15,893 matches
-
2003), n-am mai citit cu o asemenea încântare intelectuală și senzație a descoperirii unui continent necunoscut vreo carte de ,political science" precum a lui Tony Judt. Am păstrat titlul original, pentru că deocamdată n-am găsit o formulă care să redea în mod acceptabil conținutul original: Postbelism nu înseamnă în românește nimic, După război nu redă sunetul șfichiuitor al originalului, iar celelalte formule care-mi trec prin minte sunt încă mai departe de intenția autorului. Considerat de ani buni cel mai
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
continent necunoscut vreo carte de ,political science" precum a lui Tony Judt. Am păstrat titlul original, pentru că deocamdată n-am găsit o formulă care să redea în mod acceptabil conținutul original: Postbelism nu înseamnă în românește nimic, După război nu redă sunetul șfichiuitor al originalului, iar celelalte formule care-mi trec prin minte sunt încă mai departe de intenția autorului. Considerat de ani buni cel mai important istoric american (de fapt, englez) specializat în istoria Europei, Tony Judt a avut o
Postwar by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10978_a_12303]
-
n-am baniť - și de aici o sută de pagini." (p. 52). Și mai incitante sunt reflecțiile asupra literaturii, în special a celei realiste, căreia Costache Olăreanu pare să-i fi cunoscut toate secretele de fabricație. Romanul ce pretinde a ,reda" realitatea se oprește, în fapt, la o limită foarte apropiată, convenabilă, într-un plan în care naratorul poate patina cu mai multă sau mai puțină grație. Descrierile, oricât de realiste, nu sunt niciodată exhaustive, portretele atât de elaborate echivalează cu
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
la modă, care întrețes româna cu franceza și engleza: ,așa cum e viața ŤUp and downť, sau mai exact ŤToujours parchiveť" (Opinia studențească, 12, 1992); ,copil afectat? maybe... c'est la vie... toujours parchive... know..." (new.blog.ro). Mai greu de redat în scris, dar mizînd în pronunție pe vocalismul specific francezei, e proverbul ,cine poate oase roade, cine nu nici carne moale": qui peut os reu etc. Exemplele de mai sus sînt reflexe ale modei franceze, dominante în trecut; tocmai de
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
sfert de veac după intrarea în lumea umbrelor, Grigore Băjenaru, autorul volumului Cișmigiu et Comp., 1942, cartea ce a încântat numeroase generații de adolescenți, revine în actualitate prin romanul Balsam de Canada, Premier, 2005, pe care o pură întâmplare l-a redat circuitului editorial. în vara acestui an, în Elveția, în locuința medicilor Ana-Maria și Edgar Nicolau-Roth - doi intelectuali iubitori de artă și literatură -, am cunoscut o distinsă doamnă, cultă, de o vitalitate invidiabilă, tânără sufletește și optimistă, în ciuda celor 90 de
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
cont de ea. Pentru a vă convinge, am să vă dau un exemplu banal. Să presupunem următoarea propoziție simplă: ,,este târziu”. Ca vorbitori de limbă română, noi, ca emițător, știm ce înseamnă. Dar, dacă într-o anume situație, vrem să redăm sensul acesteia unui alt vorbitor de limbă română, și am spune ,,este târziu”, acel receptor a înțeles totul? Adică partenerul nostru de comunicare a înțeles doar informația explicită ,,este târziu’’? Sau a înțeles și intenția noastră implicită ce stă în spatele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
piruetă - romanul unui destin Vorbind despre romanul „Ultima piruetă”, Vavila Popovici mărturisea: „Jurnalul nu a existat. Laura a existat, întâmplările sunt în mare măsură reale. Povestea ei am aflat-o de la cei care au cunoscut-o. Felul în care am redat-o, îmi aparține. Este povestea unei vieți, dar și drama poporului nostru, a celor dezrădăcinați; o transfigurare artistică pe care am scriso sub imperiul inspirației care a venit ca un val asuprămi, bazat pe acele realități cunoscute... Am folosit ca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
urmă, o eliberare morală. Alec în schimb, îi supraviețuiește pentru a lua cu el tot trecutul de care îl privaseră comuniștii. Psihologic, el își susține și își justifică sacrificiile făcute pentru recuperarea și renovarea caselor, astfel: „Nimeni nu-mi poate reda timpul care l-am pierdut în închisoare, acei ani frumoși ai tinereții! Am pierdut prietenii, lumea parcă mi-e străină! Nimeni nu-mi va putea reda viața furată de comuniști!” Laura devine o a doua Ana, soția meșterului Manole. Motivul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
