6,737 matches
-
determină o rentabilitate cerută mai mare pentru asumarea acestuia. În perioade de descreștere a piețelor de capital, se pune problema valorii costului de oportunitate. Spre exemplu, pe fondul scăderii generalizate a pieței cu 30%, un investitor ar putea considera o rentabilitate cerută de 5%, având la bază evoluția pieței și diferența potențială (rentabilitate cerută - evoluția medie a pieței) de 35%. Valoarea medie a costului capitalului propriu a crescut de la 19,33% în anul 2005 la 19,65% în anul 2006, pe
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
descreștere a piețelor de capital, se pune problema valorii costului de oportunitate. Spre exemplu, pe fondul scăderii generalizate a pieței cu 30%, un investitor ar putea considera o rentabilitate cerută de 5%, având la bază evoluția pieței și diferența potențială (rentabilitate cerută - evoluția medie a pieței) de 35%. Valoarea medie a costului capitalului propriu a crescut de la 19,33% în anul 2005 la 19,65% în anul 2006, pe fondul creșterii incertitudinilor investitorilor. Anul 2007 a adus o scădere la 18
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
eșantion și la nivelul sectoarelor din care fac parte companiile. Spre exemplu, la nivelul sectorului energetic, cele trei companii au avut o valoare economică adăugată medie de 277.773,71 mii lei. Valorile ne arată diferența negativă existentă între rata rentabilității capitalului investit și costul mediu ponderat al capitalului. Prin intermediul calculelor realizate anterior, se pot observa valorile scăzute ale rezultatului net din exploatare și, implicit, ale ratei rentabilității capitalului investit. Astfel, majoritatea companiilor analizate nu au obținut un rezultat net din
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
277.773,71 mii lei. Valorile ne arată diferența negativă existentă între rata rentabilității capitalului investit și costul mediu ponderat al capitalului. Prin intermediul calculelor realizate anterior, se pot observa valorile scăzute ale rezultatului net din exploatare și, implicit, ale ratei rentabilității capitalului investit. Astfel, majoritatea companiilor analizate nu au obținut un rezultat net din exploatare care să devanseze costul capitalului, sau altfel spus, nu au obținut o rată a rentabilității capitalului investit mai mare decât costul mediu ponderat al capitalului. Situația
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
valorile scăzute ale rezultatului net din exploatare și, implicit, ale ratei rentabilității capitalului investit. Astfel, majoritatea companiilor analizate nu au obținut un rezultat net din exploatare care să devanseze costul capitalului, sau altfel spus, nu au obținut o rată a rentabilității capitalului investit mai mare decât costul mediu ponderat al capitalului. Situația poate fi explicată fie prin nivelul relativ scăzut al rezultatului comparativ cu totalul capitalului investit, dar și prin valoarea ridicată a costului mediu ponderat al capitalului, justificată de riscul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
pozitivă a MVA ne arată valoarea creată prin diferența existentă între valoarea bursieră și capitalul investit de acționari. În schimb, valorile negative ne arată valoarea de piață distrusă, atunci când valoarea bursieră este mai mică decât capitalul investit de acționari. d) Rentabilitatea Totală a Acționarilor Rentabilitatea totală a acționarilor este un indicator utilizat în esti marea valorii create. Metodologia de calcul a fost prezentată în capitolul 2. Mai jos prezentăm valorile indicatorului pentru fiecare companie și fiecare an de analiză. Valorile statistice
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
arată valoarea creată prin diferența existentă între valoarea bursieră și capitalul investit de acționari. În schimb, valorile negative ne arată valoarea de piață distrusă, atunci când valoarea bursieră este mai mică decât capitalul investit de acționari. d) Rentabilitatea Totală a Acționarilor Rentabilitatea totală a acționarilor este un indicator utilizat în esti marea valorii create. Metodologia de calcul a fost prezentată în capitolul 2. Mai jos prezentăm valorile indicatorului pentru fiecare companie și fiecare an de analiză. Valorile statistice prezentate la finalul tabelului
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
în același trend. Pentru anul 2005, media eșantionului a fost de 27,47% în 2005, 83,13% în 2006 și 61,05% în anul 2007. Anul 2008 aduce o valoare medie negativă a Analiza performanței prin creare de valoare 140 rentabilității totale a acționarilor de -73,84%, în timp ce în 2009 s-a revenit la o situație pozitivă de 59,24%. Anul 2008 prezintă evoluția generală a acțiunilor companiilor din eșantion și a dividendelor plătite, situație prezentată la nivel general în capitolul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
revenit la o situație pozitivă de 59,24%. Anul 2008 prezintă evoluția generală a acțiunilor companiilor din eșantion și a dividendelor plătite, situație prezentată la nivel general în capitolul 2. Tabelul de mai jos prezintă media și mediana întregului eșantion. Rentabilitatea totală a acționarilor poate fi urmărită prin prisma modificării prețului acțiunilor, precum și a randamentului dividendelor. În majoritatea cazurilor, randamentul dividendelor este 0%, ca urmare a neacordării dividendelor în care apare această situație. Doar patru din cele 15 companii analizate au
