2,368 matches
-
erau ajustate, corectate cu ajutorul acestui studiu selectiv. În prezent, în această țară s-a renunțat la forma clasică a recensământului, noua formulă de investigare a stării populației bazându-se într-o măsură și mai mare pe principiul tehnicilor selective. 2. Reprezentativitatea eșantionuluitc "2. Reprezentativitatea eșantionului" Din cele spuse până acum, s-a înțeles că eșantionul trebuie să posede o calitate esențială, numită, în general, reprezentativitate, care constă în capacitatea lui de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu ajutorul acestui studiu selectiv. În prezent, în această țară s-a renunțat la forma clasică a recensământului, noua formulă de investigare a stării populației bazându-se într-o măsură și mai mare pe principiul tehnicilor selective. 2. Reprezentativitatea eșantionuluitc "2. Reprezentativitatea eșantionului" Din cele spuse până acum, s-a înțeles că eșantionul trebuie să posede o calitate esențială, numită, în general, reprezentativitate, care constă în capacitatea lui de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a stării populației bazându-se într-o măsură și mai mare pe principiul tehnicilor selective. 2. Reprezentativitatea eșantionuluitc "2. Reprezentativitatea eșantionului" Din cele spuse până acum, s-a înțeles că eșantionul trebuie să posede o calitate esențială, numită, în general, reprezentativitate, care constă în capacitatea lui de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras. Noțiunea dereprezentativitate, definită aici într-un mod intuitiv și imprecis, capătă o semnificație foarte exactă în contextul teoriei matematice a probabilităților
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
contextul teoriei matematice a probabilităților, teorie pe care, de altfel, se fundamentează întregul câmp problematic legat de eșantionare. Această cale matematică de abordare, despre care vom spune câteva lucruri în capitolul următor, conduce la o exprimare cantitativă a gradului de reprezentativitate a unui eșantion, în care intervin două entități de naturi diferite: • o mărime d numită eroare maximă, ce exprimă diferența cea mai mare pe care o acceptăm să apară între o valoare v*, găsită pe eșantion, și valoarea corespunzătoare, v
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o eroare de 2 puncte procentuale, în cadrul căruia ponderea bărbaților este de 45%, ne permite să spunem că, în populația întreagă, proporția sexului masculin este cuprinsă între 43% și 47% (45-2, 45+2). Pentru o înțelegere corectă a ceea ce este reprezentativitatea unui eșantion și, implicit, a ceea ce poate să ne ofere, ca acuratețe a cunoștințelor, o investigație selectivă, vom puncta câteva idei cu valoare de principiu. a. Niciodată nu suntem siguri că eroarea de eșantionare comisă în cazul unei investigații concrete
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de principiu. a. Niciodată nu suntem siguri că eroarea de eșantionare comisă în cazul unei investigații concrete este mai mică decât o valoare d sau, altfel spus, plasarea lui v pe intervalul menționat nu este niciodată certă. Aceasta înseamnă că reprezentativitatea trebuie exprimată și evaluată întotdeauna prin ambii termeni: și eroarea maximă, și nivelul de probabilitate cu care este de așteptat să se întâlnească o eroare reală inferioară lui d. Mai simplu spus, reprezentativitatea unui eșantion este cuplul (d,P). b
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu este niciodată certă. Aceasta înseamnă că reprezentativitatea trebuie exprimată și evaluată întotdeauna prin ambii termeni: și eroarea maximă, și nivelul de probabilitate cu care este de așteptat să se întâlnească o eroare reală inferioară lui d. Mai simplu spus, reprezentativitatea unui eșantion este cuplul (d,P). b. Nu se poate vorbi de o reprezentativitate a unui eșantion în general, ci numai în raport cu o caracteristică dată. Așadar un eșantion are o reprezentativitate - adică un cuplu de valori (d,P) - în raport cu vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ambii termeni: și eroarea maximă, și nivelul de probabilitate cu care este de așteptat să se întâlnească o eroare reală inferioară lui d. Mai simplu spus, reprezentativitatea unui eșantion este cuplul (d,P). b. Nu se poate vorbi de o reprezentativitate a unui eșantion în general, ci numai în raport cu o caracteristică dată. Așadar un eșantion are o reprezentativitate - adică un cuplu de valori (d,P) - în raport cu vârsta, o altă reprezentativitate - adică un alt cuplu (d,P) - în raport cu sexul, o alta în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o eroare reală inferioară lui d. Mai simplu spus, reprezentativitatea unui eșantion este cuplul (d,P). b. Nu se poate vorbi de o reprezentativitate a unui eșantion în general, ci numai în raport cu o caracteristică dată. Așadar un eșantion are o reprezentativitate - adică un cuplu de valori (d,P) - în raport cu vârsta, o altă reprezentativitate - adică un alt cuplu (d,P) - în raport cu sexul, o alta în raport cu o caracteristică formată prin clasarea răspunsurilor la o întrebare de opinie din chestionar etc. c. Reprezentativitatea este
