5,033 matches
-
tineretului. A înființat, după 1990, revistele „Spiriduș” (1993), „Top Junior” (1994), „Luceafărul copiilor” (2001). Prima carte, O nemaipomenită colivie, îi apare în 1961. I se acordă Premiul „Albatros” pentru romanul Planetă de adolescent (1967), Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Răzbunarea roboților (2001), Premiul special al Ministerului Culturii și Cultelor pentru O istorie a literaturii pentru copii și adolescenți (2003). Câteva dintre scrierile lui R. - O nemaipomenită colivie, Uluitorul zbor al rachetei Excelsior I (1963), Soarele din peșteră (1966), Cei mai
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
tema îl face însă pe autor să adune la un loc mai multe personaje decât era necesar, fiecare ilustrând un alt caz de „ratare” provizorie și să complice excesiv firul epic al scrierii. Interesante sunt și câteva povestiri din volumul Răzbunarea roboților, care evoluează sub semnul pseudofabulosului (cearta cailor „albaștri, roșii, violeți” din Cai verzi, „armăsarul cu aripi” din imaginația unui copil, răzbunarea benignă a unor roboți) sau a deliberatei confuzii livrești („judecata” personajelor din literatura universală pentru copii). R. a
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
de „ratare” provizorie și să complice excesiv firul epic al scrierii. Interesante sunt și câteva povestiri din volumul Răzbunarea roboților, care evoluează sub semnul pseudofabulosului (cearta cailor „albaștri, roșii, violeți” din Cai verzi, „armăsarul cu aripi” din imaginația unui copil, răzbunarea benignă a unor roboți) sau a deliberatei confuzii livrești („judecata” personajelor din literatura universală pentru copii). R. a elaborat și O istorie a literaturii pentru copii și adolescenți, redactată într-un stil colocvial și prezentată ca scurtă „sinteză analitică”, în
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
flori, București, 1979; Șopârla electronică, București, 1982; Copilul invizibil, București, 1983; Fratele meu, curajul, București, 1985; Gustul mărului de aur, București, 1987; Cei mai buni prieteni, București, 1989; Animale, păsări...și desene, București, 1993; Praful de pe cutia Pandorei, București, 2000; Răzbunarea roboților, București, 2001; Anotimpul clipei, București, 2003; O istorie a literaturii pentru copii și adolescenți, București, 2003. Repere bibliografice: Viniciu Gafița, Două cărți pentru adolescenți, „Revista de bibliografie”, 1967, 8; Gh. Atanasiu, „Planetă de adolescent”, GL, 1967, 11; Eugenia Anton
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
Paiu, Un basm modern. Cine oare-i Făt-Frumos?, RL, 1984, 22; Gheorghe Zarafu, „Copilul invizibil”, CNT, 1984, 45; Cândroveanu, Lit. rom., 184-188; Victoria Milescu, De vorbă cu Iuliu Rațiu, „Universul cărții”, 2001, 3; Popa, Ist. lit., II, 1013; Mariana Ionescu, „Răzbunarea roboților”, „Universul cărții”, 2003, 1-2. O.S.
RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289146_a_290475]
-
I-III, București, 1972-1973; Edgar Rice Burroughs, Tarzan, București, 1973; Charles Dickens, Poveste despre două orașe, București, 1973, Osul de pește fermecat, București, 1975; Amos Tutuola, Jungla fantomelor, pref. trad., București, 1974; Maurice Baring, Daphne Adeane, București, 1975; Anthony Bloomfield, Răzbunarea, București, 1976; Aldous Huxley, Și restul e tăcere, pref. Marian Popa, București, 1977; Saul Bellow, Darul lui Humboldt, pref. Dan Grigorescu, București, 1979, Iarna decanului, București, 1992, Ravelstein, postfață Sorin Antohi, Iași, 2001; Daniel Defoe, Jurnal din anul ciumei, pref.
