5,656 matches
-
concluzia că șamanismul primitiv sau alte fenomene religioase străine nouă, europenilor, trebuie cercetate prin identificare cu practicanții lor. Probabil că și În arte trebuie gândit ceva similar. N-aș vrea să ne Întoarcem neapărat la o critică a participării sau receptării, nu acesta este nivelul la care imaginez o subhermeneutică a imaginarului. Scopul acestor căutări ar fi acela de a construi În analiza literară o metodă care să meargă pe urmele lui Harold Garfinkel, spre exemplu, unul dintre cercetătorii care au
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ultimilor ani Îmbină critica poststructuralismului cu propunerea unei alternative de discurs teoretic, fără ca aceasta să Însemne Înlocuirea unui vechi regim textual printr-un și mai anacronic regim al realismului și naturalismului artistic. Critica de tip reader response ( În continuarea teoriei receptării), alături de critica istoristă și de alte teorii, ce recuperează psihanaliza sau psihologia cognitivă, intenționează aproprierea discursului critic la nivelul celor mai naturale forme ale existenței umane. Concepția Întreținută de demonstrațiile poststructuraliste, după care lumea este un simplu construct lingvistic și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care ia În calcul prezența observatorului, alterantă și alterată, care prețuiește indecidabilele și vede lumea ca o rețea de obiecte imposibil de descris În propoziții cu certă valoare de adevăr. Discursul larg al criticii literare (și mai ales al teoriilor receptării) este de mult conștient de relația de permanentă devenire și interdependență dintre cititor sau critic (oricare putând să joace rolul observatorului) și text (sistemul observat), după cum În fizică se cunoaște o perspectivă relațională Încă din secolul al XVIII-lea (G.
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Voi Începe cu un citat: Putem examina mai detaliat chestiunea apartenenței stricte a gândirii la limbă. Activitatea subiectivă dă formă unui obiect În gândire. Căci nu există nici măcar un singur tip de reprezentare care să poată fi considerat drept pura receptare a unui obiect deja dat. Activitatea simțurilor trebuie să aibă o legătură sintetică cu acțiunea internă a spiritului. Din această legătură se smulge reprezentarea, care, prin raportare la energia subiectivă, devine obiect și se reîntoarce la originea ei oferindu-se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
asupra creatorului, căci În ea acesta a făcut din lume o ființă cu care poate empatiza total; iar noul obiect-subiect va avea capacitatea de a acționa asupra altor subiecți și de a „Înflăcăra imaginația prin imaginație”, producând un acord al receptării (Stimmung des Empfindenden)2. Adept convins al filosofiei transcendentale, Humboldt ia de bună ideea, strecurată oarecum În treacăt În Critica rațiunii pure, potrivit căreia sensibilitatea și intelectul ar putea avea o rădăcină comună 3, stipulând nici mai mult, nici mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
speculații care necesită o anumită abstractizare, o anumită asceză teoretică, ce ne obligă să ignorăm foarte mult senzorialul, fantasmaticul, imaginarul și să locuim În castelul foarte pur și foarte steril al filosofiei, al filosofiei lingvistice. Deci este conștient de greutatea receptării unui asemenea text și atunci - așa cum face și medicul bun - Își pune medicamentul amar pe un cub de zahăr. Desigur, aici zăhărelul nu este un cubuleț, este un tort Întreg, este un lighean de ciocolată lichidă, partea dulce fiind toate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niciodată, și doi ani m-a tot bătut la cap cu ideile lui ciudate, cu „stăm Împreună În marginea tabloului” și ciudățenii de astea... La el - În certurile noastre amicale - ăsta părea a fi un soi de deziderat ultim al receptării estetice! Or, În Humboldt există ideea asta: suntem Împreună În energia creației din momentul respectiv, dar nu mizăm pe faptul că, În realitate, am proiecta aceeași lume, deci rezultatul Însuși al creației, opera (pe care el o va asimila mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să vadă dacă umezeala nopții mai stăruie, te Înfioară. O numărare se desfășoară (și nu i-aș spune numărătoare). O ordonare se caută (și nu i-aș spune Încă Împlinire). Ochi de critic au văzut deseori jocul poeziei și al receptării și nu s-au sfiit să-l așeze În categorii. Să-l protejeze. Să spună uneori, În bună credință, că jocul rămâne joc și Își află suprema potență În tocmai această nedeterminare și absență a oricăror finalități exterioare. Dar totuși
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
