4,978 matches
-
care apare la 10% din pacienți este considerată ca având un prognostic extrem de rezervat. Înregistrarea electrocardiografică Holter, sau monitorizarea prin telemetrie a pacienților în secțiile de terapie intensivă coronarieni se utilizează din două motive fundamentale: monitorizarea aritmiilor și a modificărilor recurente de segment ST; 2. Determinarea enzimelor serice cu tropism miocardic (CK-MB), troponina T sau I este utilizată pentru diagnosticul diferențial al anginei instabile de IMA constituit; 3. Determinarea proteinei C reactive este de viitor în evaluarea pacienților cu AI deoarece
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
varice bronșice care se pot rupe); - junghi atrial (descris de Vaquez) - localizat în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, datorită dilatării AS; - dureri toracice difuze/de tip anginos; - disfagia - prin compresiunea AS pe esofag; - disfonia → afonie (sindrom Ortner) - prin compresiune AS pe nervul recurent; - palpitații - prin tulburări de ritm - extrasistole, fibrilație atrială. Examen obiectiv [10] 1. Inspecția - facies mitral; cianoza buzelor și extremităților; jugulare turgescente, edeme periferice. 2. Palpare - șocul apexian normal sau deplasat la stânga, prin HVD; - pulsații epigastrice - semn Hartzer - HVD; - palparea zgomotelor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o complicație a bolilor valvulare reumatismale. Infecția se localizează cel mai frecvent la nivelul valvei mitrale, urmată de valvele aortice sau pe ambele valve [20]. Clasificarea și terminologia endocarditei infecțioase (recomandări ESC 2004) Clasificată în funcție de: - activitate: activă și vindecată - recurență: recurentă, dacă simptomele reapar în mai puțin de un an după eradicare sau operație; persistentă, dacă eradicarea nu s-a putut realiza - acuratețea diagnosticului: definită, dacă vegetațiile sunt evidențiate în prezența unei infecții sistemice; probabilă, dacă tabloul clinic este sugestiv și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
prin dilatarea inelului aortic, fie prin interesarea valvulară luetică. 3. anevrismele crosei aortice sunt acompaniate de manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului laringian recurent stâng (voce bitonală). Uneori, pulsațiile vizibile în furculița suprasternală ridică suspiciunea unui anevrism de crosă aortică. 4. anevrismele aortei descendente sunt situate distal față de emergența arterei subclaviculară stânga; datorită localizării în mediastinul posterior, ele sunt însoțite de simptome și semne
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ele sunt însoțite de simptome și semne revelatoare cointeresării organelor din această zonă. Astfel, compresia esofagului determină disfagie, compresia canalului toracic determină edeme ale membrelor inferioare și membrului superior stâng (sindromul Menetrier). Uneori, anevrismul poate comprima structuri nervoase - nervii laringian recurent, frenic și vag stâng, cu simptomatologie caracteristică sau erodează structurile osoase (arcurile costale posterioare și corpurile vertebrale) producând dureri intense, persistente, uneori pulsatile [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR 1. Examenul radiologic toracic pune în evidență lărgirea siluetei mediastinale, mărirea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
profane. Verbul devine simplă fosilă lingvistică"14. Pornind de la ideea că numele propriu acționează ca "nucleu formativ al textului literar"15, ceea ce face obiectul acestei lucrări este modul în care țesuturile limbajului generează lumea ficțională eliadescă, iar unul dintre firele recurente ale acestor țesuturi este al miturilor nominale, spațiu nuclear, în care Eliade realizează infuzia de sacru. Conform unei afirmații a semioticienilor culturii, amintită de Mircea Borcilă, "numele proprii constituie chiar "nucleul" cuibului mitologic special al limbii naturale"16. Capitolul 1
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
16. Numele "niciodată inocent la Eliade" este decriptat din perspectiva complexului gnostic (diminutivarea numelui ca semn al înstrăinării în Nuntă în Cer, "Zacharias" din Pe strada Mântuleasa, Anghel D. Pandele din Nouăsprezece trandafiri etc.). Matei Călinescu se oprește asupra numelui recurent din proza lui Eliade, Ileana, și îl analizează în strânsă legătură cu sărbătoarea Sânzienelor. Vorbind despre această ipoteză etimologică, Matei Călinescu 17, interpretează cele două fețe ale sărbătorii ca suprapuse, dar distincte: pe de o parte, cea creștină care marchează
