99,695 matches
-
detalii, miturile stranii ale copilăriei, cu strigoi sau animale fabuloase; toate se împletesc în mitologia personală a fiecăruia, simțită că singura modalitate viabilă de a acoperi falia dintre reprezentările unor vîrste diferite, de a închega și stăpîni propria identitate. Istoria reală sau cea culturală e mai mult decît pretext, dar îi va fi totodată refuzată autoritatea de a domina viziunea personajelor. Istoria e la fel de insolita că orice altă trăsătură a realului. Cea oficială este cooptata în actul independent al povestirii atît
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
este cooptata în actul independent al povestirii atît că realitate, cît și ca discurs: "hai să conchidem împreună cu ditamai istoricii că sîntem la începutul anilor cincizeci, că noii orînduiri i se potrivesc temeinic alea, cum draci le zice? zodiile..." Istoria reală se regăsește în obsesia frontierei, deosebit de puternică pe malurile Mureșului, dar Occidentul este perceput mediat, relativizat, rămîne doar "un fel de Occident pe care il vedeai trecîndu-ti prin preajmă". Nu se poate vorbi în această carte de un concept de
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
fost fidelă timp de optsprezece ani (de la șase până la douăzeci și patru de ani) și care nu este altcineva decât Niadi Cernica. Pierre Vaillant îi mărturisește că datorită tocmai admirației ei s-a transformat dintr-un personaj de român într-un personaj real, refuzând destinul pe care i-l hărăzise Radu Tudoran și care l-ar fi obligat să evadeze, după patru ani de captivitate, de pe insulă piraților, Musarah. A rămas pe insula pentru că numai acolo cititoarea și iubita lui putea să-l
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
de pe râul Kwai. Niadi, la rândul ei, se îndrăgostește de un tânăr din Mangalia, numai pentru că seamănă cu Pierre Vaillant, fiind blond și lucrând pe un șantier naval. O altă situație insolita care derivă din transformarea personajului fictiv în personaj real este aceea că Pierre Vaillant poate consulta Toate pânzele sus! că pe o "carte a sorților", pentru a afla ce urmează să li se întâmple lui și tovarășilor lui. În sfârșit, se mai remarcă faptul că "învierea" personajului lui Radu
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
cu un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte narațiuni construite în jurul personajului. Toate relatările - povestiri sunt reale depoziții pentru autoreferențialitate. Textele au vioiciune, faptele sunt cele mai banale, centrate însă pe o mișcare supravegheată din două turnuri de control: unul al partidului, al exponenților săi (care îndeplinesc neabătut, ba chiar cu zel... indicațiile prețioase) și altul al
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
săracă în nuanțe. Și atunci, apropiindu-ne puțin de generozitatea postmodernității și punînd toate datele în perspectiva unei gîndiri de tip ternar, s-ar putea afirmă hotărît că terțul este inclus și că avem două eclipse și două drumuri, la fel de reale ambiental și la fel de eficiente simbolic; o eclipsă este de-adevăratelea pe cer și Arta aspiră sincer spre Muzeu, iar cealaltă eclipsă deconspira mecanismele obosite ale gestului ,,artistic" stereotip și lasă loc afirmației că drumul este o realitate în sine și
Eclipsa în drum spre muzeu (preambul) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17734_a_19059]
-
cei din urmă: toate ziarele (sau aproape toate) s-au străduit să-și țină la curent cititorii cu tot ce era legat de ultimul examen: număr de candidați, număr de prezentați, subiecte la unele probe, mod de desfășurare și incidente reale ori inventate, opinii ale celor implicați într-un fel sau altul etc. etc. Din păcate, unii (nu puțini!) dintre cei care s-au apropiat de acest "subiect fierbinte" s-au ars; par să nu fi trecut ei înșiși prin examenul
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
din urmă) rezultatele. Cîteva exemple: 1. Subiectele, cel puțin la unele probe, nu cred că au fost concepute de către comisia specială a M.E.N. Așa, bunăoară, îmi explic citatul din Pompiliu Constantinescu, citat care trebuia valorificat de candidați în abordarea temei "Real și fantastic în opera lui Ion Creangă", dar care nu avea decît o infimă legătură cu respectiva tema. Din această cauză, nevoia de a modifica baremul de notare la cîteva ore după ce profesorii începuseră corectarea. La fel s-a întîmplat
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
batjocorit cu bestialitate" (EZ 2149, 1999, 5). De altfel, a-și bate joc apare, ca expresie populară, într-o anumită măsură eufemistica, de fapt foarte transparență și de aceea crudă, chiar în basme - în culegerile autentice, care păstrează stilul hibrid real al vorbitorilor contemporani. Răpirea fetelor de împărat de către zmei e povestita într-un limbaj în care, pe fodul popular, se întîlnesc fabulosul și cronică infracțională: szmeiit "și-a bătut joc de ele pînă cînd le-a omorît" (Texte dialectale - Muntenia