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este cuplul (d,P). b. Nu se poate vorbi de o reprezentativitate a unui eșantion în general, ci numai în raport cu o caracteristică dată. Așadar un eșantion are o reprezentativitate - adică un cuplu de valori (d,P) - în raport cu vârsta, o altă reprezentativitate - adică un alt cuplu (d,P) - în raport cu sexul, o alta în raport cu o caracteristică formată prin clasarea răspunsurilor la o întrebare de opinie din chestionar etc. c. Reprezentativitatea este o noțiune relativă, în sensul că un eșantion este mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o reprezentativitate - adică un cuplu de valori (d,P) - în raport cu vârsta, o altă reprezentativitate - adică un alt cuplu (d,P) - în raport cu sexul, o alta în raport cu o caracteristică formată prin clasarea răspunsurilor la o întrebare de opinie din chestionar etc. c. Reprezentativitatea este o noțiune relativă, în sensul că un eșantion este mai mult sau mai puțin reprezentativ, nu doar reprezentativ sau nereprezentativ. Compararea reprezentativității a două eșantioane se poate face în felul următor: dacă la un nivel de probabilitate dat, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alta în raport cu o caracteristică formată prin clasarea răspunsurilor la o întrebare de opinie din chestionar etc. c. Reprezentativitatea este o noțiune relativă, în sensul că un eșantion este mai mult sau mai puțin reprezentativ, nu doar reprezentativ sau nereprezentativ. Compararea reprezentativității a două eșantioane se poate face în felul următor: dacă la un nivel de probabilitate dat, pentru o aceeași caracteristică, eroarea d este mai mică în primul eșantion, atunci acesta este mai reprezentativ; dacă, la o aceeași eroare, nivelul de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
folosirea expresiei „eșantion reprezentativ” este justificată, dacă prin aceasta se înțelege că, în raport cu toate caracteristicile cercetate, eroarea d este sub o limită acceptabilă, iar mărimea p se află sub pragul de 5% (sau P peste cel de 95%). Gradul de reprezentativitate a eșantionului depinde, în principal, de următoarele aspecte: caracteristicile populației care urmează a fi studiate, mărimea eșantionului și procedura de eșantionare folosită. Să spunem câteva cuvinte despre fiecare, urmând ca justificarea matematică a acestor aserțiuni să fie sugerată mai jos
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai răspândit:abaterea standard. Diversele formule matematice prin care se exprimă eroarea de eșantionare arată că aceasta este direct proporțională cu mărimea abaterii standard, deci cu nivelul de dispersie a indivizilor în jurul mediei. În ceea ce privește mărimea eșantionului, așa cum toată lumea poate bănui, reprezentativitatea crește odată cu creșterea numărului de indivizi cuprinși în eșantion. Numai că - și aici apare, în fapt, acea proprietate care determină eficiența cercetărilor selective- sporul de reprezentativitate nu este direct proporțional cu creșterea volumului eșantionului sau, altfel spus, dependența dintre reprezentativitate
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nivelul de dispersie a indivizilor în jurul mediei. În ceea ce privește mărimea eșantionului, așa cum toată lumea poate bănui, reprezentativitatea crește odată cu creșterea numărului de indivizi cuprinși în eșantion. Numai că - și aici apare, în fapt, acea proprietate care determină eficiența cercetărilor selective- sporul de reprezentativitate nu este direct proporțional cu creșterea volumului eșantionului sau, altfel spus, dependența dintre reprezentativitate și numărul de indivizi din eșantion nu e lineară. Dimpotrivă, ea poate fi ilustrată printr-o curbă, cum este cea din figura 5.1, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reprezentativitatea crește odată cu creșterea numărului de indivizi cuprinși în eșantion. Numai că - și aici apare, în fapt, acea proprietate care determină eficiența cercetărilor selective- sporul de reprezentativitate nu este direct proporțional cu creșterea volumului eșantionului sau, altfel spus, dependența dintre reprezentativitate și numărul de indivizi din eșantion nu e lineară. Dimpotrivă, ea poate fi ilustrată printr-o curbă, cum este cea din figura 5.1, care se abate