3,930 matches
-
ca un boxer. Plîngîndu-se în gura mare că se desparte de niște călători atât de înzestrați. - De victimele lui dragi, preciză, din senin, poetul Paul Vinicius, care, după ce asistase surprinzător de tăcut la întreaga șuetă, intervenise tocmai cu această minusculă remarcă, pe care, ca de obicei, nimeni nu știu cum s-o ia, dar care nu împiedică pe nici unul dintre ceilalți șapte să-și întoarcă privirile nedumirite către el. - Poftim? se opri derutat povestitorul. - De victimele lui dragi, repetă amabil cel care
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
componența delegației: o importantă figură din Comitetul Central, xe "Ronea Gheorghiu"Ronea Gheorghiu, unul dintre conducătorii Securității, În fapt, directorul serviciului de cadre al acesteia, generalul Vladimir xe "Mazuru"Mazuru, anchetatorul de Securitate Ioan xe "Șoltuțiu"Șoltuțiu, ce se va „remarca” În calitate de șef al grupului de anchetă a lotului xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu, și I. xe "Fântânaru"Fântânaru,redactor la Scânteia, organul oficial al Partidului 1. Acesta din urmă avea să semnezeample corespondențe de la proces, intitulate „ Din sala de judecată”, unde era
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
În fruntea populației evreiești, În perioada persecuțiilor fasciste. Deși, prin desființarea Federației al cărei președinte era, xe "Fielderman"Fielderman rămâne fără un rol oficial, el esteconsiderat În continuare, atât de populația evreiască, cât și de autorități, adevăratullider al evreilor. După cum remarca, În iunie 1943, un diplomat elvețian În funcție la xe "București"București, În anii războiului, xe "Fielderman"Fielderman „a rămas În ochii guvernanților «evreul notabil» prin excelență. Antonescu Îl consulta adesea. xe "Israel"Israel șîn sensul de „evreii” - L.R.ț
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Tovarășul xe "Chiriță"Chiriță se lasă influențat de sioniști” - spunea xe "Vasile Luca"Vasile Luca3. După cum se poate observa, nici unul dintre aceștia nu avea statură de lider, structurile evreiești fiind populate cu activiști politici de mâna a doua. O altă remarcă este că statutul acestor activiști era semnificativ inferior celui al activiștilor evrei din forurile de partid. O caracteristică ce merită a fi subliniată este că majoritatea conducătorilor C.D.E. și ai Federației din această perioadă nu aveau - poate cu excepția lui Israel
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
motivația adeziunii la stalinism nu era de ordin preponderent social, politic sau doctrinar, ci de ordin etnic.”1 Această concluzie ni se pare de o excepțională importanță pentru Înțelegerea fenomenului „migrării” evreilor spre comunism. Două realități istorice sunt relevate. Prima remarcă este că evreii comuniști au ajuns să se Înroleze În perioada ilegalității - ceea ce va explica, pentru unii, statutul lor „privilegiat” Într-o anume perioadă și, implicit, promovarea În eșaloanele superioare ale Partidului, dar și „dizgrația” Într-o perioadă următoare, la
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
să se Înroleze În perioada ilegalității - ceea ce va explica, pentru unii, statutul lor „privilegiat” Într-o anume perioadă și, implicit, promovarea În eșaloanele superioare ale Partidului, dar și „dizgrația” Într-o perioadă următoare, la sfârșitul deceniului al șaselea. A doua remarcă este motivația etnică a afilierii la comunism, faptul că ei aleg acest drum ca evrei, chiar dacă, o dată ajunși la limanul comunist, renunță, În fapt, la această calitate etnică, În favoarea unei calități - cea comunistă - lipsite de substrat etnic. Dar analiza lui
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
grijă sporită pentru nepromovarea de evrei. Astfel, În 1953, la Ministerul de Finanțe, ministrul Dumitru xe "Petrescu"Petrescu, refuză promovarea Într-o funcție superioară a unui activist evreu, pentru că existau În conducerea rețelei financiare mai mulți evrei 1. Semnificativ, În legătură cu remarca ministrului, xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej notează: „T.(ovarășul) xe "Petrescu"Petrescu, să nu fie atât de liber la gură”2. Deci Dej nu era deranjat de conținutul poziției ministrului său de Finanțe, ci de felul În care se exprima. Interesant că
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
democrat, alinierea la practica europeană și, ulterior, asimilarea aquis-ului comunitar ca o precondiție a integrării europene. Varietatea națională a proceselor de tranzițietc "Varietatea națională a proceselor de tranziție" În finalul acestui prim capitol, simt că este necesar să fac câteva remarce asupra varietății proceselor tranziției. Tranziția în țările foste comuniste europene prezintă o mare comunalitate datorată atât poziției lor în lumea occidentală, cât și adoptării unei strategii de schimbare la elaborarea căreia Occidentul a adus o contribuție decisivă. Pe acest fond
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
