29,034 matches
-
și că de fapt telefonul nici nu sunase, că visase și că mai bine ar fi să închidă. Când receptorul era aproape în furcă, auzi o voce de femeie spunând timid „bună dimineața“. Hm..., căzu el pe gânduri. — Bună dimineața - reluă vocea, ceva mai convinsă că face ce trebuie -, sunt eu, Gigi, nu mă recunoști? Gigi Pătrunjel se scărpină în creștet. Adică era el însuși la telefon? Cu voce de femeie? Îngăimă o propoziție complicată de genul că dacă ar fi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mă gândesc? Acum însă, gata, știu! Nu-mi explic de ce, dar de data aceasta Prealuminatul părea mai puțin luminat ca oricând. Să fi fost lumina difuză a amurgului? Ori poate coroana mătuită de atâta târât prin tranșee... — E oștirea pregătită? reluă împăratul cu ușoare infle xiuni de ciocârlie în glas, inflexiuni, în fond, atât de bine camuflate, că nici nu știu de unde mi s-a năzărit așa o comparație. — Pregătită, Luminăția Voastră, cum nu! — Ei, atunci să aștepte... Mda, hhhmmm. Eu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Providența, Forța și Justiția. Convenția, mai realistă decât Constituanta (care avea în vedere faptul că Franța nu este singură în lume), a acordat Comitetului Salvării Publice împuternicirea de a negocia în secret, dacă ea ar fi considerat. Lucrurile și-au reluat ulterior cursul firesc. De altfel, în țările libere, toate negocierile ajungeau în parlamente; majoritatea tratatelor trebuiau supuse aprobării acestora, înainte de a fi ratificate. S-ar putea spune că, de atunci încoace, secretele negocierilor încetează chiar în momentul în care ele
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
dar mai puțin îndemânatică decât a sa nu ar fi putut anihila geloziile care apăreau neîncetat în negocieri". Nici prințul de Orania și nici regele Spaniei nu erau dispuși să trateze. Negocierile au fost întrerupte de mai multe ori, fiind reluate apoi. Ele durau deja de doi ani când Jeannin, care cunoștea puterea cuvintelor, dar și slăbiciunile celor mai puternici oameni, a avut ideea de a înlocui cuvântul "pace" cu noțiunea de "armistițiu de lungă durată". Amorul-propriu al prinților care nu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
am mai putea azi să luăm în calcul puținul care a rămas din opera marelui cardinal. De două ori gonit, el a continuat, din exil, să consilieze sau chiar să conducă; atunci când a revenit la putere, imperturbabil și perseverent, a reluat lucrurile exact de acolo de unde le lăsase, reînnodând năvodul pe care îl întindea în jurul Spaniei. Prin suplețea gândirii, el nu putea să "rupă": astfel el menaja viitorul, chiar și în cazul celor mai mari dușmani, având satisfacția de a nu
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
export. În acest din urmă caz acŃionează regulile stabilite la Paris de către Cameră de ComerŃ și Industrie franceză la care au aderat toate statele europene, africane, din America de Sud și o parte a statelor asiatice. UzanŃele comerciale stabilite în 1990 și reluate cu completări în anul 31 2000 au fost codificate internaŃional sub denumirea de INCOTERMS. Prevederile sunt legate de momentul transferului de proprietate al mărfii, de cheltuielile de transport și asigurare pe care fiecare partener le suporta. Aceste uzanŃe comerciale sunt
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
export. În acest din urmă caz acŃionează regulile stabilite la Paris de către Cameră de ComerŃ și Industrie franceză la care au aderat toate statele europene, africane, din America de Sud și o parte a statelor asiatice. UzanŃele comerciale stabilite în 1990 și reluate cu completări în anul 31 2000 au fost codificate internaŃional sub denumirea de INCOTERMS. Prevederile sunt legate de momentul transferului de proprietate al mărfii, de cheltuielile de transport și asigurare pe care fiecare partener le suporta. Aceste uzanŃe comerciale sunt
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
fără să-l privească. Nu putea, după ce auzise tot ce auzise. Ajunse la lift și apăsă de mai multe ori pe butonul verde pentru a-l chema cât mai repede. Zgomotul din spatele ei se auzea până la lift accentuându-se, discuția reluându-și cursul firesc. Nu venise după ea. Intră în lift și simți că se sufocă, că nu are suficient aer. Respiră adânc încercând să-și recapete calmul. Valuri de căldură îi inundau trupul slăbit. Transpira abundent. Își descheie nasturii de la
