5,383 matches
-
acestuia, de care bolnavul poate fi sau nu conștient. Se opune stării de sănătate mintală. Bovarism: tulburare specifică în cursul căreia individul are despre sine o impresie diferită de ceea ce este în realitate. Se caracterizează prin dezgustul pentru realitate și refugiul în imaginar. Bradipsihie: lentoare, încetinirea ritmului activității psihice, manifestat în special în limbaj, gândire și mișcări. Carență de autoritate: absența unui model autoritar-securizant în viața și dezvoltarea copilului și adolescentului ducând la modificări de personalitate, caracter, și manifestate ulterior prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
copilăriei, caracterizată prin atitudini, expresie mimică, limbaj, preocupări, regresiune emoțională, a gusturilor și tendințelor bolnavului. Raptus: tulburare paroxistică cu caracter de descărcare explozivă, bruscă, adesea cu consecințe periculoase, antisociale (suicid, homicid). Reacție: răspunsul emoțional-afectiv la evenimentele vieții trăite de individ. Refugiu: atitudine de „refuz mascat” prin ocolirea sau sublimarea obligațiilor firești, în forme simbolice de izolare sau deplasare către alte obiecte sau situații (alcoolismul, toxicomaniile etc.). Refuz: atitudine de respingere, de opoziție, de negare a unor situații pe care individul nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie Psihobiografie Psihochirurgie Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-i și formația culturală. Debutează la revista „Flacăra”, în 1916, cu versurile intitulate Într-un bordei sărac. Constantin Mille îi oferă o bursă, iar George Coșbuc îl ajută, de asemenea, din când în când. În timpul primului război mondial este, în refugiul de la Iași, curier la Ministerul de Interne și, pentru scurt timp, redactor la „România”. Revine la București după încheierea păcii, frecventează ca audient cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie și dă examen la Școala de Arte Frumoase, unde e
TALAZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290037_a_291366]
-
o școală de asceză. Caesarius se refugiase acolo pentru „a fugi de lume”, în anul 490, când era foarte tânăr 21. Despre el au relatat Ennodius și Sidonius. Nici unul nu lasă să se înțeleagă altceva decât că insula era un refugiu al asceților autentici. Sidonius a evocat cu talent poetic tabloul vieții cu adevărat „hristice” de la Lérins. Impresionează, cutremură chiar descrierile minuțioase ale posturilor, veghilor și psalmodierilor; el îl laudă pe Faustus, care ajunsese episcop, că păstrează în continuare „rigorile vechii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
publicat lucrarea sa De gratia Dei în anul 475, sub influența Sfântului Augustin, chiar dacă ideile pelagiene nu lipsesc. 20. Cf. P. Lejay, Le rôle théologique de Césaire d’Arles, Paris, 1906 (apud Riché, op. cit., p. 341). 21. Pentru detalii despre refugiul lui Caesarius la Lérins, vezi Vita Caesarii, ed. cit., vol. II, p. 298; M.-J. Delage, „Césare d’Arles: sermons au peuple (1)”, Sources Chrétiennes, 175 (Paris, 1971) (cf. Riché, op. cit.). 22. Pentru elogiul „rigorilor vechii discipline” adus de Sidonius
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
solidă. Acolo relațiile erau normale, deși în exterior totul era anormal”. Un alt profesor evoca paradisul pierdut al copilăriei, „jalea” care a cuprins familia sa din Basarabia când bunicii au fost deportați, unchii arestați, iar restul nevoiți să ia calea refugiului. În România, aceeași sărăcie și nesiguranță: „Problema grea la sat erau cotele, țăranii rămâneau cu hambarele goale. A fost o perioadă extrem de grea: seceta din 1946, foametea din 1947. În sate mureau zilnic oameni, mai ales bătrâni și copii. La
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Căminul Covurluian”, cămin ce aparținea orașului Galați. A.N.: Da, era obiceiul acesta, aici era căminul ceferiștilor, toți copiii ceferiștilor veneau aici la cămin. N.I.: Da, așa era și în facultate, și în licee. Am stat acolo. Apoi a venit refugiul și a trebuit să plecăm la Alba Iulia. A.N.: Deci ați început în 1943... La Alba Iulia s-a refugiat facultatea? N.I.: Da, acolo. Am avut șansa să pot lucra într-un spital unde un bun prieten de-al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în anul...? N.I.: Da, în anul III, apoi IV, V... Am avut o șansă, dar și muncă. Anul 1945 a fost pentru mine decisiv în viață. Sunt evenimente în viață care îți pun în valoare adevărata natură. La revenirea din refugiu, ajuns acasă, m-am confruntat cu un dezastru. Trecerea rușilor a lăsat urme de neșters. Casa goală, în parte distrusă, sărăcie lucie. Ca să pot urma cursurile, aveam nevoie de bani. M-am angajat ca pedagog la un liceu din Galați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ajuns la Iași. Împreună cu câțiva colegi, am găsit o gazdă pe strada Zugravi. Banii s-au terminat repede. Nu aveam ce mânca. Masa de bază au fost fructele din grădinile de pe strada Florilor - proprietarii acestora nu se întorseseră încă din refugiu. O singură masă gătită o luam duminica la o pensiune, însă și atunci numai o ciorbă. Dar și aceasta pentru scurt timp, pentru că, într-una dintre duminici, după ce am consumat partea mea, mi s-a adus la masă un platou