multe probleme în procesul tranziției. În mod uimitor, s-a lansat tema unui nou pericol pentru tranziție, responsabil de eșecurile acesteia: „securiștii”. Când președintele Constantinescu a anunțat în 2000 decizia sa de a nu mai candida la președinție, a făcut remarca: „Am fost înfrânt de securiști”. Iar celebrul Ticu Dumitrescu, într-un interviu la TV în decembrie 2003, a fost și mai net: „Țara este condusă de securiști acoperiți”. Invocarea pericolului securiștilor sugerează existența unor grupări de foști securiști care, nu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
revigorarea practicilor "magice", nașterea apatiei politice, concertele gigantice care reunesc oamenii la fel ca practicile religioase, "huliganii" străzilor și stadioanelor și alte asemenea fenomene nu pot lăsa indiferentă psihologia colectivă. Am explicat în mai multe reprize și-mi mențin aceste remarci, scrie tranșant Serge Moscovici, indiferența noastră față de psihologia colectivă blochează cercetarea și practicile noastre sociale și politice. Lejeritatea cu care sînt tratate situațiile de masă poate conduce la un cost ridicat al vieții umane în marile aglomerații. Prefața la lucrarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lor; zadarnic încearcă acea parte mai lucidă a omenirii să îi transforme în suspecți, acuzîndu-i că înșeală sau au fost înșelați. Masa este definitiv atrasă de ei". Am putea reproșa psihologiei mulțimilor, și în special lui Le Bon, cele cîteva remarci pripite, pline de prejudecăți și, ca să fim sinceri pînă la capăt, superficiale. Dar vom fi frapați văzînd că ele își află o contrapondere în descrierile făcute, de atunci încoace, celor mai exemplari conducători ai vremurilor noastre: Stalin și Hitler. În comparație cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
disimulăm adevărul. Ea este cu atît mai eficientă cu cît uniformizează mai bine cursul imitațiilor și permite mai bine conducătorului să creeze masa după chipul și înfățișarea sa. Mulțimea va valora exact "cît va valora conducătorul ei"253. Iată o remarcă într-adevăr capitală. Dacă esențialul unei mulțimi disciplinate și organizate este natura conducătorului, înseamnă că în continuare va trebui să îl cunoaștem mai bine și pe acesta din urmă. Capitolul III Principiul de conducător I Să fim mai expliciți. După
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asuma o invenție comună". Seamănă, aceste admirații colective care nu costă nimic amorul-propriu al persoanei, cu satirele impersonale care nu ofensează pe nimeni pentru că se adresează în cel mai nediferențiat mod tuturor"254. Deși făcute cu ceva vreme în urmă, remarcile lui Tarde sînt încă de actualitate. Oare astăzi nu avem de-a face cu atîția indivizi care dețin și ei o bucățică de putere și se și cred demiurgii istoriei, care le fac și le desfac pe toate, deși în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
îndrăzni însă să o spună întrucît nici unul, nici celălalt nu se află la locul potrivit: sus e acela care ar trebui să fie jos, jos e mulțimea care ar trebui să fie sus255. Există un loc în care actualitatea acestor remarci lasă de dorit: tăgăduirea creativității colectivităților umane. Istoria și etnologia au dovedit-o în mod admirabil în materie de religie, limbă și economie. Există vreo descoperire mai fabuloasă decît agricultura sau o alta, mai minunată decît muzica și poezia, toate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prima verigă a oricărei dominații efective. Cu condiția ca ea să fie tot atît de tiranică și exclusivă ca și el. Ea îi furnizează acea superioritate asupra celorlalți, atît de necesară în epoca maselor avide de certitudini și speranțe. O remarcă și Le Bon: "Credincioșii, apostolii, conducătorii, pe scurt toți cei convinși, au o cu totul altă forță decît negativiștii, criticiștii și indiferenții. Dar să nu uităm că, dată fiind puterea actuală a mulțimilor, dacă vreuna dintre ele ar putea dobîndi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
întîmplător Le Bon și Tarde propun aceleași strategii de sugestie. Ambii au adoptat modelul hipnotic și nu au făcut decît să tragă de aici o serie de concluzii. Inutil să căutăm alte explicații. Din aceste ultime capitole se desprinde o remarcă generală: în societate, mijloacele de comunicare sînt elementul determinant. Ele modifică natura grupurilor de pildă, mulțimile se transformă în public. Transformă relațiile dintre mase și conducători, modelînd atît psihologia, cît și politica unei epoci. Secolul al XIX-lea producea cu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nevoie de cine știe ce virtute, îi e suficient să se iubească pe sine!" Toți conducătorii simbolizează acest paradox al prezenței unui individ antisocial în vîrful piramidei sociale. Căci aceia care nu au îndeajuns narcisism, nu au nici putere. V Toate aceste remarci nu fac decît să completeze ceea ce deja știam despre psihologia maselor: conducătorul este cheia de boltă a mulțimilor artificiale. Membrii acestora din urmă manifestă, față de el, atitudinea unor îndrăgostiți. După Freud, în Biserică, fiecare membru este unit, prin legături libidinale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