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
ani, nu a produs decît recenzioare mediocre. Avînd acum atîta spațiu la dispoziție și, probabil, dispoziții să-i radă pe cei ce nu convin orientării politice a șefilor mai mari, redactorul șef își demonstrează indicele de inteligență la valoarea lui reală. Mică și fermentata de frustrări. În pagina cu sigla Cronică literară, din nr. 3-4, în loc să-i analizeze cărțile, sub lungul titlu Stelian Tănase, romancier, filosof și analist politic. O identitate bombastica și multietajată, A. Goci face un soi de portret
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
certați nu numai cu morală, ci și cu minimă agerime a minții. Sita prin care s-au cernut, altădată, generațiile (majoritar rurale) urbanizate pe îndelete, în deplin acord cu aptitudinile și inclinațiile naturale, dobîndite-cultivate prin studiu, munca, pasiune și devotament real față de țară, față de colectivitate, sita această a cernut scrupulos și atent calitățile oamenilor, aducîndu-i, de regulă, în prim-planul existenței social-politice, pe cei cu adevarat merituoși, înzestrați, hărnici și ereditar inteligenți. Arborele genealogic al multor personalități trecute stă - si astazi
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
etnic și a declinului naționalismului în Europa Occidentală. Expansionismul naționalist și decalajele economice se reduc progresiv, iar etnicitatea este mutată din sfera publică în cea privată, devenind o problemă personală. Motivele acestui fericit declin sunt: lipsa încrederii în capacitatea militară reală a Statului-Natiune de a câștiga un eventual război; apariția ideii armatei multinaționale europene în cadrul unei "apărări europene comune"; reticența indivizilor de a mai lupta și muri în numele unei mândrii naționale exarcebate; și nașterea unei conștiințe comunitare europene, supranaționale. III. Handicapul
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
alfabetului ebraic: alef, bet, ghimel s.cl., intru notarea, alb pe negru, a felurite corpuri și figuri. "Vis al Dreptei Simple! Poate geometria..." (Deschid, aici, o paranteză: este posibil ca aceasta să fie doar o anecdotă, - nu fără, totuși, un temei real: anume faptul că, în matematici, se folosește semnul/operatorul nabla, de forma unui mic triunghi întors, care provine din ebraicul nabal, i.e. "psalterion" sau "lira"; de unde și prezenta-i însăși în poezia dedicată, în ^47, "palei Nine": "Tu, salt, tu
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
dovadă că insul era foarte inteligent, răspunsul lui îmi oferi pe loc dovadă: - Era îngîmfat - răspunse el - într-un fel aproape comic. În orice caz, - precizase, - se vedea de pe mutra lui că nu purta în el cauza, sau sentimentul, simțirea reală ce reflectă pe fata omului expresia specifică de înfumurare, îngîmfare etc. - Just! concedasem. Măcar în acest punct, orice suspiciune între noi putea să fie înlăturata. Nu știu dacă în românele sale sudiste în care drept fundal există deseori negri, Faulkner
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
pentru dvs?... Auzisem vag prin filme formulă asta de politețe, dar n-o percepusem exact, - era prima dată cînd o ființă vie mi-o adresa, si cred ca nicăieri în lume nu ți se adresează întrebarea această implicînd un ajutor real, pe loc, decît în lumea anglo-saxonă. Noi întrebăm ce mai faci? cel mai des și rar de tot, în cazuri excepționale: "Ce pot eu să fac pentru tine?", care la noi nu e o formulă de politețe, ci o întrebare
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
în lumea anglo-saxonă. Noi întrebăm ce mai faci? cel mai des și rar de tot, în cazuri excepționale: "Ce pot eu să fac pentru tine?", care la noi nu e o formulă de politețe, ci o întrebare cu un interes real, cînd se întîmplă să fie pusă... Tot la Clermont College am auzit și frază, nu formulă, zicerea din ce in ce mai des și mai larg pronunțată în SUA și care ma izbise, urmărindu-mă multă vreme, ajungînd să o rostesc și eu cîteodată
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
provoacă, totodată, o tristețe sfâșietoare. Numai Dan Stâncă, dintre prozatorii români de azi, poate declanșa asemenea furtuni estetice în sufletul bietului cititor. Surpriză este și mai mare, în finalul românului, cănd profesorul Bălan le oferă gazdelor sale din Canada versiunea "reală" (prozaica) a întâmplării cu catedrală: "- Ce v-am spus, fraților, când am plecat! Ortodoxia asta a noastră ne joacă numai feste. N-ați aflat știrea? A fost pe Internet. Căscați, uituci, neisprăviți, cum suntem, ce credeți că s-a întâmplat