așezarea lumii În ordine, În Unu și nu În despărțirea haotică a unei eventuale perspective mobile pornind de la vederea cu Doi ochi), o perspectivă, spun, ce Încearcă să controleze punctul de fugă. Limbajul scriiturii conține o dinamică accesibilă doar unei receptări active, În care orizontul de așteptare e permanent pregătit pentru reconfigurări și Împliniri istoriale. În fapt, Într-o ierarhie a timpurilor (pornind de la profunzimea lor și de la direcția de descoperire a ființei ca Dasein), Împlinirea istorială În scriitură a unei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fără direcție și totuși o temporalitate existențială (În Înțelesul chiar heideggerian al conceptului de existențial). Textele au un orizont, o aură; inimile, la fel. Primele pentru că necesită, pentru a avea validitate ontologică Într-un aici și acum, o alteritate - a receptării. Celelalte pentru că necesită, la rândul lor, pentru a se Împlini, o alteritate. Ceea ce vreau să spun este că textele, precum inimile (În dragoste), au alteritatea receptării prezentă deja În ele din momentul așezării În discurs. Există un loc al alterității
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
necesită, pentru a avea validitate ontologică Într-un aici și acum, o alteritate - a receptării. Celelalte pentru că necesită, la rândul lor, pentru a se Împlini, o alteritate. Ceea ce vreau să spun este că textele, precum inimile (În dragoste), au alteritatea receptării prezentă deja În ele din momentul așezării În discurs. Există un loc al alterității În texte. Alteritatea e atârnată de capătul unei vederi care este a textului (de aici și vederea cu doi ochi: textul te vede așa cum și tu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
doar punctul de Început al Înțelegerii unui text evanghelic. Acesta nu depinde, nu e format (doar) de perspectiva aplicată din exterior sau din vreo dogmă ce Încearcă să-i regleze jocul semnificațiilor și al puterii. Ca atare, o teorie a receptării nu e de ajuns pentru a-l struni, dar nici o teorie ce ar porni din Foucault și ar regla jocul textului după cel instituțional și al focarelor discursive de putere. Abia când devine limpede problematica punctului de fugă, cea a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru că aici, În mod sincer și onest, Nichita Stănescu este utilizat, el nu este interpretat, este utilizat pentru că folosește teoriei. Aceasta este totuși o carte de teorie. Ruxandra Cesereanu: Dar nu provoci, de fapt, cititorul la o dublă falsificare a receptării critice prin faptul că Îl folosești pe Nichita Stănescu În felul În care Îl folosești? Horea Poenar: Cum adică? Ruxandra Cesereanu: Pe Nichita Stănescu nu-l folosești ca pe un reper critic, n-ai cum să-l folosești astfel: pornești
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de tipuri de discurs. Să Încerci să tot explicitezi, s-o iei de la capăt și să faci experiența asta mai accesibilă decât este aici, printr-o simplificare, printr-o ordonare a textului. Corin Braga: Mi se pare că toată problema receptării - și anume dacă există un public dispus să accepte fragilitatea, obscuritatea sau greutatea textului - vine din faptul că, În textul acesta, Horea chiar are revelații. Textul este dificil pentru că Horea Își provoacă și se luptă cu propriile revelații, construindu-l
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sufăr toate limitările În a vă face clar ceea ce vreau să spun. Dar asta face și arta: receptorul sau criticul ia un tablou, Îl privește, Îl include În categorii interne, În subiect, aflându-se astfel la primul nivel. Conform teoriei receptării (bazată iarăși pe fenomenologie) a lui Jauss și mai ales a lui Iser, receptorul, prin experiența estetică (catharsis etc.), depășește acest nivel Înspre unul În care se Întâmplă alte lucruri. Pe acestea le vede și Merleau-Ponty. Există și o posibilitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În lumea elitei, a culturii scrise, acest succes Începe cu jumătatea secolului al XIX-lea, În siajul interesului goethean și herderian pentru folclor, prin gestul generos al lui Vasile Alecsandri de a pune În circulație literară Miorița (1852). Prin buna receptare asigurată de romanticii noștri, ca și - mai târziu - prin așezarea celor două creații anonime printre arheii literaturii noastre de către G. Călinescu (acolo mai apărea și artefactul asachian privind-o pe Dochia cea urmărită de un ilustru roman), Miorița a ajuns
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj. Autoare a cărților: Literatura Între revoluție și reacțiune. Problema crizei În literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999; ediția a II-a adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Editura Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă, Editura Dacia, Cluj, 2003; Ce rost are să mai citim literatura? (Editura Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic de opere literare românești, coord. Ion Pop (vol. I, Editura Didactică și Pedagogică, București