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de de la începuturile sale și până în epoca postbelică. Analizând rolul numelor proprii în "dimensionarea estetică a operei narative", lucrarea lui Mihai Ignat este, așa cum se mărturisește, una de studiu sistematic al numelor proprii din romanul românesc, propunându-și ca temen recurent în descrierea "limitelor de caracterizare a numelui propriu", contextul (care vizează textul unei opere), numele având relevanță ca parte a unui ansamblu onomastic. În acest sens, autorul introduce conceptul de context onomastic al operei 171. Pornind de la ideea că "numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tatăl meu, Ioan; dar prietenii îi spuneau Jenică. Nici mama nu-l chema cum mi-ar fi plăcut mie; îi spunea Nelu"1. Numele tatălui identificat în numele personal Andrei (explicat prin substantivul andreia "bărbăție, curaj", anér, gen. andrós, bărbat), nume recurent la Eliade, sau în cognomenul a cărui semnificație este aceeași cu a adjectivului severus, de la care s-a format, reprezentat în limba română de neologismul sever 2 traduce ceea ce este potrivit cu natura virilă a tatălui. Acesta este și motivul pentru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care caracterizează toate modurile românești de a fi în lume"9; trimiterea este, după cum afirmă Matei Călinescu, la personajul de basm Ileana Cosânzeana, pe care o relaționează cu sărbătoarea folclorică a Sânzienelor, în derivare etimologică Sancta Diana 10. Numele este recurent în proza scriitorului, iar etimologia lui l-a interesat, se pare, pe savant, de vreme o analizează în volumul al treilea din Istoria sa: numele zeiței Diana a devenit în românește zâna, prin varianta intermediară, dziana; un derivat este zânatec
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
etimonul codru), Matei Călinescu respinge această teză, considerând aluziile prea vagi și alegoria Cucoaneș- Codreanu lipsită de confirmări în vreuna din scrierile lui Eliade (memorii, jurnale, publicistică etc.). Rămâne, în schimb, posibilă o interpretare prin grila unor teme și idei recurente în proza lui Eliade, povestea putând fi citită fără referință la evenimente istorice, deoarece "geniul transcende istoria". Cucoaneș este un élu, "un chemat împotriva voinței sale, o țintă individuală a miraculosului". Tânăr și "mulțumit cu anonimatul său", este lovit pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de aproape de Pod, gară al cărei nume naratorul nu și-l va mai aminti niciodată (aceeași amnezie a personajelor eliadești care le desparte de condiția paradisiacă) se leagă de timpul solstițial al transcenderii în moarte (ziua Sf. Onufrie încheie vara), recurent în proza eliadescă (în Calendarul iulian sărbatoarea Sfântului Onofrei marca perioada solstițiului de vară). Proza eliadescă acordă o mare importanță "mitologiei solstițiale": simbolismul solstițiului de iarnă care supraviețuiește camuflat în structura petrecerilor de Crăciun 358 și a celui de vară
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numai pentru câteva clipe"730, precum și mesajul transmis de edițiile din Scânteia care sunt datate în iunie. Simbolismul solstițial a fost considerat esențial pentru înțelegerea prozei ficționale a lui Eliade, "atât la nivel individual, cât și în termenii unor tipare recurente comune"731. Mai mult (sau mai puțin) decât în Pe strada Mântuleasa, unde faptele erau supuse unei duble lecturi și conduceau la două mesaje diferite, în funcție de cele două tipuri de mitologie, cea populară și cea a tehnocraților, în Pelerina, mitologia
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Domnișoara Christina spune: "Eu vin de departe". Ca orice Logodnică, Străină, aduce un mesaj vital, este un Înger al Morții pe care Pantelimon urmează să-l întâlnească. 4.14. Confirmări etimologice ale realității mitice "Memoria, această înaltă trădare"752, temă recurentă la Eliade, face obiectul implicațiilor biologice și medicale ale teologiei păcatului originar în nuvela Les trois Grâces. Prin trădările ei, memoria împiedică legătura cu realitatea mitică, marea amnezie fiind semnul infracțiunii originare a omului, păcatul strămoșesc 753. Pentru fiecare dintre
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sale abandonate ne sugerează că se bucură în sfârșit de goliciunea paradisiacă a unui trup sfânt. Cel care moare este Dominic din istorie. Dominic care întruchipează visul sau imaginația veșnicei tinereți nu poate muri, fiindcă există în interiorul unei structuri diferite, recurente a timpului mitic, unde moartea - în sensul în care o concepem noi, ca sfârșit ineluctabil, absolut - este inimaginabilă (...). Povestea - sau poveștile - lui Dominic Matei se desfășoară de fapt în două cadre temporale distincte, unul istoric și ireversibil, celălalt mitic și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a timpului mitic, unde moartea - în sensul în care o concepem noi, ca sfârșit ineluctabil, absolut - este inimaginabilă (...). Povestea - sau poveștile - lui Dominic Matei se desfășoară de fapt în două cadre temporale distincte, unul istoric și ireversibil, celălalt mitic și recurent. Complicațiile interpretative prilejuite de text, cum ar fi cele legate de moartea lui Dominic, își au originea în ciocnirile, suprapunerile și divergențele neașteptate dintre cele două cadre, sau, ca să folosim una dintre expresiile favorite ale lui Eliade, în felul în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
