7,813 matches
-
obsesia, sunt mici forme de relief, accidente, repere, mărunți semnificanți, într-un univers panliric: “undeva pe deal la Orăștie/ viața curge ca o poezie” (Târziu în cuvinte, 100). Ioan Vasiu scrie, așadar, despre o realitate secundă, ca și când ea ar fi realul prim, absolut, axial, ca și când mediul natural, existența istorică, viața spirituală ar fi susținute, animate, poate chiar generate de un principium estetic (poetic), ca și când eul liric s-ar mișca, necontenit, într-o realitate gata-transfigurată, configurată artistic încă de la-nceputuri: “se-ntinde
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI IOAN VASIU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367443_a_368772]
-
și evenimentele vieții pământești. Datorită cuvintelor consacrate ale epiclezei euharistice - după cum am spus și în prima parte a acestui material - asupra pâinii și a vinului ce au fost aduse la Sfântul Altar, ele devin în mod cât se poate de real, (în pofida faptului că multă lume nu crede în acest lucru miraculos), Cinstitul Trup și Sânge al Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Drept urmare, iubirea de Dumnezeu transformă și preface inima omului într-un topos binecuvântat (cf. Luca 8, 15), în care „cuvintele
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
perioadă de timp mulți oameni s-au agățat de iluzia că Statele Unite ar putea împrumuta pur și simplu trilioane de dolari pe an pentru o perioadă de timp nelimitată, scadenta rămânând mai mult de domeniul fantasticului decât de cel al realului. Printre soluțiile acestei crize, consider doar două posibilități cât de cât viabile; prima posibilitate este cea elaborată de către Republicanul Paul Ryan, care va elimina deficitul în mare parte prin reducerea cheltuielilor și o revizuire profundă a sistemului medical Medicare. Cea
DILEMA ZILEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366874_a_368203]
-
după pahare pline cu aer “.( Prin ochii mei speriați). E aici un filon-rămășiță a titanismului romantic, melancolic, neliniștit, dar și trufaș, deși experiența pare mai degrabă rimbaldiană. Autoarea uzând de dezechilibru sistematic al simțurilor, exacerbate până la inflamarea lor, forțează limitele realului, pulverizându-le, depășindu-le progresiv. Experiența este o epuizare completă a trăirii, prin elan vizionar și înstrăinare metodică, prinm exaltarea resorturilor vitale:” Îmi șterg pe furiș lentila ochelarilor și mă mint că te văd din nou frumos și deștept pe sub
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
o constatare,din păcate.a unei realități din mediul rural,valabilă și astăzi.Dacă”se mai trăiește,astăzi,în evul mediu”(“Ziarele”). Este o vin[ ;I a promov[rii unei astfel de mentalitate. Se cunoaște faptul că limbajul nu constituie realul, el doar dezvăluie.Crima din”Cântecul lui Vălean”,din punct de vedere stilistic este o”bijuterie”. “Hai,Vălene, până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
odată gras, Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam,nu se justifică crima.Poate,unii o să mă combată,afirmând că lumea a apărut înainte de real,fiindcă realul a fost perceput ulterior de gândirea omului,iar pătrunderea lui Dumnezeu în lume s-a făcut prin intermediul omului,atunci când acesta a putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam,nu se justifică crima.Poate,unii o să mă combată,afirmând că lumea a apărut înainte de real,fiindcă realul a fost perceput ulterior de gândirea omului,iar pătrunderea lui Dumnezeu în lume s-a făcut prin intermediul omului,atunci când acesta a putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
atât de multă iubirea încât vor să nu fie lucizi și atunci indiferența doare. Te umilești cu dragostea din vis orbind de fericire. Nefirească parte de lume! Punctul de sprijin susține nopțile. Greșeala susține păcatul. Simțurile se rostogolesc pe marginea realului. Umplem golul cu divin, poate că renaștem. Cine să te privească cu ochiul milei? Inima curge aceleași lacrimi de dor și de iubire. Îi cântă din palmă o viață interzisă, îi crește dorința de umbră, se vrea tot iubită, regatul
DE CINE MI-E TEAMĂ IUBIND NEAJUNS? de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366903_a_368232]
-
mixte ce încântă și ne încântă:” Cântarea mea, înflorită,/ mi-o aruncă visele în plopi-/ maldăr de lumină care, / noaptea, se destramă-n stropi; “( Maldăr de lumină ).Uzând de dereglarea sistematică a simțurilor, exacerbate până la inflamarea lor, poetul forțează limitele realului. Experiența e o epuizare completă a trăirii, prin elan vizionar și trăire metodică, prin exaltarea resorturilor vitale încorsetate într-o poezie de formă fixă. La capătul ei, poetul e un altul, o ființă ce a încăput într-o respirație, un
