2,274 matches
-
unui pilot de curse, orice ieșire în decor. E motivul principal pentru care Valeriu Stoica nu este un partener de dialoguri scurte sau repezite. Nu-l văd în postura jenantă a celor care au făcut din datul cu părerea un reflex cotidian, și acest lucru se vede de douăzeci de ani. Trimit această carte spre tipar, eliberat de angoasa unui demers inutil. Există vorbe și gânduri care merită să trăiască o viață mai lungă, dincolo de memoria fragilă a unei emisiuni de
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
fiind expresia transparenței și fidelității, a mesajului corect. Vizavi (și) de redactarea noii Legi a Educației... Vă rog, doamnă ! - După o zi de muncă în Parlament pe textul legii, de dimineață până noaptea, mă întorceam acasă și, într-un gest reflex, deschideam televizorul pentru a asculta știrile zilei. Uimitor, de cele mai multe ori, îi vedeam pe colegii mei de la Comisie instalați într-un discurs pe care nu-l mai recunoșteam, acum nu mai recunoșteam persoanele. Un fost ministru, o fostă doamnă ministru
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ghidaj interior pe care îl presupune "confruntarea" cu frumosul. Această psihologie implică un control conștient asemănător mânuirii unui instrument muzical, care se cere cu virtuozitate stăpânit și care pretinde o atenție permanentă, străină oricărei forme de automatism sau de abandonare reflexă. Aici mai mult ca oriunde este nevoie de prezență exactă și de constantă disponibilitate către inovație și autonomie, inamicul principal al exercitărilor artistice fiind succesiunea calculată, mecanica dependențelor stricte. De aici pornind, ordonarea și clarificarea etapelor unui urcuș artistic se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
abia la o anumită izolare a diferitelor laturi sau însușiri ale vieții psihice. Așa cum plăcerea sau neplăcerea sînt de la început legate de un imbold sau un instinct, la fel și senzațiile noastre sînt de la început condiții pentru declanșarea unor acțiuni reflexe și instinctive, după cum reprezentările noastre sînt legate strîns, de la început, de așteptare și instinct. Cercetarea științifică însăși începe ca un efort de căutare a unor mijloace pentru anumite scopuri; de abia mai tîrziu ideile astfel provocate capătă un interes nemijlocit
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
celulelor musculare netede vasculare, producând astfel vasodilatație. Din punctul de vedere al structurii, BCC pot fi împărțite în două grupuri: dihidropiridinice (nifedipina, amlodipina, felodipina etc.) și non-dihidropiridinice (benzothiazepine- diltiazemul, respectiv fenilalchilamine-verapamil). BCCD au în special efecte vasodilatatorii producând adesea tahicardie reflexă, spre deosebire de BCCND care au efecte inotrop-negative și de reducere a conductivității cardiace semnificative. BCCD sunt medicamente antihipertensive eficiente, efectele lor asupra endpoint-urilor vasculare la pacienții diabetici fiind controversate (vezi mai sus). BCCD cu acțiune rapidă (nifedipina) au fost incriminate în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
în alte colțuri ale lumii, undeva aproape, dar noi nu-l vedem, nu-l auzim. Avem aici viețile noastre mici și tihnite. Dacă ne uităm bine, cărțile acestea s-ar putea să fie mult mai actuale decât altele. În mod reflex, întoarcem spatele războiului... Occidentului nu-i pasă de războaiele celorlalți. Cine mai vorbește acum de Cecenia, o țară complet distrusă sau de Groznâi? Mii de imagini vin zilnic din Bagdad! Și ce? În Franța, politicienii nu ating prea des subiectele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
putem avea încredere dacă acea persoană este neliniștită, zâmbește exagerat, evită privirea permanent nestabilind un contact vizual direct, are o atitudine “tăcută” ( text adaptat de la Education Through Human Toolkit). Gesturile însoțesc nu de puține ori mesajul verbal. De exemplu gestul reflex de a scoate ochelarii și de duce în dreptul gurii sugerează interes și dorința de a spune ceva, gestul de a duce o mână la ceafă poate sugera o încurcătură, mâna în dreptul feței sugerează dorința de a ascunde ceva. Trebuie selectate
Respect?nd, vom fi respecta?i by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84070_a_85395]
-
zdrobite și ca atare resorbția lor aducând tulburările vasomotorii. Analizând literatura europeană și valorificând experiența proprie, dr. Marius Teodorescu consideră că cea mai concludentă clasificare ar fi aceea din punct de vedere patogenic și clasifica șocurile în: 1) Șocul traumatic reflex; 2) Șocul toxic; 3) Șocuri mixte; cele mai frecvente în chirurgia de urgență: acestea sunt și șocurile marilor traumatizați. Un element concret care predomină fiziopatologia unui șocat este starea de dramatică hipotensiune arterială. Acest simptom nu se datorează unei slăbiciuni
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