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
limitate, inerției și rigidității reacțiilor adaptive. În consecință, sunt aproape inexistente fantezia, creativitatea, inițiativa, previziunea etc. O problemă aparte o reprezintă necesitatea prevenirii formelor pseudocompensatorii ale imaginației la persoanele cu deficiențe, manifestate adesea prin tendința unora de a ocoli realitatea, refugiul într‑o reverie pasivă, demobilizare; de asemenea, trebuie combătute manifestările de pseudocreativitate concretizate în minciună și confabulație și tendințele de supraapreciere care conduc la ruperea contactului cu realitatea și apariția unor dificultăți suplimentare de adaptare și integrare socială. În context
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
persoanei, se produc unele transformări în procesul de structurare a personalității și în modalitățile de relaționare cu cei din jur, adesea fiind prezente simptomele complexului de inferioritate, stări depresive, tendințe accentuate de interiorizare a trăirilor și sentimentelor, izolare față de lume, refugiu în activități care pot fi efectuate în manieră individuală etc. Dacă deficiențele motrice sunt asociate cu alte tulburări (cel mai adesea cu deficiențe mintale sau de intelect), fie din cauza etiologiei comune sau consecutive unei intervenții tardive în plan recuperator, fie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nu întârzie să se manifeste. Ea dă tușe grotești tablourilor („Oameni se izbesc de geamul vitrinei, de poduri, / striviți de obloane, cu zgomot ca niște lăcuste”, străzi „plesnesc la-ncrucișare, ca tendoanele”, tramvaie foșnesc „ca viermi de mătase”) ori susține refugiul în aventura imaginară („cu evantaiul nopții pe noi și în pumni cu aritmetica cerului și a stelelor ude”). De asemenea, aduce pirueta ironică, prin care bagatelizează, în felul lui Rimbaud, clișeele trăirilor uniforme și emoțiile edulcorate (Fata Morgana e „banală
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Luceafărul”, „Ateneu”, precum și la reviste din Italia, Belgia ș.a. Prima carte publicată de P., Promontorii (1968), cuprinde versuri solemne, de un lirism adesea fascinant, iar sonetele din Ascunsa vulnerare (1971; Premiul revistei „Tribuna”) dezvăluie afinitatea poetei pentru cultura elină, ca refugiu ideal din fața unei realități agresive. Victor Eftimiu opinează că sonetele închid „o sensibilitate modernă, în care limbajul de cronicar se împletește armonios cu neologismul științific”. Urmează alte volume de versuri, ce au menirea de a-i configura personalitatea: Cenușa unui
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
impunere a adevărului, fie el istoric, teologic, estetic sau moral. Publicațiile „Îndreptar” („foaie pentru gând și faptă creștinească”, 1950), „Legea” („organ de luptă creștină românească”, 1956) și mai ales „Cuvântul în exil” (început în iunie 1962) îi marchează biografia din refugiu pe întreaga ei durată, ceea ce dovedește cât de necesară i-a fost tribuna presei. Editorialele din „Cuvântul în exil” sunt tipărite atât în germană, cât și în engleză, demonstrând nu numai capacitatea jurnalistului de a se mișca în spații lingvistice
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
Este membru al Societății Scriitorilor Români din 1914, membru în conducerea SSR din 1919, membru al Societății Autorilor Dramatici Români din 1923. Figurează ca redactor al ziarului „România” (1917-1918), înființat la Iași, aici publicând numeroase poezii de război. În perioada refugiului ieșean R. se dovedește extrem de productiv: scrie într-o primă formă o piesă de inspirație istorică, Serenada din trecut, jucată la Teatrul Național de aici (1917), și, împreună cu avocatul Costică Solomonescu, compune textul pentru spectacolul de revistă Di granda (1919
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
Aug. Doinaș, este mai mult o dezbatere teoretică asupra profilului unor publicații, prilej pentru poet de a marca dispariția unor reviste ostile Cercului Literar, ceea ce se consideră un semn că „încetează literatura parazitară a nuvelei regionaliste și a poeziei de refugiu”. M.Ș.