valorificare. Lumea ficțională eliadescă devine inteligibilă prin prisma conținuturilor mitofore ale numelor personajelor care o pun în act. În felul acesta, devine evident felul în care țesuturile limbajului generează lumea prozei lui Eliade. Țesuturi în structura cărora unul dintre firele recurente este acela al miturilor nominale, al modului subtil în care lumea eliadescă e sacralizată prin infuzia de nume care, descompuse spectral, revelează conținuturi ale sacrului. Lumea lui Eliade se naște "pe tărâmul mitului". Sau al numelui. Note * În Aspecte ale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de constituente arhaice, de către un autor pentru care orice mit este viu, "cărămizile" acestuia putând intra la rândul lor în edificiul altor mituri, iar acestea în altele - și așa mai departe, până la infinit, ceea ce demonstrează că, aici, timpul e ciclic, recurent, nu liniar" (pp. 126, 128). 25 Mircea Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Editura Humanitas, București, 2014, pp. 465-466. 26 Idem, Jurnal, vol. II, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 319, 327, 328, 438. 27 Ibidem, p. 288. 28 Mircea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dar și moraliștii umani sunt individualiști și reducționiști. Chiar Bentham definea interesul unei comunități ca sumă a intereselor individuale. Comunitatea era definită de acesta asemenea unui corp fictiv alcătuit din părți 120. 3.3.2. Este antropocentrismul inevitabil? O întrebare recurentă în etica mediului este aceea dacă nu cumva antropocentrismul este inevitabili și nu poate fi depășit prin situarea pe poziții ecocentrice. Bernard Williams susține că în filosofia morală și în etică nu este cu putință un punct de vedere care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
siguranța intervenției, experiența și abilitatea chirurgicală sunt cele care dictează. Cum la ora actuală importanța exerezei complete a țesutului timic este dovedită, operatorul trebuie să își îndrepte atenția în obținerea acestui țel, cu evitarea lezării nervilor frenici, vagi sau laringieni recurenți. Acest lucru nu este posibil fără a avea cunoștințe detaliate asupra anatomiei timusului. Utilizarea uneia dintre modalitățile de abord și ulterior a unei anumite tehnici presupune nu numai cunoașterea tuturor acestora, dar și a beneficiilor și eventualelor complicații care pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
prin exereza întregii mase grăsoase dintre tiroidă și diafragm și dintre cei doi nervi frenici [12]. Tehnica presupune și o disecție agresivă a pericardului și exereza completă a pleurei mediastinale. Atenția și îndemânarea deosebită sunt necesare în disecția nervilor laringeali recurenți, frenici și chiar a nervului vag stâng, leziunile acestora, nefiind excepționale. Considerată rezecția „maximală”, ea este punctul de reper cu care sunt constant comparate celelalte variante tehnice ale timectomiei în exereza completă a focarelor de țesut timic (fig. 7.21
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
timectomia transternală „standard”, varianta extinsă, așa cum se practică la ora actuală. Apreciem, similar cu Mulder [27] că riscul de a lăsa mici cantități de țesut timic la nivelul gâtului este mult mai mic decât cel de a leza nervii laringieni recurenți. Lezarea nervilor frenici, vagi sau laringieni recurenți este devastatoare pentru pacienții suferinzi de MG [11]. Rezultatele la distanță obținute de Institutul Clinic Fundeni și măsurate, conform Standardelor de Cercetare Clinică adoptate pe plan internațional, prin remisia completă stabilă (CSR) și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
practică la ora actuală. Apreciem, similar cu Mulder [27] că riscul de a lăsa mici cantități de țesut timic la nivelul gâtului este mult mai mic decât cel de a leza nervii laringieni recurenți. Lezarea nervilor frenici, vagi sau laringieni recurenți este devastatoare pentru pacienții suferinzi de MG [11]. Rezultatele la distanță obținute de Institutul Clinic Fundeni și măsurate, conform Standardelor de Cercetare Clinică adoptate pe plan internațional, prin remisia completă stabilă (CSR) și remisia farmacologică (PR) sunt asemănătoare celor obținute
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
elemente de boală avansată. Hemoptiziile, atunci când apar, reprezintă cel mai frecvent semnal de alarmă ce aduce pacientul la medic. Răgușeala, schimbarea caracterului tusei la un bronșitic cronic ridică suspiciunea unui cancer pulmonar ce produce invadarea mediastinului și a nervului laringeu recurent stâng. Dispneea de efort ce se accentuează progresiv, infecțiile pulmonare repetate în același teritoriu pulmonar, pot constitui semne de obstrucție endobronșică cu atelectazie pulmonară secundară. Durerea toracică marchează stadiul de invazie parietală. Durerea în umăr, iradiată pe partea internă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
25, 54, 60, 61, 78]. Calea de abord este sternotomia totală mediană, sau cervicosternotomie totală mediană cu deschiderea largă a cavităților pleurale bilateral [36]. Tumorectomia reducțională este indicată în invazia de structuri vitale: aortă, trahee, cord, vase pulmonare mari, nerv recurent. Țesutul restant se va marca cu clipsuri radioopace. Mortalitatea operatorie este mică, indiferent dacă este un timom malign sau benign. Lewis (1987 - citat de Shields) la 227 timoame are o mortalitate de 3,1%, iar Bery (1976 - citat de Shields
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]