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
mine, București, 2000; Daniel Boorstin, Căutătorii, București, 2001; Salman Rushdie, Pământul de sub tălpile ei, Iași, 2003. Repere bibliografice: Petru Popescu, Catherine Mansfield, „Preludiu”, RL, 1969, 14; Nicolae Balotă, Romanul poetic al Virginiei Woolf, RL, 1972, 43; Dan Grigorescu, Anthony Bloomfield, „Răzbunarea”, CNT, 1977, 2; Dan Grigorescu, Huxley, „Și restul e tăcere”, CNT, 1977, 38; Geta Dimitriu, „Darul lui Humboldt” în românește, SXX, 1979, 226-227; Sorin Titel, Adevăr și reflecție în opera lui John Cowper Powys, RL, 1983, 7; Aurel Dragoș Munteanu
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
Aderca, Mihail Săulescu, Constantin Argeșanu. Cele mai multe scrieri în proză se datorează lui Victor Eftimiu, Emil Isac și Tudor Mușatescu, dar sunt inserate și pagini din I.L. Caragiale (Ion Brezeanu), Ioan Slavici (Eminescu la București), Mihail Sadoveanu (Incident dramatic), Liviu Rebreanu (Răzbunarea), Camil Petrescu (Pagini de ciornă, Despre teatru), E. Lovinescu (Moartea lui Iov), Ion Marin Sadoveanu, Gh. Brăescu, Ion Vinea, Gala Galaction, A. Dumbrăveanu, Cezar Petrescu și B. Fundoianu. Dintre dramaturgi sunt prezenți Ion Minulescu (Manechinul sentimental), Tudor Mușatescu, Gh. Brăescu
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
2; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 278-279; Dicț. scriit. rom., IV, 51-52; Mircea Popa, „Domnul singur și femeia nimănui”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 3983; Marin Oprea, Scriitorul și publicistul Dan Rebreanu la 70 de ani. Ispite și răzbunări, „Adevărul de Cluj”, 2003, 3983. V.T.
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
compus și câteva fabule. Inapt pentru scrierile de ficțiune, N. se dovedește mai convingător în proza de evocare lirică și mai ales în memorialul de călătorie. Cele trei „sări” din ciclul Veneția, de atmosferă romantică, povestesc patetic despre iubiri aprinse, răzbunări teribile, petrecute într-o ambianță misterioasă și lugubră. Un fragment de nuvelă, cam neguroasă, Mănăstirea, are ca erou un proscris politic pe nume Corrad, amintind de M. A. Corradini. Tot neterminată, schița Memoriile unei părechi de foarfici dezvăluie resurse satirice
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
Marinescu Vida, Romulus Toma, Al. Popescu-Tair și Dobre Burcea. Opera lui Marin Preda este o preocupare permanentă a revistei, despre proza sa scriind Stelian Ceampuru (Stilul oral în „Moromeții”), Elisabeta Ghiță (Despre copilărie în proza lui Marin Preda), Anișoara Dobre („Răzbunarea lui Moromete” sau Marin Preda și onoarea de a fi contrazis de istorie) ș.a. O prezență permanentă are coordonatorul publicației, care semnează (și cu pseudonime) recenzii, cronici ș.a. Sunt găzduite versuri de Constantin Salcia, Nicoleta Milea, Valentin Dobrescu, Romulus Toma
PLACEBO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
berbeci...”. Dintre celelalte ecouri de dincolo de anul 1948, an care, asemenea Styxului, separă poezia întâiului deceniu republican de cea anterioară, două sunt distincte: unul arghezian, din Seceta mare, perceptibil în Halucinație de secetă: „De ce ai pus în ierbi, fierbinte, / O răzbunare ca un șir de gropi? / Și dacă-ți trebuiră oseminte, / De ce nu le-ai cules din plopi?”; altul macedonskian, însă adaptat pentru proslăvirea nupțiilor intelectului. Într-o euforie mai curând dionisiacă decât apolinică, intelectul urcă, extatic, spre „plus infinit”, ca
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
