2,625 matches
-
o găsească. Toți o avem și e una în Unu. Dar de ce a fost nevoie de o îndepărtare atît de mare și de îndelungată de noi înșine, de o alienare practic, pentru a ne întoarce în non-locul de unde am plecat rătăciți, în Sinele redescoperit? Poate că e un drum ritualic. Cum spune Andrei Pleșu, "Aproapele" se valorifică numai după o laborioasă experiență a "departelui" (Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas, București, 2013, p. 15). 1.9. FIINȚĂ FĂRĂ TIMP Tot
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
târgurilor, străinul vedea înălțându-se în soare cadavre spânzurate în ștreang. Un nor de bâzdâganii hidoase, înnebunite de duhoarea cărnii putregăite și al sângelui năclăit, s-a așternut peste ele. PARTEA A II-A DESPRE NEAMUL NOSTRU 1. PE CĂI RĂTĂCITE a. Imagini deformate Înainte de a ne ocupa concret de modul cum a apărut și evoluat identitatea noastră, suntem nevoiți să facem o scurtă introducere, și pe alocuri un excurs, pentru a combate anumite concepții mutilate asupra subiectului. Sursa acestei viziuni
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
11 2. LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI 26 3. IPOSTASURILE SINGURĂTĂȚII 44 4. SFÂNTA GLIE 60 5. COLINDÂND PRIN TÂRGURI 80 6. LA RĂSPÂNTIE DE DRUMURI 98 7. CHEILE ÎMPĂRĂȚIEI 117 PARTEA A II-A DESPRE NEAMUL NOSTRU 1355 1. PE CĂI RĂTĂCITE 1377 2. SÂNGELE STRĂBUNILOR 150 3. OBÂRȘIA NEAMULUI 169 4. LIMBA DE FOC 1866 5. ÎNFĂPTUIREA UNUI MIRACOL 200 6. ROADELE MOȘTENIRII 2199 7. JUDECATA DE APOI 2355 Cuvânt de încheiere...................................................................256 În colecția Univers didactic au apărut: Paula Ciocoi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
proces de globalizare, în plin proces de integrare europeană și în plină criză a sistemului monetar internațional, astfel încît nici pînă acum nu am ieșit complet. Marx e cu noi. Așa că de unde capitalism la români? De unde model social? Ici-colo cîțiva rătăciți, în rest, tot o vraiște. Amarnic au ajuns să se certe și preoții, pînă la nivelul cel mai înalt, să-și voteze felurite dregătorii, să-și facă sindicate, în timp ce sectele și alte formule parareligioase dau năvală. Biseri-ca e cu noi
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
se centralizează, iar pierderile se socializează, se periferizează. Nemaiavînd economie, suntem dominați, suntem la discreția marelui capital și a instituțiilor internaționale care îl slujesc. Ce mai reprezintă România fără econo-mie? "Țara tuturor posibilităților", vorba Elenei Udrea. Mai avem o populație rătăcită și sărăcită, o pîrloagă de teritoriu, o limbă tot mai aproximativă, " șmecheri de România", cîteva păduri în care încă ne mai putem retrage, rîuri care ies din matcă anual, cutremure, servicii secrete, echipă de fotbal (cu antrenor nou, pe deasupra), cîțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
e următorul: „nu sunt viu, deși văd lumina”. De-a lungul acestui dialog, axat în totalitate pe tema groazei, devine treptat limpede că, prin înfățișarea lui de sălbatic, prin aspectul înfricoșător al ochilor săi arși de febră, prin privirile lui rătăcite, chipul lui Oreste îi evocă lui Menelau pe acela al unui strigoi sosit de pe alte tărâmuri. E un chip pe care se citește oroarea nelegiuirii făptuite - asasinarea mamei sale - oroare asociată delirului, nebuniei iscate de vedeniile nopții: trei fecioare semănând
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
aceste vedenii nu sunt decât niște iluzii optice (Oreste crede că vede ceva acolo unde nu există nimic, imaginile delirului fiind lipsite de substanță), Electra își dă destul de repede seama că, deși nălucirile lui Oreste sunt doar plăsmuirile unei minți rătăcite, ale unei simple doxa, ele au o putere reală asupra victimei lor, reducând-o la neputință. Așadar, unul dintre atributele zeilor este și acela de a crea fantome sau imagini amăgitoare, adevărate capcane în care cad și sunt distruse vieți
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Oberon „pozna” pe care i-a făcut-o lui Bottom, el va descrie în primul rând teribila spaimă a așa-zișilor „actori”, care o rupseseră la fugă urlând, îngroziți de ceea ce văzuseră. E fuga disperată a unor oameni cu mințile rătăcite, înfricoșați de confruntarea cu o alteritate monstruoasă, cu nimic mai puțin de temut decât o întâlnire cu fantomele; e fuga unor oameni de-a dreptul cuprinși de nebunie. Metamorfozele cu care se joacă zglobiul păcălici inspiră așadar aceeași teroare ca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Revelarea unor detalii legate de nașterea fetei nu e de-ajuns pentru a înlătura incertitudinea: Pericle se crede adormit și visând, un vis straniu, cu totul deosebit (rarest dream), unul dintre acele vise care îi amăgesc pe cei cu mințile rătăcite („mock sad fools withal”), căci nu încape îndoială că biata sa copilă e de mult moartă. Chiar dacă se numește Marina și susține că este prințesă, fiica regelui Pericle, nu e suficient. De-abia când vorbește despre mama ei, Thaisa, Pericle