REVISTA CERCULUI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
fie de semnalizări indirecte, învăluite, ale ,,spaimei de cenușă”. Chiar în monturi „lucrate”, cu un anume aer prețios, accentul de cruzime, evocând parcă oximoronice asocieri în genul lui Gellu Naum, este rarisim (,,prin carnea frunzei umblă fierăstraie”). E preferat, vizibil, refugiul într-o spunere mai dispersată, în pliuri relativizante, catifelând, încețoșând peisajul și obscurizând imaginea: „Glorioase trec păsările spre vărării./ Un ochi de aur bântuie apele serii./ Ce naufragiu? - îngerii noștri târziu/ Se războiesc, presărând pe cărare cenușă.” De regulă, impulsul
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
dat, religia nu are aproape nimic din spiritualizarea romantică, ci este mai degrabă rodul unui creștinism primitiv și teluric. Temperament pașnic, N. e impresionat de spectacolul violenței, de unde și imaginea, frecventă în versurile sale, a lui Cain și Abel. Un refugiu totdeauna fortifiant găsește în natură, înțeleasă ca manifestare a divinității, în momentele ei de liniște maiestuoasă, cu note bucolice accentuate. Având ca model opera lui Goethe Reinecke Fuchs și scrierea populară franceză Le Roman de Renard, compune poemul Povestea vulpei
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
drept cea mai bună piesă românească a anului 1993, într-un spectacol de televiziune se montează, în 1994, Celula poetului dispărut. În 1997 îi apar o antologie ce urmărește să fixeze două trăsături esențiale ale dramaturgiei sale (soluția provizorie a refugiului în mit sau în parabolă și propensiunea spre demolarea convențiilor teatrale), precum și Armurierul Cehov, care include noi încercări de a aduce pe scenă contemporaneitatea imediată. N. este, de asemenea, autorul unor substanțiale scenarii de film (Luchian) și de televiziune (Capul
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
și geografică a Țării Românești a lui Mihai Cantacuzino. N. R. oferă unele știri în plus despre Cantacuzini, dar pe parcurs îl vor interesa mai mult soarta beizadelelor domnitorului Alexandru Ipsilanti sau tipărirea mineielor de la Râmnic, de care fusese legat, decât refugiul vistiernicului Mihai Cantacuzino în Rusia. De la 1774, anul când se oprește cronica lui Mihai Cantacuzino, până la 1834 cronologia domnilor este cu totul lacunară, deși se strecoară și informații inedite, ca tentativa lui Nicolae Mavrogheni de a se elibera de tutela
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
Perpessicius, a demarat din filologie, dar a avut ambiții culturale globalizante care au părut că trădează spiritul propriu-zis critic. După ce, în perioada proletcultistă, orientarea speculativă s-a dovedit vulnerabilă față de dogmatismul sociologizant, tehnicismul filologic a putut să ofere criticilor un refugiu în fața presiunilor ideologice, și dihotomia s-a refăcut pe alt plan. Aspirația lui P. este să întemeieze teoretic și aplicativ o sinteză care, depășind ruptura consacrată, să tindă la etajele superioare spre sociologie și psihologie, iar la cele inferioare spre
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
proprie. „Nurul” reprezintă o iubire spiritualizată prin durere și suferință, ale cărei tărâmuri încep dincolo de rațional. Împotriva labilității destinului P. a încercat să se apere prin cultivarea stăruitoare a idealului feminin, conceput idilic și confruntat cu o realitate decepționantă. De unde, refugiul în vis. Ca orice romantic, el a văzut posibilitatea împlinirii amoroase și în trecut. La gura sobei (1876) imaginează un cămin pașnic și fericit. În ansamblu, lirica lui P. încheagă locurile comune ale vremii într-un întreg oarecum armonios, caracterizat
PETRINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
într-un moment de acalmie aparentă”. Veneția suferă de narcisism, e un oraș, cu alte cuvinte, complexat, bolnav de trecut. Marcel Proust îl numea, totuși, locul înalt al Religiei Frumuseții, iar Paul Morand nu ezita să-l vadă ca unicul refugiu european în fața agresiunii civilizației industriale. Aici, și peste tot, informația se convertește în confesiune și confesiunea ajunge la temele fundamentale ale existenței. Această alianță fixează textul lui P. între literatura propriu-zisă și literatura moralistică. Cu Mitologii subiective (1975) el se
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
natal (1929-1933), urmează liceul la Făgăraș (1933-1936), Sighișoara (1936-1938), Sibiu (1938-1940) și la Blaj (1940-1942), unde își ia și bacalaureatul. În 1943 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și la Facultatea de Medicină a Universității clujene, aflată în refugiu la Sibiu. După ce în 1945 părăsește medicina, va absolvi, la Cluj, literele (1948). Este angajat ca preparator la Universitatea clujeană, la Catedra de literatură română, de unde este disponibilizat în scurt timp ca urmare a participării la grevele studențești. Între 1949-1960
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]