CONSTRUCŢIA POETICĂ-MOD DE A LĂRGII ARIA EXPRIMĂRII EULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366959_a_368288]
-
o lume frumoasă, care ar putea fi mai frumoasă, mai bună, mai lume. O lume cu dileme existențiale, o lume tragică, sau dramatică, sau/și tandră și, nu o dată, și optimistă.In același timp, din picturile lui Liviu Lăzărescu, dincolo de real „se străvede o deschidere spre un spațiu despațializat - dezmărginit și un timp atemporal” - ne spune Z.T., observând „o extindere peste limite.” Iată, de pildă, „niște biete flori dobândind (...) o grandoare cosmică”. De altfel, Terner ne subliniază, nu o dată, și
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
perechi, în gânduri rătăcite ori pierdute. Povestea întâlnirii e-un mister ascuns prin ape, sub pământ sau cer, de-un înger ce-i veghează blând, căci știe. Iubirea lor, puternică și vie, cuprinsă-n a cuvintelor magie, e-ascunsă în realul din eter. Referință Bibliografică: Misterul din eter / Daniel Vișan Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Vișan Dimitriu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MISTERUL DIN ETER de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367669_a_368998]
-
insistentă a naturii, extrasenzorialul, nuanțele în care este citită viața - senin (optimism) versus ploi (neliniște) - toate acestea recomandă ubicuul romantism din poezia Aurei Popa. Titlul, Eșarfe de senin înnodate cu ploi, deloc surprinzător pentru un poet romantic, face diferența dintre real și reverie, interpretând visul ca pe o stare fundamentală, necesară împlinirii. Mesajul versurilor sale este pe cât de delicat, pe atât de tangibil: poezia - ca stare - are menirea de produce, în sufletul doritor de frumos, o reîntâlnire cu sinele, capabilă să
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 27 FEBRUARIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367666_a_368995]
-
obârșia își pune amprenta caracteristică asupra fiecărui protagonist în parte. Atât mediul social, obiceiurile, datinile cât și mediile cosmice, orografice cât și cele climatice contribuie la particularizarea comportamentului personajului principal din basmul popular. Prin natura lor basmele sunt fantastice, împletind realul cu irealul. Eroii basmului sunt mânați de dorințe, pentru a căror îndeplinire întreprind acțiuni. Între ei se stabilesc relații de opoziție: - Ia taci, mă tontule și flecarule, ce tot stai tu de vorbești; mare lichea ai mai fost, gură de
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
și propria-i imaginație. Un drum pentru legalizarea unei proprietăți funciare, parcurs într-un urcuș privegheat de prezențe invizibile dar simțite, apoi parafarea din vale. Alt urcuș-coborâș, și achiziția se dovedește a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui să se urce din neîncredere până pe piscul Credinței și să nu se mai coboare. Credința că țarina părinților e de la Dumnezeu, că e sfântă și-i
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
început, e modernitatea scriiturii. Siguranță scrisului, dincolo de toate cochetăriile autoarei. Apoi mai e și ideea narațiunii, care-și face consubstanțial travaliul scrisului, pe care-l topește în structura să, făcând din narator personaj, într-un demers interactiv . Aparent, românul, refuză realul, dintr-o prudență juridică, opțiunea pentru ficțiune aducând liniște , protecție, autorului, deși acesta se hrănește din real, chiar dacă e un realism magic, mai degrabă. Și spațiul în care se localizează acțiunea românului iese din geografie, Sătul fără Nume, cu toate
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
-și face consubstanțial travaliul scrisului, pe care-l topește în structura să, făcând din narator personaj, într-un demers interactiv . Aparent, românul, refuză realul, dintr-o prudență juridică, opțiunea pentru ficțiune aducând liniște , protecție, autorului, deși acesta se hrănește din real, chiar dacă e un realism magic, mai degrabă. Și spațiul în care se localizează acțiunea românului iese din geografie, Sătul fără Nume, cu toate referințele sale istorice, acesta fiind greu reperabil. Și personajele își refuză identitatea, prevalând încărcătură lor simbolică : Lebădă
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
bine conturate la tablete eseistice pline de nerv sau, mai apoi, la român nu e crizică nici definitivă. O anume încărcătură metaforica secondează tabletele jurlanlistei ori proza, epicul e prezent im subtextul poemelor, un transfer îmspre senzațional, la limita dintre real și suprareal, informeayă periodic versul. Astfel încât,, din biblioteci îngerii scot cu fărașul colbul bătut la computer în mumele-mi propriu,, iar ,, oamenii de carne și oameniid e duh tremuram egal sub firul cu plulb.,, Din volumul Literatura română contemprană, prelungiri