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
O situație aparent identică va fi exploatată de Pirandello în Henric al IV-lea, unde protagonistul, închis într-un ospiciu după o criză de nebunie prelungită, supraveghează intrigile și mașinațiunile celor ce-l înconjoară și care, crezându-l cu mințile rătăcite, se poartă fără să-și mai ia nici o precauție. Spre deosebire de Volpone, ei sunt cei ce au diagnosticat boala regelui și au decis internarea lui, neștiind însă că maladia are ciudățeniile ei și că, uneori, perioadele de desprindere totală de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
În ceea ce-i privește, până și supravegherea cea mai vigilentă încetează să mai fie operantă. Revolta bolnavilor din Charenton înseamnă mai mult decât un act politic, este actul acelei ființe nesupuse și tulburate, veșnic incontrolabile, care e omul cu mințile rătăcite. Chiar dublându-și dispozitivele de supraveghere, în fața lui, puterea se arată neputincioasă și va fi întotdeauna învinsă. Victorie a bolnavilor rătăciți... a ființelor lipsite de orice instinct securitar. În fața lor, lanțul de opresiuni se defectează. Dar cu ce preț! Acela
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mult decât un act politic, este actul acelei ființe nesupuse și tulburate, veșnic incontrolabile, care e omul cu mințile rătăcite. Chiar dublându-și dispozitivele de supraveghere, în fața lui, puterea se arată neputincioasă și va fi întotdeauna învinsă. Victorie a bolnavilor rătăciți... a ființelor lipsite de orice instinct securitar. În fața lor, lanțul de opresiuni se defectează. Dar cu ce preț! Acela al spiritului care se întunecă. Și cum l-aș putea uita pe acel om simplu care, într-o zi, în Bucureștiul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
cîteva sute, poate chiar mai puțin 27. Chiar dacă cifrele acestea sînt supoziții, rezultă că adevărata pondere a gnosticismului nu era una numerică, ci intelectuală. Prin anii 215-217, Origen pune mîna pe condei pentru a readuce În sînul Bisericii o oaie rătăcită - pe prietenul său, bogătașul Ambrozie din Alexandria, care dădea semne că Înclină spre gnoza valentiniană 28. Pe la mijlocul secolului al III-lea, Plotin adresează critici gnosticilor valentinieni prezenți În propria sa școală 29. Mai existau Încă gnostici În Egipt, la sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
multor ani, după 207-2084. După cum a demonstrat Jean-Claude Fredouille 5, Tertulian este un retor de tradiție clasică. Cea mai mare parte a operei sale constă din clișee și din denunțări ale abominabilului Marcion, acest eretic „mai respingător decît scitul, mai rătăcit decît amaxobianul, mai neomenos decît masagetul, mai ultragiant decît amazoana, mai Întunecos decît norii, mai rece ca iarna, mai șubred ca gheața, mai perfid decît Histerul, mai prăpăstios decît Caucazul”6. Nu putem aștepta de la Tertulian o refutatio cum este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nai; nădejde; necesar; nepoțel; nevoia; nimic; nota; pe nume; oameni; oastea; oraș; ordin; pază; paznic; părăsi; părinte; părinți; părinții; piatră; picior; pisică; pix; pleacă; plec; plecă; plimbare; prenumele; prieten; un prieten; prietena; o prietenă; prieteni; primitor; profesor; promptitudine; a răspunde; rătăcit; reacție; realiza; regret; repezind; reproș; respinge; a ruga; a ruga să vină; rugăciune; simți lipsa; solicita; a solicita; solicitare; soră; sosi; speranță; a spune; stînga; stres; suflare; a suna; un sunet; școală; șef; șoaptă; în șoaptă; știre; nu știu; taxe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
maxim; micuț; nașpa; neant; necunoscuți; neexistent; negare; negru; neidentificabil; nenoroc; niciuna; fără nimic; nu-i; o; un om; oriunde; pe pămînt; perfect; nu-i perfect; nici o persoană; pierdere; pleacă; nu pleacă; plictisitor; poate; pom; posibil; prieten; prieteni; prost; puls; ratat; rătăcit; refuz; sare; sec; nu e sigur; solitudine; stradă; suferind; sunt; taci; tati; lîngă tine; pentru tine; total; totul; uitat; unii; ură; urît; ușor; nici unu; văd; viață; lîngă voi; nu vrea (1); 752/170/61/109/0 noapte: întuneric (204