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
unor reviste canadiene oferta salvatoare (povestiri după rețete junk food), patronul firmei de calculatoare Elephterya din orașul Straja (onomastica are, după cum se vede, partitura ei...) îi oferă posibilitatea de a scrie, contra cost, "portrete scurte, la obiect, inspirate de oameni reali" din localitate. Ideea unui asemenea experiment hiperrealist, netrucat, va fi refuzată la... import că periculoasă pentru liniștea comunității. Un călugăr le atrage atenția unor patroni aflați de față că literele de pe geamul firmei sînt scrise, diavolește, invers și nu pot
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
de entuziast să adăpostească, de cele mai multe ori din pur snobism sau curiozitate, pe mai toți foștii regi, prinți, duci, baroni etc. ai Europei. Atîta vreme cît se adresează unui astfel de public, nu totdeauna capabil să facă distincția între persoane reale, care au avut o soartă tragică fiind obligați să își părăsească patria, si personaje de soap-opera, o carte nu poate scăpa neatinsă de microbul așteptărilor cititorilor ei. Primele pagini ale memoriilor Principesei Ileana nu au izbutit să îmi spulbere neîncrederea
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
mai multe cotidiane, CDR și actualul președinte au pierdut primejdios sau chiar catastrofal din opțiunile de vot ale bucureștenilor, aducînd în poziții cîstigătoare pe fostul președinte Iliescu și partidul pe care îl conduce. În ce măsură însă aceasta proporție reflectă și situația reală în care se află aceiași locuitori ai Bucureștiului în ipoteza votului real, despre asta ziarele nu încearcă să afle cum stau lucrurile. Adică nu știm ce vot ar da indecișii, cam 50%, indeciși care, în fond, vor decide cantitatea votului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
catastrofal din opțiunile de vot ale bucureștenilor, aducînd în poziții cîstigătoare pe fostul președinte Iliescu și partidul pe care îl conduce. În ce măsură însă aceasta proporție reflectă și situația reală în care se află aceiași locuitori ai Bucureștiului în ipoteza votului real, despre asta ziarele nu încearcă să afle cum stau lucrurile. Adică nu știm ce vot ar da indecișii, cam 50%, indeciși care, în fond, vor decide cantitatea votului de la urne. Astfel că victoria din sondaje, care dă aripi principalului partid
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
lui Iuliu Maniu: "Maniu mort?! Nu se poate, nu e adevărat. Maniu este și rămîne viu în sufletele noastre. Speranțele și idealul sau pentru neamul românesc - liber și unit - vor fi mereu scopul vieții noastre. Maniu nu moare!". Alte articole, reale contribuții științifice, comentează personalități din trecutul politic românesc. Așa este serialul lui Nicolae Dianu despre rolul lui Nicolae Titulescu. Fost colaborator al lui Titulescu și ambasador al țării noastre la Moscova, semnatarul acestui substanțial serial relevă, cu fapte inedite, strădania
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
lucru prin fabrică. Efectele sunt, după cum se vede, catastrofale. Lăsând de-o parte semnalul îngrozitor pe care-l transmitem investitorilor străini, eliminăm și orice posibilitate de a reface râul comis. Pentru că o fabrică sau o uzină care începe să producă real are șanse de dezvoltare și, deci, de reangajare a unei părți din cei dați astăzi afară. Numai că muncitorului român i-a intrat prea adânc în cap minciună că el e patronul! Cât de patron e, se vede din cum
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
dați, figură de magi rătăcitori, de inițiați obscuri și autiști ai unei lumi pe care doar ei singuri și-o mai amintesc. Problemă imperativa a participării artei românești la marile evenimente ale artei europene și mondiale este tocmai această existența reală în contemporaneitate, în dinamică vie a timpului în care trăim. Nu genurile tradiționale sînt aici discutabile și nimeni nu invalidează ideea de pictură, sculptură sau desen, ci în dezbatere intra sensul care se dă acestor genuri, faptul de a le
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
faptul de a le stoca într-un univers finit în spațiu și stopat în timp, sau de a le reconstrui, de a le redimensiona expresiv, formal și ideatic în funcție de provocările vieții de astăzi care nu este prin nimic mai puțin reală și mai puțin autentică decît oricare alt moment deja istoricizat. Dan Perjovschi, de pildă, s-a prezentat chiar cu un asemenea gen ,,tradițional", adică a expus ,,desene". Numai că între desenul de șevalet, făcut prin observație directă sau prin recurs
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]