își justifică sacrificiile făcute pentru recuperarea și renovarea caselor, astfel: „Nimeni nu-mi poate reda timpul care l-am pierdut în închisoare, acei ani frumoși ai tinereții! Am pierdut prietenii, lumea parcă mi-e străină! Nimeni nu-mi va putea reda viața furată de comuniști!” Laura devine o a doua Ana, soția meșterului Manole. Motivul zidului părăsit, prezent în balada „Mănăstirea Argeșului”, este reluat în „Ultima piruetă”. Casele lui Alec sunt asemenea zidurilor părăsite, iar el înțelege că pentru a le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care convertește totul în profit. Intimitatea lui Cioran a fost grav afectată postmortem, el neavând cum să și-o mai apere . Nu știu dacă este consolator că în ediția română scrisorile au fost parțial cenzurate, cele în limba germană fiind redate doar foto-coppy. Redau fugar un citat al lui Stefan Nemecsek( Temne filosofice...”ed. Realitatea Românească, 2007) explicite în context : “Lecturând volumul românesc, putem constata că Cioran a avut o existență inedită ( sic, n) trăind erotic iubirea. în luna februarie 1981
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în profit. Intimitatea lui Cioran a fost grav afectată postmortem, el neavând cum să și-o mai apere . Nu știu dacă este consolator că în ediția română scrisorile au fost parțial cenzurate, cele în limba germană fiind redate doar foto-coppy. Redau fugar un citat al lui Stefan Nemecsek( Temne filosofice...”ed. Realitatea Românească, 2007) explicite în context : “Lecturând volumul românesc, putem constata că Cioran a avut o existență inedită ( sic, n) trăind erotic iubirea. în luna februarie 1981, când acesta primea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ales, puterea de-a crede. Cât de bulversant e acest raport om - univers și divinitate/ E dureros și frumos. “Iov desigur se putea înălța. de la durere la cer...”. Din nou întâlnim raportarea la înalt, la cer, verticalul ca dimensiune existențială, redată prin metafore. Durerea l-ar putea omorî, dar cuvântul primordial l-ar putea salva. E o cauzalitate metafizică. Iov, figură biblică, cheamă în ajutor cuvântul inițiatic, să depună mărturie în numele său. Ce mare-i puterea cuvântului! Inspirată este și imaginea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-o atunci când, la București, aflânduse la o convorbire de afaceri, a întâlnit un domn din Germania, directorul unui important trust de presă, care se numea BLACH, nume de familie ciudat pentru un neamț, dar însă, foarte apropiat și cunoscut românilor! Redau mai jos un fragment din corespondența respectivă: „Emisarul, un bărbat de cam 65 de ani, se numește Winifried Blach, arată foarte puțin nemțește, iar comportamentul nu aduce cu acela obișnuit pe Valea Rinului; harnic, dinamic, întreprinzător, imaginativ. Drama vieții lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de fapt idealul? se întreabă Drăghicescu. Idealul nu este să nimic altceva decît o ficțiune, și orice ficțiune este bună cu condiția să crezi în ea. Trăsătura aceasta, departe de a-i știrbi rostul de sursă principală a motivației umane, redă idealului adevăratul său chip: acela de himeră, de fantasmă fără de care lupta pentru supraviețuire nu ar fi cu putință. Dumnezeu, de pildă. Dumnezeu este o ficțiune al cărei rost este ne împlinească dorințele chiar și atunci cînd realitatea nu ne
A fi ateu din prea multă credință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10850_a_12175]
-
a mai putut, dar literatura avea libertatea ei, pentru că era ficțiune. Nu trebuie să citim o carte sau să privim o operă de artă încercînd să recunoaștem cine știe ce din realitate. În ,limba de lemn" de altădată se vorbea despre ,ce redă opera", sau ,ce vrea autorul să reprezinte aici". Îmi aduc aminte de un examen de la cursul lui Călinescu. Întreba despre Calistrat Hogaș. Și-l atrage pe un student în capcană, cerîndu-i să spună ce redă prozatorul acolo. Omul nu prinde
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
altădată se vorbea despre ,ce redă opera", sau ,ce vrea autorul să reprezinte aici". Îmi aduc aminte de un examen de la cursul lui Călinescu. Întreba despre Calistrat Hogaș. Și-l atrage pe un student în capcană, cerîndu-i să spună ce redă prozatorul acolo. Omul nu prinde ironia și începe: ,Calistrat Hogaș redă..." Iar Călinescu avea el un gest, cînd se enerva, parcă-l văd, se lovea peste mîna lui grăsuță, pe care o ținea la piept, cu cealaltă palmă. Așa făcea
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
să reprezinte aici". Îmi aduc aminte de un examen de la cursul lui Călinescu. Întreba despre Calistrat Hogaș. Și-l atrage pe un student în capcană, cerîndu-i să spună ce redă prozatorul acolo. Omul nu prinde ironia și începe: ,Calistrat Hogaș redă..." Iar Călinescu avea el un gest, cînd se enerva, parcă-l văd, se lovea peste mîna lui grăsuță, pe care o ținea la piept, cu cealaltă palmă. Așa făcea... În Scrinul negru, de exemplu, personajele sînt șarjate, orice autor carichează
