească în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
bere stătută, cu ospătărițe șleampete și soioase, cu proletari zgomotoși, cu fum de țigară să-l tai cu cuțitul, cu înjurături peste mese. Acolo se retrăgea, la o masă sordidă, cu un păhărel de votcă ordinară alături, pe care, la răstimpuri, îl golea mecanic, cu mișcări de manechin, în timp ce citea Croce, Emilio Cecchi sau Eliot. Era plin de ciudățenii. Dacă te vedea luând un medicament, te ruga să-i dai și lui „să guste“ o pastilă, pe care, dacă te-nvoiai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în preistoria Iliadei Iliada este, într-un fel, un titlu amăgitor: epopeea nu narează, dintre cei zece ani cât au asediat aheii Ilionul (celălalt nume al Troiei), decât nouă săptămâni dintr-al zecelea an, iar ce se petrece în acest răstimp de cumpănă are drept protagonist pe Ahile. Epopeea este așadar, de fapt, o Ahileidă și nu poate fi înțeleasă fără a ști bine cine este Ahile în istoria închipuirii omenești. Deci cele ce urmează au drept țel să-l înfățișeze
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
contingentele oscilau între 30 și 100 de vase având fiecare câte cincizeci de vâslași-luptători; corăbiile erau grupate câte zece, în frunte cu câte un comandant: Menestios, Eudor, Pisandru, Foinix și Alchidamas). Urmează debarcarea la capul Sigeu, lângă Troia. În acest răstimp, Ahile este menționat doar cu prilejul debarcării în două insule. Întâi în Schiros, unde Ahile cucerește cetatea stăpânită de Enieus și stă o vreme acolo, având de la una dintre fetele casei regești un fiu, Neoptolem, care urma să crească în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nöül) menni „a merge ca soție, a se mărita”, feleségül venni „a se însura, a lua ca soție”. Mărcile esivului intră în componența multor postpoziții: mellöl „de lângă” (mell „sân”); elöl „din fața” (el „la o parte, afară”), közül „între” (köz „interval, răstimp”), felöl „dinspre” (fel „sus”), mögül „de după” (mögé „îndărătul”). 4. Locativul (caz arhaic), răspunde la întrebarea hol? „unde?” și are ca marcă pe -t (-tt). Se atașează numai la unele denumiri de orașe, de regulă compuse cu -hely „loc” sau -vár
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a-și ajuta nevasta. Bătrânul Toma Chiuariu, tatăl lui Anton, cu cotul stâng răzimat de laiță și cu tâmpla sprijinită în pumn, stătea așa, de ceasuri bune, neclintit, uitându-se când la flăcările din vatră, când la nora lui. În răstimpuri ofta. În sobă, flăcările focului mistuie la iuțeală lemnele sub loviturile gerului de afară. În colțul dinspre răsărit al odăiței, Maica Domnului, în lumina candelei, se uita la ei cu bunătate pe chip neclintită. Baba Săftica pregătește pelincile și fierturile
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o îndeamnă pe tânăra femeie..., „haidi, fata mami‟, ...înc‟ olecuță, înc‟ olecuță“. Într-un răgaz dintre îndemnuri, privea prin ochiul de geam, la urgia de afară, care parcă din nou se întețea. Viscolul zgâlțîia acoperișul... văzduhul gemea în depărtare. În răstimpuri, pe pale de vânt, se auzeau urlete de lupi flămânzi, înmulțite de ecoul văilor... Era înfricoșător, lugubru, ăuitul lor. O rafală năvali peste ceardac și zgudui ușa de la tindă, din țâțâni, trântind-o de perete... - Hai, mamai... hai, mai încearcă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]