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fiind necesară în verificarea și calcularea performanței unei companii listate. Indicatorul poate fi corelat cu indicatori tradiționali de măsurare a performanței, precum și cu alți indicatori de creare de valoare. g) Surplusul de valoare adăugată (WAI) Cum spuneam în capitolul 2, rentabilitatea totală a acționarilor presupune că o anumită acțiune a fost deținută pe parcursul întregii perioade. Surplusul de valoare adăugată măsoară valoarea creată pentru toți acționarii, inclusiv pentru cei care au cumpărat acțiuni noi. 3.6. Modele econometrice de testare a relevanței
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
econometrice de testare a relevanței indicatorilor de creare de valoare Testarea relevanței indicatorilor de creare de valoare s-a realizat utilizând informațiile din subcapitolul anterior. Testarea a urmărit verificarea corelației dintre indicatorii de creare de valoare, indicatorii tradiționali de performanță, rentabilitate și indicatorii de piață. Utilizând instrumente de tip „pool” și „panel” am putut testa legătura dintre indicatori pentru toate companiile și pentru cei cinci ani analizați sub forma unor serii de timp. Peste 100 de variante de modele au fost
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
investit, am utilizat instrumente de tip panel, prin intermediul pachetului software EViews. Metoda de estimare pentru acest model este metoda celor mai mici pătrate. Ecuația de regresie luată în considerare este. pe - profitul economic mediu la un leu capital investit; Rcom - rentabilitatea comercială; VL1CI - valoarea lichidă la 1 leu capital investit. Verificarea bonității modelului Pentru a verifica semnificația estimatorilor obținuți prin aplicarea modelului anterior de regresie liniară multiplă, vom folosi testul t astfel: 1) Pentru termenul liber avem. Din figura anterioară avem
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
putem afirma că acesta este considerat în mod just. De asemenea, se poate constata că valoarea statisticii DW indică faptul că pentru modelul considerat nu apare fenomenul de autocorelație al erorilor. Pentru interpretarea economică a modelului vom presupune că atât rentabilitatea comercială, cât și valoarea lichidă la un leu capital investit se modifică cu 1%. În acest sens, ritmurile de modificare ale celor doi indicatori vor influența modificarea profitului economic mediu la un leu capital investit. Conform rezultatului de mai sus
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
se modifică cu 1%. În acest sens, ritmurile de modificare ale celor doi indicatori vor influența modificarea profitului economic mediu la un leu capital investit. Conform rezultatului de mai sus, la o creștere sau scădere cu un procent a ratei rentabilității comerciale și cu 1% a valorii lichide la un leu capital investit, profitul economic mediu la un leu capital investit se modifică cu 0,903%. 3.6.2. Legături între indicatorii de creare de valoare a) EVA și MVA Pentru
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
instrumente pentru strategia companiei. Concluziile obținute pot conduce spre formularea unor opinii privind inaplicabilitatea unor modele asupra pieței românești, sau la verificarea și concretizarea unor legături între indicatorii de creare de valoare, indicatori ce reflectă evoluția pieței sau indicatori de rentabilitate. b) Profitul economic mediu la un leu capital investit, % MVA și EVA Momentum Mergând mai departe, am căutat să găsim o corelație pozitivă între profitul economic mediu la un leu capital investit, variația valorii de piață adăugate și EVA Momentum
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
datorită variației cursului bursier în sensul opus performanței companiilor. La două din companiile selectate întâlnim corelație aproape perfect negativă la testarea pe vs. variația MVA și EVAm și variația MVA. Printre indicatorii tradiționali de măsurare a performanței se numără rata rentabilității comerciale și rata rentabilității financiare. În cele ce urmează, am analizat corelația existentă între profitul economic la un leu capital investit și două din ratele de rentabilitate. Tabelul 3.16 aduce în prim-plan nu doar corelația pozitivă și corelația
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
în sensul opus performanței companiilor. La două din companiile selectate întâlnim corelație aproape perfect negativă la testarea pe vs. variația MVA și EVAm și variația MVA. Printre indicatorii tradiționali de măsurare a performanței se numără rata rentabilității comerciale și rata rentabilității financiare. În cele ce urmează, am analizat corelația existentă între profitul economic la un leu capital investit și două din ratele de rentabilitate. Tabelul 3.16 aduce în prim-plan nu doar corelația pozitivă și corelația puternică existentă între indicatorul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