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
of formation of Christian Europe, to the great Dantesque tradition, up to the subterranean persistence, în times of growing secularization of the European cultural structures, of this hidden spiritual energy that occasionally surfaces în the great romantic poetry, the thin red line of the conservative cure resists the rising wave of barbarity imposed by the historic achievement of the invasive structures of the național States. The prolusion's high point, beyond the rhetorical nuance aimed at causing a strong and visceral
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
unui algoritm ce, în viziunea lui Germano Celant, se pliază pe direcția "l^informel froid", axată pe o activitate mentală abstractă, de decodare a mesajului ca operațiune sintetică a unei arhitecturi sonore) sau schematic (tributar aserțiunii aristotelice conform căreia forma redă ideea operei), conceptualismul muzical inițiază în general o sumă de matrici generatoare, ce comportă disponibilitatea de a da naștere la multiple cazuri particulare concentrice la intenționalitatea originară. Paradoxal, cu cît investiția de luciditate, de încăpățînare prin care ni se amintește
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
dintr-odată dorul de ducă. Pe când așaaaaa... Iacă-tă, am văzut cum Ștefan cel Mare (și sfânt!) a câștigat a 48-a (?) bătălie, transmisă în direct la televiziunea națională, respectiv TVR1 (în penultima seară de duminică a lunii octombrie), care televiziune, redând astfel stră-stră-stră... nepoților de răzeși suficientă căldură sufletească, aceștia și-au putut vedea mai departe de debranșarea caloriferelor, operațiune însoțită de vesele și interesante fluierături patriotice - nicidecum de mârâituri cărora, unii reporteri de televiziune, dar mai ales trădătorii de neam
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
a Cătălinei sau Cătălina însăși, care este eternă și supraviețuiește în fiecare femeie, poeta se gândește cu nostalgie la momentul de iluminare dintr-un trecut îndepărtat și îl reinterpretează: "A fost odată cum niciodată nu va mai fi,/ Să te redau ție însuți Luceafăr răsfrânt în oglinzi,/ Mâinile mele, ca umbra de rază pierdută de sfinți,/ le-am înălțat cu mările lumii, din cer să le prinzi." (Peste vremi, Cătălina). Autoarea interpretează rolul Cătălinei și în alte poeme. Toate se caracterizează
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
unde a putut și l-a dus cui trebuia să-l ducă, care nici nu s-a uitat în el". Nu pot să nu invoc versul lui Larkin "Never such inocence again" pe fondul acestor viniete. Iar Muntean decide să redea această inocență pierdută și, acum, greu de crezut, într-un mod extrem de inteligent. Nu ți-o aruncă în față, transformîndu-și personajele în niște alieni sau în fraieri cu care ai refuza să te identifici. Opțiunea lui este de a defalca
Turnesolul Rrrrevoluției by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10183_a_11508]
-
un teanc de ziare", deși ultimii săi colegi au evocat repetat împrejurările morții subite, pe cînd cumpăra mere de la o tarabă din Piața Amzei, iar pînă la venirea ambulanței, cadavrul i-a fost acoperit cu ziare), în schimb își amintește, redînd și dialogul cu Mircea Grigorescu, un fapt care n-avea cum să se întîmple. Bogdan Ulmu - care a colaborat la România literară sporadic, în paginile de cronici teatrale girate de Valentin Silvestru - povestește că în vara 1972, pe cînd era
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
pe care le înțelegi bine, îți ridică bariere lingvistice, sau când vezi că textul poate avea mai multe interpretări. Abia atunci este foarte greu să decizi. Toate sunt corecte, toate ți-ar plăcea. Dar într-o traducere nu le poți reda pe toate pentru că doar una trebuie să fie „aleasa”. Este foarte greu să decizi, pentru că în același timp ești și cititor, dar și pentru că trebuie să fii fidel față de textul original. Variante diverse nu fac decât să îngreuneze situația, accentuând
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
care statul Canadian o acorda „environementului” alocând sume Însemnate pentru protecția acestuia, dar și amenzi destul de piperate pentru cei ce nu respectă acest ecosistem. Animalele datorită acestei protecții, nu se tem de prezența omului, creând uneori faze demne de amintit. Redau: Mergeam prin iarbă pe o mică cărare, În Parcul Angrignon, când am observat venind din sens contrar un rățoi atunci ieșit din lac, deosebit de grăbit și hotărât. Am făcut un pas În lateral lăsându-i cale liberă. A trecut fără
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]