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mai multe ori acțiunea, nesățioasă, dornică să o inunde aroma relaxantă. Avea nevoie de aerul acela proaspăt, parfumat. Locul era ferit de ochii trecătorilor indiscreți. Nu erau mulți, dar erau. Avea tot ceea ce căutase, tot ce avea nevoie. Soarele își reluase locul pe cer, alungând norii cu ușurință. Karina era ferită de razele lui care încercau să se furișeze prin desișul florilor și frunzelor protectoare de trandafir, dar în zadar. Scoase sticla cu apă și bău cu poftă câteva guri. Plicul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Argument Lucrarea de față, cu titlul “”, își propune să urmărească modul în care subiectul tragediei atrizilor, enunțat de Homer în Iliada, a fost reluat în antichitate mai întâi de Eschil, considerat întemeietorul tragediei ca operă de artă, de cvasi contemporanii săi, Sofocle și Euripide, apoi de teatrul secolului al XX-lea. Pornind de la premisa că tragicii greci reprezintă punctul culminant atins de literatura grecească
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
apaținând secolului al XX-lea, au fost luate în discuție trilogia lui O`Neill, Din jale se întrupează Electra și piesa Muștele, de J. P. Sartre; prima oferă o interesantă actualizare a teatrului antic grec a legendei Electrei, a doua reia problematica destinului implacabil din perspectiva filozofiei existențialiste, Sartre, plecând de la premisa că resortul principal al tragediei grecești este libertatea, ideea de fatalitate fiind doar un revers al acesteia. Temele mari ale existențialismului, ca vina, decizia, opțiunea, responsabilitatea se găsesc reunite
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de la aceste elemente, Electra începe un raționament care o conduce la recunoașterea efectivă. Această schemă de recunoaștere și-a impus marca asupra tradiției și o regăsim în mod frecvent în tragediile care evoluează în jurul întoarcerii unui personaj (Euripide în Electra reia tema recunoașterii, căreia îi aduce întârzieri și modificări prin prezența unui intermediară. După ce îi mărturisește Electrei motivul reîntoarcerii sale, Oreste, travestit, bate la poarta palatului, urmat de Pilade, prezentându-se ca un străin ce vine să anunțe Clitemnestrei moartea fiului
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
al V-lea î. H., corespondențele stilistice din domenii diferite de artă sunt sensibile. Masivitatea și forța elementară a coloanei dorice evocă momentul și înfățișarea 41 tragediei eschileene”. bă Choeforele, sursă de inspirație pentru Sofocle și Euripide Sofocle și Euripide reiau subiectul din Choeforele, în care Electra apărea ca personaj secundar. La urmașii lui Eschil, ea devine însă personaj central, suflet vulcanic ce animă acțiunea. În piesa lui Sofocle, în prolog apare Oreste, însoțit de prietenul său Pilade și de bătrânul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se observă la Sofocle creșterea părților dialogate în raport cu predecesorul său. Eroul tragic este întotdeauna confruntat cu un altul. Această opoziție sistematică a eroului tragic față de alte personaje, în fața cărora refuză să se încline, îl așează în centrul operei - titlul tragediei reia numele figurii dominante. Acest erou, abandonat uneori într-un univers vrăjmaș, condensează în el întreaga forță tragică a piesei. Voința sa infailibilă, caracterul său 54 puțin comun, îl fac să se concentreze cu hotărâre asupra îndeplinirii acțiunii sale, preocupându-se
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
teatrului antic grecesc, mai exact a tragediei Electrei, cea sortită să și blesteme nenorocul și să-și jelească morții. Ca și trilogia lui Eschil, Orestia, în trilogia lui O`Neill 2 (alcătuită din piesele Întoarcerea acasă, Prigoniții și Stafiileă este reluată problematica destinului implacabil care planează asupra unei familii (la Eschil, familia Atrizilor, la autorul american, cea a Mannoniloră. Ambele opere prezintă continuarea nenorocirilor aduse de spiritul de ură și răzbunare, care a dezlănțuit războiul troian la Eschil, care a urmat
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de trei luni planul de acțiune, apoi a venit la noi și ne-a spus: nu cred că mai am nevoie de reclamă. În acest moment nu mai fac față la cerere... Ok, am zis, facem o pauză și vom relua mai târziu cu promoții sau altceva. Acum vine o dată pe an, face agresiv reclamă 2-3 luni și apoi stă... E bine pentru toți. Bugetul e important, mărimea lui, dar mai ales modul de utilizare contează extrem de multeste extrem de important. Oricum
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