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de eseuri, studii și monografii istorice: Troia, Veneția, Roma (1998), Lumea lui Simion Dascălul (1998), Arpadieni, Angevini, români (2001), Realități imaginate și ficțiuni adevărate În evul mediu românesc (2002), Trecutul istoric și omul evului mediu (2002), Hașdeenii. O odisee a receptării (2003), Originile istorice ale regionalismului românesc (2003), B.P. Hasdeu istoric (2004) și Sânge și trandafiri. Cultura ero(t)ică În epoca ștefaniană (2005). A publicat mai multe lucrări de europenistică: Europa, o idee În mers (1997; 1999, 2002, 2004), România
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
periodice (în special în „Oltul”) îi apar mărturisiri autobiografice și proză istorică. Deși cu un deosebit succes la public - romanele sale, cu precădere Invitația la vals, au cunoscut zeci de reeditări -, scriitorul a fost ignorat de criticii importanți. Prăpastia dintre receptarea de către cititori și cea critică este greu de explicat, D. ilustrând mai degrabă cazul unui condamnat fără proces. Volumul de debut - Capcana (1927) - conține proză scurtă și a stârnit interesul comentatorilor prin relativa noutate epică, prin calitatea descrierii unor procese
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
făclie de Paște și, îndeosebi, despre Năpasta, privită ca o dramă psihologică, cu eroi verosimili. Valabilitatea interpretărilor realizate de D.-G., îndeosebi aceea asupra lui Eminescu, a fost deseori contestată, cel puțin pe unele laturi. Explicațiile cauzale discutabile, moralismul, insuficiența receptării artistice a poeziei eminesciene, opacitatea față de semnificația general umană a comediilor lui Caragiale au erodat, în timp, valoarea acestor interpretări. Ele au fost însă primele modele de analiză coerentă, superioară, a creației marilor scriitori, primele încercări de a deduce din
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
fac să se simtă pierdut „în frig și-n întuneric”, sorbit de „vâltorile neantului”. Deși contemplarea unor „priveliști” îi oferă prilejul evadării în exterior și al realizării unor imagini cu suficiente virtuți plastice, semn al trăirilor pozitive, ca efect al receptării frumuseții luminoase, nealterată de intruziuni, inevitabil ochiul se întoarce spre interior, „peștera ființei mele”), în care „e negură nebiruită”. Un accident biografic (moartea soției, care a determinat și confesiunea în proză Pietate, 1930) acutizează și mai mult stările negre ale
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
o tentă de profunzime dată și de referirile la context („circumstanțele” sociale și politice, „liniile de forță” ale mișcării de idei dintr-o epocă sau alta), într-un exercițiu de sociologie literară. Protocolul argumentației se sprijină pe un „dosar” al receptării critice, uzitat cu discernământ. O cercetare doctă își propune să probeze inaderența lui Titu Maiorescu la febrele modernității. Evocat cu un condei de monograf, D. Anghel este văzut, dincolo de tocitul clișeu de „poet al florilor”, prin prisma sensibilității moderne, ultimele
DURNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
lui Fazekas Mihály -, urmărind acest vechi motiv de basm popular în folclorul maghiar, român și universal; s-a ocupat de balada meșterului zidar Kőműves Kelemen în cadrul motivului „jertfa zidirii”, de intrarea poveștilor lui I. Creangă în folclorul maghiar sau de receptarea în aria culturală maghiară a basmelor lui Petre Ispirescu și a colecției de folclor a lui V. Alecsandri. Consacră mai multe cercetări povestitului bilingv și, în general, rolului pe care îl are bilingvismul în conviețuirea est-europeană și în circulația interetnică
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
rolul criticii în selectarea și ierarhizarea valorilor literaturii române contemporane. Ov. S. Crohmălniceanu, Gheorghe Grigurcu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu răspund întrebărilor lansate de colocviul Fenomenul arghezian (2,4/1990) despre posteritatea critică a poetului, despre o eventuală criză de receptare sau evaluare, despre influența operei argheziene asupra poeticii postmoderniste. În decembrie 1991, la rubrica sa permanentă „Departe-Aproape”, Mircea Zaciu afirmă că opera lui Mircea Eliade se află la o răspântie a receptării. „Răspântia Eliade”, sintagma lansată de articol, circulă cu
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
critică a poetului, despre o eventuală criză de receptare sau evaluare, despre influența operei argheziene asupra poeticii postmoderniste. În decembrie 1991, la rubrica sa permanentă „Departe-Aproape”, Mircea Zaciu afirmă că opera lui Mircea Eliade se află la o răspântie a receptării. „Răspântia Eliade”, sintagma lansată de articol, circulă cu repeziciune și în numerele ulterioare revista deschide, într-un moment de evident succes editorial al scriitorului, ancheta privitoare la receptivitatea cititorului român față de opera lui Eliade. Pe aceeași linie a interesului față de
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]