camuflat o moarte violentă în una naturală. Să nu uităm că adesea strigătul "Regele a murit, trăiască regele!" ascunde, dincolo de el, un altul: "Regele a fost asasinat, trăiască asasinii lui!". Plecînd de la aceste elemente, putem, printre altele, să propunem o remarcă. Orice religie este prin definiție opera fraților care au uneltit și nu a taților fondatori. Ei au rațiuni de natură psihică politică în împletirea unei rețele de iluzii privind originea noii societăți și rolul jucat de fiecare dintre ei în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
13 Problema Europei nu este lipsa unei constituții, ci prezența a prea multe texte constituționale. O Uniune cu oameni pe care nu-i interesează soarta acesteia nu are viitor, pentru că oamenii "nu se îndrăgostesc de piața internă fără frontiere", cum remarca Jacques Delors 14, personalitate al cărei nume este strâns legat de istoria Comunităților Europene, dar nici de constituții, cum spun alți. 6. Lisabona preia ștafeta Reuniunea Consiliului European de la Bruxelles din 21-23 iunie 2007 a realizat consensul asupra unui mandat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
secundar, forța de muncă fiind ocupată în industriile prelucrătoare, în construcții, transporturi etc. Societatea industrială, cu tipul său de economie, cedează locul noii economii, care nu mai este industrială, ci este o economie postmodernă, postcapitalistă, postindustrială și informațională. George Soros remarca, de exemplu, că niciun sistem nu este perfect, prin urmare, nici capitalismul și nici comunismul. Omenirea încearcă acum să extragă și să păstreze cât mai multe elemente pozitive de la fiecare dintre cele două sisteme<footnote George Soros, Criza capitalismului global
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
teologiei lui Stăniloae o face de la norma conceptuală și de la viziunea metodologică a Părinților intră sub rubrica de „personalism”. Fără a încerca aici o analiză detaliată a teologiei dogmatice, care merită o lectură critică de ansamblu, vom face doar două remarci generale. Prima observație, de ordin metodologic, se referă la introducerea TDO, din volumul 1, unde, pe suprafața unei duzine de pagini, P. Stăniloae glosează redundant, într-un vag jargon filozofic (aparent de filiație fenomenologică și existențialistă), pe marginea legăturii între
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
tehnice și „gândirii calculatorii” (Heidegger), prin ancorarea certitudinii într-o criteriologie empiristă 1, contagiunea criticistă 2, gândirea antiteleologică și, mai ales, hegemonia metodei științifice asupra tuturor disciplinelor umane, care aspiră de acum înainte la corectitudine și progres. Cu o sagace remarcă a lui Constantin Noica, „Modernii nu au mai «văzut» incoruptibilul de la luneta lui Galilei încoace, dar l-au înregistrat undeva, anume în matematici”3. Începând cu secolul al XVII-lea „am fost îndemnați să transpunem metodele din matematică în fizică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
o spală pe alta”. Mi s-a spus că reuniuni asemănătoare aveau loc și în alte părți ale țării. După discutarea ordinii de zi, am fost invitat să iau cuvântul și aceasta a fost partea cea mai ciudată a ședinței. Remarcile mele, deloc afectate, au fost surprinzător de bine primite și câțiva participanți s-au arătat dornici să vadă cum puteam colabora în anumite probleme. Bineînțeles, ei credeau în formarea coalițiilor și nu considerau că fac vreun rău. Când am vorbit
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
lumii sub cristalul pleoapei Clatin În mine ocheanul minutului Continentele flutură În privire ca bandajele nopților Cu spatele adus Înspre fruntea hîrtiei Strîng colierele aerului din nevăzut melcii de sunete Schimb turnesol inima În eprubeta versului... Cum se poate ușor remarca, avem de-a face aici cu o alternanță / conjugare semnificativă de acțiuni așezate sub emblema ochiului: a prinde, a aduna, a strînge, - pe de o parte -, iar pe de alta, a clătina, a schimba. Mișcarea pur cumulativă pregătește oarecum, la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sunt descompuse mișcările În tablourile artei noi”, alți recenzenți observă, alături de noutatea frapantă și prospețimea acestui imagism, carențele de ordin structural pe care o astfel de tehnică le generează. „E În poetica sa o abundență de elemente atît de disparate - remarca Pompiliu Constantinescu În recenzia citată - Încît se poate spune că nu există figurație mai congestionată În toată lirica noastră ca În poemele sale”. În cronica la Incantații, Șerban Cioculescu Îl caracterizase și el pe autor ca pe un „permanent posedat
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]