și variația MVA. Printre indicatorii tradiționali de măsurare a performanței se numără rata rentabilității comerciale și rata rentabilității financiare. În cele ce urmează, am analizat corelația existentă între profitul economic la un leu capital investit și două din ratele de rentabilitate. Tabelul 3.16 aduce în prim-plan nu doar corelația pozitivă și corelația puternică existentă între indicatorul de creare de valoare prezentat anterior și rata rentabilității comerciale, dar și legătura variabilă cu rata rentabilității financiare. Relevanța acestui indicator vine din
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
existentă între profitul economic la un leu capital investit și două din ratele de rentabilitate. Tabelul 3.16 aduce în prim-plan nu doar corelația pozitivă și corelația puternică existentă între indicatorul de creare de valoare prezentat anterior și rata rentabilității comerciale, dar și legătura variabilă cu rata rentabilității financiare. Relevanța acestui indicator vine din corelația existentă cu indicatorii utilizați pentru măsurarea performanței, dar și din ajustările contabile, ce nu lasă loc de manipulări contabile. c) Legătura existentă între rentabilitatea cerută
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
investit și două din ratele de rentabilitate. Tabelul 3.16 aduce în prim-plan nu doar corelația pozitivă și corelația puternică existentă între indicatorul de creare de valoare prezentat anterior și rata rentabilității comerciale, dar și legătura variabilă cu rata rentabilității financiare. Relevanța acestui indicator vine din corelația existentă cu indicatorii utilizați pentru măsurarea performanței, dar și din ajustările contabile, ce nu lasă loc de manipulări contabile. c) Legătura existentă între rentabilitatea cerută (așteptată de investitori) dată de costul capitalului și
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
rata rentabilității comerciale, dar și legătura variabilă cu rata rentabilității financiare. Relevanța acestui indicator vine din corelația existentă cu indicatorii utilizați pentru măsurarea performanței, dar și din ajustările contabile, ce nu lasă loc de manipulări contabile. c) Legătura existentă între rentabilitatea cerută (așteptată de investitori) dată de costul capitalului și rentabilitatea realizată, dată de rentabilitatea totală a acționarilor Costul capitalului propriu reprezintă costul de oportunitate, sau rentabilitatea așteptată de investitori pentru plasarea investiției într-o companie. Măsurarea acestui indicator are la
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
financiare. Relevanța acestui indicator vine din corelația existentă cu indicatorii utilizați pentru măsurarea performanței, dar și din ajustările contabile, ce nu lasă loc de manipulări contabile. c) Legătura existentă între rentabilitatea cerută (așteptată de investitori) dată de costul capitalului și rentabilitatea realizată, dată de rentabilitatea totală a acționarilor Costul capitalului propriu reprezintă costul de oportunitate, sau rentabilitatea așteptată de investitori pentru plasarea investiției într-o companie. Măsurarea acestui indicator are la bază modele recunoscute, printre care cel mai utilizat este CAPM
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
vine din corelația existentă cu indicatorii utilizați pentru măsurarea performanței, dar și din ajustările contabile, ce nu lasă loc de manipulări contabile. c) Legătura existentă între rentabilitatea cerută (așteptată de investitori) dată de costul capitalului și rentabilitatea realizată, dată de rentabilitatea totală a acționarilor Costul capitalului propriu reprezintă costul de oportunitate, sau rentabilitatea așteptată de investitori pentru plasarea investiției într-o companie. Măsurarea acestui indicator are la bază modele recunoscute, printre care cel mai utilizat este CAPM (Capital Assets Pricing Model
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
din ajustările contabile, ce nu lasă loc de manipulări contabile. c) Legătura existentă între rentabilitatea cerută (așteptată de investitori) dată de costul capitalului și rentabilitatea realizată, dată de rentabilitatea totală a acționarilor Costul capitalului propriu reprezintă costul de oportunitate, sau rentabilitatea așteptată de investitori pentru plasarea investiției într-o companie. Măsurarea acestui indicator are la bază modele recunoscute, printre care cel mai utilizat este CAPM (Capital Assets Pricing Model). Pornind de la acest model, am calculat costul capitalului propriu pentru cele 15
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
investitori pentru plasarea investiției într-o companie. Măsurarea acestui indicator are la bază modele recunoscute, printre care cel mai utilizat este CAPM (Capital Assets Pricing Model). Pornind de la acest model, am calculat costul capitalului propriu pentru cele 15 companii analizate. Rentabilitatea totală a acționarilor reflectă rentabilitatea reală obținută de un investitor în decursul unei perioade. Diferențele dintre estimare și rentabilitatea reală pot să confirme existența unei perioade dificile în evoluția companiei, fie ca factor intern de performanță, fie ca factor extern
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]