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); a uita (4); aruncă (3); capul (3); chei (3); dezamăgire (3); dor (3); frică (3); ghinion (3); gol (3); greu (3); încredere (3); înfrîngere (3); învinge (3); mama (3); mult (3); necaz (3); obiecte (3); pariuri (3); rata (3); rătăcit (3); risipi (3); speranța (3); urît (3); vara (3); vremea (3); ani (2); anxietate (2); avere (2); banii (2); casa (2); caută (2); copil (2); dă (2); despărțire (2); dispărea (2); drag (2); frustrare (2); a nu găsi (2); ghinionist
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevăzut; nimănui; a nimănui; nu; nu acasă; nu prea; oameni; oarecare; obiect; ofensat; om bun; om necunoscut; om simplu; oportunitate; oricine; ou; părăsit; persoană îndepărtată; plăcut; popor; posibil; precaut; precauție; prietena; prietenie; prietenos; profesor; prudență; pusnic; pustiu; răceală; răi; rămîn; rătăcit; rege; rudă; ruși; rușinos; saltea; sărac; scepticism; secret; socializare; spate; stăpîn; străinare; străină; suflet; suspans; șansă de a cunoaște; taină; teamă; teren; timid; timiditate; toiag; toleranță; trecător; uimit; umbra; umbră; un nou început; un om; valută; vechi; venit; viitor cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
că dacă, și-ar lua vreodată libertatea de a se Îndoi de principiile pe care le-au asimilat și s-ar Îndepărta de drumul obișnuit, nu ar putea niciodată să urmeze calea ce trebuie ținută pentru a merge drept, rămânând rătăciți toată viața. Apoi urmează cei care, având destulă rațiune sau modestie pentru a-și da seama că sunt mai puțin capabili de a distinge adevărul de fals decât alții de către care pot fi Învățați, se vor mulțumi mai degrabă să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de fapt... eu sper că n-am glumit... Nea Matei, mai avem vreun căpăcel de whisky...? (Matei mai scoate o sticlă din diplomat; se oferă cîte un pahar preotului, dascălului și groparului) Să iertați, părinte... Sînt și eu o oaie rătăcită... Preotul: (l-a iertat puțin) Așa e, fiule, dar, cu voia Domnului, o să te întorci la turmă... Octav: Din păcate, așa o să fie... Preotul: Noi vă lăsăm... Dumnezeu să vă aibă în pază... (către gropar) Măi Ionică... măi Ionică...! Dascălul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sfînt mormînt... un cavou... Octav: Dar e și bar, părinte... și bazar... Credeți că s-ar potrivi o muzică bisericească cu chiloții ăștia...! Preotul: Cu tine, băiete, e greu să se-nțeleagă omul... Octav: Sînt și eu, părinte, o oaie rătăcită... Preotul: Și cît crezi că ai s-o duci așa...? Octav: Păi... pînă m-o găsi păstorul... N-am un păstor să mă caute... Preotul: Pînă la urmă o să-ți găsești și tu păstorul tău... și-o să te găsească...cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vrei să spui?! Gh. P. unu: Poate că s-au ridicat..., cum să-ți spun, în ei..., pe dinăuntru... Și poate că or să plece acasă așa..., ridicați în picioare..., și-și vor dibui numele... din nămolul ăla... cu litere rătăcite... Gh. P. doi: Poate... poate... poate... Gh. P. unu: Pînă una alta, nu crezi că spectacolul ăsta riscă să devină un deranj pentru cei din sală? Cu noi e altceva, mă rog, ne place nouă să ne chinuim..., dar oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de neguri... de negurile sufletului... (deschizînd Biblia) Uite ce spune Învățătorul lumii... (citește din Biblie) "Fericiți cei cu inima în care sălășluiește bucuria și înveselirea... și lacrima ce ne însoțește păcatul..." E bine că-ți plîngi rătăcirea... toți sîntem niște rătăciți; căința și speranța ne arată drumul cel drept... drumul către Domnul... adică... drumul către noi înșine... (închide Biblia și se retrage la masa lui) Plutonierul: (terminînd o pasiență, trîntește cărțile pe masă) Iar nu mi-a ieșit (pauză) Vreți să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Dumnezeu... Sursa dublă: Iar, iar l-ai văzut pe Dumnezeu? Trimisul lui Dumnezeu: (ignorînd intervenția, accentuat) L-am văzut..., L-am auzit..., și L-am auzit... Sursa dublă: Da? Și ce spunea...? Trimisul lui Dumnezeu:... Mi-a vorbit despre "omul rătăcit". Sursa dublă: Și ți-a vorbit și despre noi, ăștia, care ne-am rătăcit unul în viața celuilalt? Trimisul lui Dumnezeu: Nu-i vina lui Dumnezeu că ați căzut pradă rătăcirii..., că v-ați lăsat ademeniți de amăgiri..., că v-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spitalului de atunci, doctorul Rădulescu, un doctor excelent de altfel care îi va da o nouă viață și mamei mele, îi asigurase o masă la spital. Câteodată George Mavridi făcea un cuplu bizar cu “Tinca nebuna”, o femeie cu mintea rătăcită al cărei nume întreg și origine nu le mai știa nimeni. Impreună dădeau spectacole grotești, uneori susținute cu alcool de cinicii “oameni ai muncii”, pentru a dovedi “ce au fost și ce au ajuns” acești oameni bogați, deci cât este
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]