municipalitatea le considera ca nefiind în concordanță cu interesul general. Intervenția directă a comunelor în gestionarea întreprinderilor era interzisă. Începând cu anii 1970, criza economică a făcut ca primarii să se confrunte cu problemele dezindustrializării și ale șomajului. Primul lor reflex a fost acela de a protesta public împotriva închiderii fabricilor și uzinelor, de a deveni purtătorii de cuvânt ai celor amenințați cu concedierea reacție zadarnică în cele mai multe cazuri. Discret însă, înainte de anunțarea oficială, aleșii mai bine înfipți în rețelele economice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
anumite transformări sau schimbări inițiate cel puțin la nivel social. Putem fi de acord până la un punct cu această idee, dar important este ca schimbarea la nivelul educației să reprezinte o nevoie internă a școlii și mai puțin un act reflex la schimbările din exterior. I.2. Procesul schimbării în educație Asemănător tuturor sectoarelor vieții sociale, în planul educației schimbarea nu se poate realiza de la sine, brusc, ci presupune parcurgerea unor pași, armonizarea unor aspecte ce țin de evoluția domeniului. În
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
poate reduce la vehicularea strictă a unor cunoștințe ce aparțin disciplinelor tradiționale. Acestea devin insuficiente în absența unor demersuri privind inovația, schimbarea și obligă cadrul didactic la o mai bună gestionare a tentațiilor de a considera educația ca un act reflex, marcat de comportamente blazate. Nu devine obligatorie, și nici măcar nu ne propunem, formarea unor specialiști în problematica schimbării și a managementului acesteia. Dorim însă să le oferim oportunitatea de a înțelege complexitatea fenomenului în ansamblu. Dincolo de aspectul pur informativ, formarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din ce se trage și încotro merge această acțiune Desperado, această intrigă care, spun majoritatea interviurilor cu autori, nu vrea decât să amuze, când, de fapt, contrariază. Personajul După ce Fluxul conștiinței a pulverizat personajele în cuvinte, frânturi de gând, gesturi reflexe și meditații livrești, literatura Desperado readuce eroul în povestire. Autorul imaginează pe cineva anume. Nu contează că acel cineva are o comportare stranie, un trecut nemărturisibil, gânduri așa de încâlcite că nimeni în text sau în afara lui nu le poate
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prin apelul la modele de gândire mecanice, printr-o corespunzătoare mecanică a sufletului. În acest sens, Descartes s-a sprijinit nu numai pe mecanica lui Galilei, ci și pe progresele tehnice ale vremii, pe cele ale meșteșugarilor de atunci. Modul reflex de comportare a ființelor a fost imaginat din aceeași perspectivă din care Hartley a descris mecanismul circulației sanguine. Deosebirea consta doar în faptul că nivelul cunoștințelor despre funcționarea sistemului nervos încă nu se putea compara cu cel al informațiilor deținute
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
încetează, aceasta se întâmplă nu pentru că sufletul (credo-ul) ar fi părăsit corpul, ci pentru că o anumită parte principală a corpului mecanic s-a deteriorat atât de mult, încât nu mai poate asigura funcționarea organismului în ansamblul său. 2. Mecanismul reflex și fenomenele psihice Prin descoperirea caracterului reflex al activității viețuitoarelor, Descartes propune atât o metodă distinctă pertinentă pentru studierea mecanismului nervos și muscular al mișcării, cât și un principiu fundamental de funcționare a psihicului. Astfel, el a încercat să demonstreze
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
credo-ul) ar fi părăsit corpul, ci pentru că o anumită parte principală a corpului mecanic s-a deteriorat atât de mult, încât nu mai poate asigura funcționarea organismului în ansamblul său. 2. Mecanismul reflex și fenomenele psihice Prin descoperirea caracterului reflex al activității viețuitoarelor, Descartes propune atât o metodă distinctă pertinentă pentru studierea mecanismului nervos și muscular al mișcării, cât și un principiu fundamental de funcționare a psihicului. Astfel, el a încercat să demonstreze că nu sufletul este cel ce pune
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
însă, din acest sistem al său cibernetic este elementul informațional. La acea vreme, el a considerat suficient principiul autoreglator de funcționare a sistemelor automate, proprii sistemului nervos, dar care încă nu se poate dispensa de elementul propulsor al informației. Reflectarea reflexă pe care Descartes a imaginat-o nu avea nevoie de această informație, după cum nu au nevoie de ea nici sistemele fizice când este vorba de reflectarea luminii pe o suprafață lucioasă. Sistemului său mecanic îi scapă nota în plus informațională
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