ARLUS (1950-1952), redactor la „Veac nou” (1952-1955), șef de secție la Redacția publicațiilor românești pentru străinătate (1956-1967) și ulterior ca șef de secție la Radioteleviziune. A debutat publicistic în 1952, la „Veac nou”, cu reportaje, iar prima carte, romanul polițist Răzbunarea Ofeliei, îi apare în 1967. Cărțile lui O. ilustrează, în epoca în care apar, genul literaturii de consum. Funcția lor principală este divertismentul, literarul ocupând o poziție colaterală. Ținând de codul narațiunii polițiste (Îngerul negru, 1969, Egreta violetă, 1972) sau
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
a avut și o modestă activitate de dramaturg. Piesa Stânca miresei, semnată cu pseudonimul Ion Dragomir, a fost jucată în 1959. Piesa pentru copii Acțiunea Codalbul a fost pusă în scenă în 1977, la Teatrul „Ion Creangă” din București. SCRIERI: Răzbunarea Ofeliei, București, 1967; Îngerul negru, București, 1969; Acasă, fugarule!, București, 1970; Masca burgundă, București, 1971; Egreta violetă, București, 1972; Nopțile colonelului Bârsan, București, 1973; O noapte în „Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
1992; Melania și misterul din parc, Iași, 1992; Cutia cu nasturi, București, 1994; Poveste imorală, București, 1998; Un blestem cu domiciliu stabil, București, 1998; Telefonul din bikini, București, 1999; Grasă și proastă, București, 2000; Bărbații sunt niște porci, București, 2000; Răzbunarea sluților, București, 2000; Necunoscuta din congelator, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Spionaj la mănăstire”, RL, 1973, 17; Magda Ursache, „Cocoșatul are alibi”, CRC, 1973, 36; Val Condurache, „Omul de la capătul firului”. „Plan diabolic”, CL, 1974, 4; Romul Munteanu, Rodica
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
postulatele disfuncționale și a propus modalități de intervenție mai flexibile. Iată un program care poate fi utilizat în practică: 1. Expunere la scena traumatizantă respinsă (imagini, gânduri, senzații fizice). 2. Reprezentarea de comportamente adaptate traumatismului. 3. Acceptarea de imagini de „răzbunare”. 4. Reprezentarea în imaginație a nurturing figures: figuri parentale sau amicale al căror rol este acela de a asigura consolarea și protecția care n-a avut loc în realitate. Terapeutul poate utiliza jocul de rol și personifica o imagine a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
publicat în „Revista contimporană” (1874), atestă totuși disponibilități lirice. Alt poem, scris în franceză și editat la Paris în 1871, Bene merentibus, este dedicat ostașilor francezi căzuți în războiul din 1870-1871. O. și-a încercat talentul și ca romancier, scriind Răzbunarea lui Anastase (1896) și Fiica lui Sejan (1899), primul cu subiect din lumea Imperiului Bizantin, al doilea - din lumea Imperiului Roman. Scriitorul e un bun și minuțios cunoscător al epocilor descrise, mișcându-se cu ușurință printre personaje, moravuri și intrigi
OECONOMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
monumente, împrumutate adesea din tratate de istorie a arhitecturii. Ambele scrieri au în centru două tipuri de ariviști ca, de altfel, și ultimul său roman, Din Rucăr (Scene văzute) (1905). SCRIERI: Bene merentibus, Paris, 1871; Cronici și legende, București, 1890; Răzbunarea lui Anastase. Linda. Un jubileu literar, București, 1896; Fiica lui Sejan (Poveste istorică), București, 1899; Din Rucăr (Scene văzute), pref. B. Delavrancea, București, 1905. Repere bibliografice: D. Evolceanu, „Răzbunarea lui Anastase”, CL, 1896, 4; Caragiale, Opere, IV, 421-422; V.A
OECONOMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
1905). SCRIERI: Bene merentibus, Paris, 1871; Cronici și legende, București, 1890; Răzbunarea lui Anastase. Linda. Un jubileu literar, București, 1896; Fiica lui Sejan (Poveste istorică), București, 1899; Din Rucăr (Scene văzute), pref. B. Delavrancea, București, 1905. Repere bibliografice: D. Evolceanu, „Răzbunarea lui Anastase”, CL, 1896, 4; Caragiale, Opere, IV, 421-422; V.A. Urechia, „Răzbunarea lui Anastase. Linda. Un jubileu literar”, AAR, partea administrativă, t. XIX, 1896-1897; D.C. Ollănescu, „Fiica lui Sejan”, AAR, partea administrativă, t. XXII, 1899-1900; Spartacus, „Din Rucăr”, ADV
OECONOMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
Anastase. Linda. Un jubileu literar, București, 1896; Fiica lui Sejan (Poveste istorică), București, 1899; Din Rucăr (Scene văzute), pref. B. Delavrancea, București, 1905. Repere bibliografice: D. Evolceanu, „Răzbunarea lui Anastase”, CL, 1896, 4; Caragiale, Opere, IV, 421-422; V.A. Urechia, „Răzbunarea lui Anastase. Linda. Un jubileu literar”, AAR, partea administrativă, t. XIX, 1896-1897; D.C. Ollănescu, „Fiica lui Sejan”, AAR, partea administrativă, t. XXII, 1899-1900; Spartacus, „Din Rucăr”, ADV, 1905, 5636; Maiorescu, Critice, I, 184-185; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 112-113
OECONOMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
de laborator al unor energii creatoare instrumentale. În circuitul filosofic - literar - sociopolitic, adică teoretic, literar și din nou teoretic, literatura dobândește o forță surprinzătoare pentru prejudecățile curente. Ipoteza e cu deosebire fertilă pentru literatura română, care ilustrează ceea ce N. numește „răzbunarea idilismului”, în romantismul întârziat, necanonic, și unde, în perioada postromantică, idilismul supraviețuiește, pierzându-și semnificația estetică și primind un caracter accentuat sociologic. Printr-o serie de obsesii structurante, cartea anunță argumentul de unitate al tuturor scrierilor teoretice, comparatistice sau memorialistice
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
care depășesc delimitările culturilor noastre diferite. Ar însemna să ne îndepărtăm de scopul acestui curs dacă am deschide o discuție detaliată asupra normelor sociale și a efectelor lor asupra comportamentului cooperant. Anumite norme pot bloca acțiunea colectivă (de exemplu, normele răzbunării de sânge, în care familia celui ucis trebuie să ucidă din răzbunare pe cineva dincealaltă familie). Anumite norme pot încuraja acțiunea colectivă (de exemplu, normele de fair-play și iertare). Poziția mea este aceea că de una singură forța normelor sociale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
scopul acestui curs dacă am deschide o discuție detaliată asupra normelor sociale și a efectelor lor asupra comportamentului cooperant. Anumite norme pot bloca acțiunea colectivă (de exemplu, normele răzbunării de sânge, în care familia celui ucis trebuie să ucidă din răzbunare pe cineva dincealaltă familie). Anumite norme pot încuraja acțiunea colectivă (de exemplu, normele de fair-play și iertare). Poziția mea este aceea că de una singură forța normelor sociale este, de obicei, incapabilă să evite dilemele acțiunii colective. În măsura în care indivizii găsesc
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
vizita țarului Petru cel Mare la Iași, ospețele, convorbirile, luptele cu turcii. Febrilitatea așteptărilor legate de câștigarea independenței față de Poartă, speranța întemeierii unei epoci de siguranță și prosperitate se schimbă în scurtă vreme în amărăciune a înfrângerii, în spaimă de răzbunarea turcilor și în durere a exilului. Căderea domnului și a iluziilor sale, pribegia silită, starea jalnică a Moldovei după 1711 fac din cronicar un om resemnat, cu o atitudine schimbată față de istoria internă, mai puțin implicat, preocupat pe largi spații
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Adam colaborează cu schițe din seria intitulată Poznășii țărănești, pe care o continuă și în alte gazete și reviste; câteva schițe (Moravuri semite) îi aparțin lui A. Steuerman-Rodion. În foileton se publică Dubrovski de Pușkin, sub titlul, în manieră gazetărească, Răzbunarea unui fiu sau Viața unui haiduc rus. R.Z.
NOUTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288488_a_289817]