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
unei operații fatale, într-un scaun cu rotile. Tot ce s-a întâmplat în carte a fost visul acesteia, în timp ce zăcea, zbătându-se între viață și moarte, pe stânca Muntelui. Aici, planul fantastic pare să se încheie, lăsând loc celui real. Dacia scapă cu viață, însă rămâne paralizată, într-un scaun cu rotile. Picioarele ei asigurate nu îi mai sunt de niciun folos. Într-o seară, Dacia se află alături de Sergio, la un spectacol de circ. În program urmează o dresură
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
urmează o dresură de cai. „Brusc, Dacia se ridică din căruciorul supersofisticat... De la locul ei, din sală, văzuse armăsarul din vis,- un cal cu coama spulberată ca o zăpadă... Era el, mânzul inorog! Retrăia cu intensitate colosală clipa, limita dintre real și poveste. Printre oamenii cu grija facturilor care le umpleau zilnic cutiile poștale, trecea Inorogul!” „Până când coama sa albă acoperi palmele ei” Ființa aceasta din altă lume, o recunoaște. Știe cine e Dacia, nu a uitat că ea l-a
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
și propria-i imaginație. Un drum pentru legalizarea unei proprietăți funciare, parcurs într-un urcuș privegheat de prezențe invizibile dar simțite, apoi parafarea din vale. Alt urcuș-coborâș, și achiziția se dovedește a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui să se urce din neîncredere până pe piscul Credinței și să nu se mai coboare. Credința că țarina părinților e de la ... Citește mai mult „Se făcea că
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
și propria-i imaginație.Un drum pentru legalizarea unei proprietăți funciare, parcurs într-un urcuș privegheat de prezențe invizibile dar simțite, apoi parafarea din vale. Alt urcuș-coborâș, și achiziția se dovedește a fi, de fapt, o recuperare de drept - în real. Urmează să se recupereze și istoria - din istorisiri. Se va recupera. Dar va trebui să se urce din neîncredere până pe piscul Credinței și să nu se mai coboare. Credința că țarina părinților e de la ... V. CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEȘTEAN
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
odaia mea.” („Culori”) Confesiunea lirică, jocul pictural al luminilor și umbrelor, încărcătura metaforică, poetizarea unor imagini biblice, abordarea unor teme precum suferința, binele, răul, divinitatea aduc accente dramatice în „Spațiile” Victoriței Duțu. Spontaneitatea, firescul, inocența, sentimentul de înstrăinare, opțiunea între real și ideal vorbesc pe de o parte, despre neputința omenească de a-și depăși limitele în zborul spre înalt, iar pe de altă parte, despre libertatea lăuntrică. „E veșnică această/ Contradicție,/ Ce ne frământă/ Pașii și gândirea,/ Ne-apropie,/ Ne
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
că adaugă un pilon liric la echilibrul lumii”, afirmă Ioan Nistor. „După numeroase tsunami ale urâtului”, completează acesta, „o astfel de infuzie este bine venită. Volumul se impune prin febrilitatea căutării unui timbru dezinvolt, autoarea captându-și izvoarele de pe versantul realului, își adună discret materialul de inspirație în albia unui torent. Inspirate, cu originale și memorabile expresii, suntem încrezători că poeziei pe care o scrie Corina Petrescu i se va distinge tot mai clar răsunetul viguros, distinct, prin adăugarea unor noi
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
universul prea plin de esență de viață al orășelului din Nordul țării care ar putea avea ca simbol un falnic nuc, atât de drag autoarei, orășelul din care îi vin tulburătoare șoapte din copilărie și adolescență, într-un amestec de real și imaginar. Autoarea a dat viața unui dialog peste timp cu însuși timpul căruia i-a smuls clipă eternizând-o. A oprit clipă cea repede trecătoare din măcinatul ei continuu aducând la lumină lumii trăiri tainice din străfundurile sufletului și
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
smuls clipă eternizând-o. A oprit clipă cea repede trecătoare din măcinatul ei continuu aducând la lumină lumii trăiri tainice din străfundurile sufletului și ale minții pe care le-a convertit în proza. Proza respira autenticitate și te convinge, desi realul uneori alunecă pe nesimțite în fabulos. Nici nu știi când te trezesti amestecat cu personajele cărții într-un alt timp, într-o altă lume plină de mistere, de enigme sau obscur până când ajungi în finalul povestirii terminat brusc, asemenea unei
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]