această informație, după cum nu au nevoie de ea nici sistemele fizice când este vorba de reflectarea luminii pe o suprafață lucioasă. Sistemului său mecanic îi scapă nota în plus informațională, ideea reîntoarcerii "spiritelor vieții" la creier. Din această cauză, reflectarea reflexă la Descartes este ruptă de cunoaștere. O ruptură pe care gândirea scolastică nu i-o putea imputa, pentru că ea era mediată de un credo realizat în viața de după moarte. Ambele, în acest sens, reprezintă pași succesivi spre abordarea vieții psihice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu doar postulatul unei autonomii și al unei independențe a corpului în raport cu sufletul, ci și cel al influenței reciproce limitate, relative, suflet corp: ceea ce a reprezentat o contribuție în plus și, în același timp, potrivnică modelului mecanic cartezian unde determinismul reflex al voinței era redus și epuizat de cel al corpului. Spinoza a demonstrat că este falsă concepția conform căreia corpul se mișcă sau se odihnește în funcție de semnalele primite de la suflet. În accepțiunea sa, corpul este ceva mai mult decât un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
creier a acțiunii anterioare și reacția musculară actuală, ca și posibilitatea metamorfozării acestei legături, ca urmare a repetabilității ei pe calea asociației: ceea ce reprezintă o a doua încercare, diferită de cea carteziană, de explicare a reflexului. De data aceasta, reacția reflexă inițiată are loc pe un plan superior, de suprapunere și unificare a acțiunii reflexe în raport cu semnificația actului, realizată pe calea asociației. O explicație care a luat în considerare producerea activității pe un plan superior, de necuprins din perspectiva carteziană. 7
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca urmare a repetabilității ei pe calea asociației: ceea ce reprezintă o a doua încercare, diferită de cea carteziană, de explicare a reflexului. De data aceasta, reacția reflexă inițiată are loc pe un plan superior, de suprapunere și unificare a acțiunii reflexe în raport cu semnificația actului, realizată pe calea asociației. O explicație care a luat în considerare producerea activității pe un plan superior, de necuprins din perspectiva carteziană. 7. Voința și gândirea dintr-o perspectivă asociativ-reflexă Secolele al XVII-lea și al XVIII
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cartezieni sau ale lui La Mettrie cereau tot mai multe dovezi experimentale, iar rezultatele investigațiilor fiziologice nu erau contrapuse teoriilor care aveau ca scop divinizarea fenomenelor sufletești. În aceste condiții s-a născut nevoia pentru o nouă perspectivă asupra activității reflexe, pentru explicarea vieții psihice cu argumentele fiziologiei. Soluțiile propuse pentru explicarea reflectării senzoriale trebuiau puse în acord cu cele propuse pentru explicarea fenomenului gândirii. Ambele aparțineau naturii, condițiile cauzatoare erau de aceeași natură, se adresau unor mecanisme fiziologice, de control
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
2. Concepția biopsihologică a lui Georgius Prochaska O concepție unitară interesantă despre suflet și suportul său organic l-a avut ca autor pe medicul anatomist și psihofiziolog ceh Georgius Prochaska (1749-1820). Pentru el, toate fenomenele comportamentale sunt de aceeași natură reflexă ca și cele neuronale. Învățătura sa a fost realizată în spiritul frământărilor sociale și ideologice din Cehia acelei vremi, însuflețită de ideea de eliberare națională, fiind expresia unui echilibru superior al relației cunoașterii științifice cu ideologia scolasticii. Prochaska a moștenit
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asupra unor fenomene psihice. Acest lucru a fost confirmat când Prochaska a făcut referire la fenomenul senzorialității generale din creier, a cărei reflexivitate este mai mult decât fiziologică, pentru explicarea căreia a cerut admiterea intervenției unor legități speciale. În ceea ce privește mișcările reflexe de bază ale organismului, pe acestea Prochaska le-a separat totuși de cele sufletești, după cum ele se proiectează în zona "senzorialității generale" sau se adresează conștiinței caz în care devin fapte gândite. În lucrările sale, cu titlul, Manualul de fiziologie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
XIX-lea s-au inițiat tot mai multe studii de neurofiziologie menite să pună în evidență însemnătatea creierului în producerea reflectării psihice. Aceste cercetări au constat în operarea de diverse leziuni pe creier, cu înregistrarea efectelor acestora la nivelul activității reflexe primare, al desfășurării arcurilor reflexe și, în final, asupra producerii vieții psihice. În această ordine, Mayo, în 1823, a reușit să descopere efectele unor astfel de leziuni operate din creier asupra circuitelor nervoase care deserveau receptorii vizuali; în 1826 Legalloiss
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tot mai multe studii de neurofiziologie menite să pună în evidență însemnătatea creierului în producerea reflectării psihice. Aceste cercetări au constat în operarea de diverse leziuni pe creier, cu înregistrarea efectelor acestora la nivelul activității reflexe primare, al desfășurării arcurilor reflexe și, în final, asupra producerii vieții psihice. În această ordine, Mayo, în 1823, a reușit să descopere efectele unor astfel de leziuni operate din creier asupra circuitelor nervoase care deserveau receptorii vizuali; în 1826 Legalloiss a făcut studii similare, cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]