fel și în magazin La fel și în presă Fluturași Săptămâna 16 Începe la radio o campanie de reducere a prețurilor La fel și în magazin La fel și în presă Fluturași Săptămâna 17 Pauză Săptămâna 18 Pauză Săptămâna 19 Reia spotul vechi sau fă altul nou Săptămâna 20 Radio Săptămâna 21 Reia ciclul de la săptămâna 6 Săptămâna 22 Pauză Săptămâna 23 Redu spotul de la 30 secunde la 10 Săptămâna 24 Etc. Urmează capitolul dedicat studiului de piață, în care vei
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
Începe la radio o campanie de reducere a prețurilor La fel și în magazin La fel și în presă Fluturași Săptămâna 17 Pauză Săptămâna 18 Pauză Săptămâna 19 Reia spotul vechi sau fă altul nou Săptămâna 20 Radio Săptămâna 21 Reia ciclul de la săptămâna 6 Săptămâna 22 Pauză Săptămâna 23 Redu spotul de la 30 secunde la 10 Săptămâna 24 Etc. Urmează capitolul dedicat studiului de piață, în care vei descoperi cine sunt clienții tăi și cine e concurența... Capitolul VII Cine
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
iei, adic? al concentr?rii, al ??tept?rii" . Opera lui Eminescu este un astfel de paradis al simbolurilor ce trebuie descoperit, este punctul de referin?? a unei Întregi culturi, este una dintre icoanele acelui muzeu interior, În fă?a c?reia spiritul românesc se reg?se?te că Într-o matc?: „ Opera literar? a lui Mihai Eminescu cre?te cu toate r???cinile În cea mai plin? tradi?ie ?i este o exponent? deplin?, cu toate aspectele romantice, a spiritului autohton
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
existat cândva cetatea poeziei, a frumuse?îi ?i echilibrului. Astfel, dac? cetatea Egiptului d?inuie prin gând, idee, În?elepciune, cea a Greciei va d? inui prin cuvânt ?i poezie . Pornind de la ideea apar?inând esteticianului Rosario Assunto, potrivit c?reia, „poezia, ca și arhitectura de altfel poate crea o ipostaziere a spa?iului nesfâr?it", „o ie?ire În metafizic ", un alt mesaj al crea?iei eminesciene este relevat În aceste opere. Natură, poezia ?i arhitectură devin ipostaze ale infinitului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mari gr?dini suite-n nori" (Memento mori), nu a mai ??mas azi nici amintirea („mai nu ?tiu nici unde-a fost"). Egipetul este, În schimb, un spa?iu al crea? iei, simbol al unei tainice În?elepciuni În virtutea c?reia preo?îi ?i regii c?utau „al vie?îi În?eles" nedezlegat. De aceea, acest peisaj impresioneaz? printr-o cople?itoare ??re?ie care, de asemenea, dezv?luie fantezia creatoare a poetului-Amphion: „Memphis, acolo-n dep?rtare, cu zidirile-i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i mai deap??? firul sonor, pierdut ?i neauzit, Într-o Înnegurat? dep?rtare" (E. Papu). De remarcat ar fi ?i faptul c? vocală „a" se afl? În toate cuvintele acestui vers, la mijloc adev?rât? ax? de simetrie În jurul c?reia poetul Înal?? catedrală să de sunete din care solemnul imn Închinat dep?rt?rilor „se r?sfrânge În vaste ecouri" (E. Papu). De altfel, locul ?i importan?a accentului În cuvânt l-au preocupat Întotdeauna pe Eminescu, poetul care consideră
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tita ?i str?lucitoarea privire a lunii simbol al unei naturi impasibile: „ ?i pe to?i ce-n ast? lume sunt supu?i puterii sor?îi Deopotriv? -i st?pane?te rază ta ?i geniul mor?îi!", spre lumină c?reia sufletul poetului se opre?te Ins?, ca În fă?a unui vis, cu uimire ?i Încântare: „Între ziduri, printre arbori ce se scutur? de floare, Cum revărs? luna plin? lini?tita ei splendoare! Mii pustiuri scânteiaz? sub lumina ta fecioar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În umbră lor str?lucirea izvoarelor (sugerând de asemenea ideea timpului supus trecerii), luna Întruchipeaz? În acela?i timp, Ideea, esen?a: „ Peste câte mii de valuri st?pânirea ta str?bate ". Este ca o oglind? impasibil? În lumina c?reia valurile -genera?îi ale fiin?elor umane se succed neîntrerupt, fiind supuse legilor universului. Chiar ?i b?trânul dasc?l, de?i cunoa?te „num?rul sacru", nu poate schimba „destinul imediat al fiin?ei care Îl poart?", r?mânând
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cute-n stele de aur" ce bat la poarta ve?niciei {Memento Mori), este „steaua de pace", care veste?te venirea pe lume a „Christ-ului, este, In sfâr? it steaua magic?, ce-i „miruie" fruntea „c-o raz? de vise", ??reia poetul Îi adreseaz? rug?mintea de a opri curgerea În van a zilelor sale. Cople?it de amarul existen?ei, Îi cere stelei ce se ive?te printre genele norilor din ochiul albastru al cerului acest gest, ca pe un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]