mult de la o dreaptă. Dacă acceptăm că reprezentativitatea unui eșantion cu zero indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau, altfel spus, dependența dintre reprezentativitate și numărul de indivizi din eșantion nu e lineară. Dimpotrivă, ea poate fi ilustrată printr-o curbă, cum este cea din figura 5.1, care se abate mult de la o dreaptă. Dacă acceptăm că reprezentativitatea unui eșantion cu zero indivizi e nulă și a unuia de volum egal cu cel al populației este de 100%, atunci curba ce leagă cele două puncte va avea - cum se sugerează în figura 5.1- o alură departe de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a unei drepte: va crește foarte rapid la creșteri inițiale mici ale lui n (volumul eșantionului) și va ajunge rapid în apropierea plafonului, ce se atinge atunci când n devine N (volumul populației). Fig. 5.1 - Relația dintre volumul eșantionului și reprezentativitatea sa (N=volumul populației) „Morala fabulei” este simplă: reprezentativitatea atinge foarte repede un nivel suficient de ridicat, așa încât o creștere suplimentară a numărului de indivizi în eșantion nu mai aduce un spor notabil de reprezentativitate. Pentru a se ilustra acest
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
inițiale mici ale lui n (volumul eșantionului) și va ajunge rapid în apropierea plafonului, ce se atinge atunci când n devine N (volumul populației). Fig. 5.1 - Relația dintre volumul eșantionului și reprezentativitatea sa (N=volumul populației) „Morala fabulei” este simplă: reprezentativitatea atinge foarte repede un nivel suficient de ridicat, așa încât o creștere suplimentară a numărului de indivizi în eșantion nu mai aduce un spor notabil de reprezentativitate. Pentru a se ilustra acest lucru, în multe manuale se prezintă rezultatele parțiale obținute
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Relația dintre volumul eșantionului și reprezentativitatea sa (N=volumul populației) „Morala fabulei” este simplă: reprezentativitatea atinge foarte repede un nivel suficient de ridicat, așa încât o creștere suplimentară a numărului de indivizi în eșantion nu mai aduce un spor notabil de reprezentativitate. Pentru a se ilustra acest lucru, în multe manuale se prezintă rezultatele parțiale obținute după prelucrarea succesivă a unor fragmente din eșantion (când acesta este suficient de mare), arătându-se că, de la un moment dat, valorile calculate nu se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
5 și considerând aceasta ca fiind „adevărata” valoare din populație, se vede că sporul de precizie după ce efectivul eșantionului depășește 700-800 de indivizi devine foarte mic. O precizare importantă se cere făcută în acest punct: în toată discuția privindmărimea și reprezentativitatea eșantionului nu intervine deloc problema mărimii populației; altfel spus, un eșantion format din n indivizi are, ceteris paribus, aceeași reprezentativitate, indiferent de mărimea populației din care este extras. De aceea, întrebările auzite adeseori cam în felul următor: „Ce proporție din
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
700-800 de indivizi devine foarte mic. O precizare importantă se cere făcută în acest punct: în toată discuția privindmărimea și reprezentativitatea eșantionului nu intervine deloc problema mărimii populației; altfel spus, un eșantion format din n indivizi are, ceteris paribus, aceeași reprezentativitate, indiferent de mărimea populației din care este extras. De aceea, întrebările auzite adeseori cam în felul următor: „Ce proporție din populație trebuie să reprezinte un bun eșantion?” sunt lipsite de sens. Nu prezența unei câtimi suficient de mari din populație
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care este extras. De aceea, întrebările auzite adeseori cam în felul următor: „Ce proporție din populație trebuie să reprezinte un bun eșantion?” sunt lipsite de sens. Nu prezența unei câtimi suficient de mari din populație în eșantion îi asigură acestuia reprezentativitatea, ci mărimea absolută a eșantionului este decisivă; teoretic vorbind, un eșantion de 1.000 de persoane are aceeași reprezentativitate și pentru populația Chinei, de peste un miliard de locuitori, și pentru populația unui oraș de câteva sute de mii. Aceste aserțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un bun eșantion?” sunt lipsite de sens. Nu prezența unei câtimi suficient de mari din populație în eșantion îi asigură acestuia reprezentativitatea, ci mărimea absolută a eșantionului este decisivă; teoretic vorbind, un eșantion de 1.000 de persoane are aceeași reprezentativitate și pentru populația Chinei, de peste un miliard de locuitori, și pentru populația unui oraș de câteva sute de mii. Aceste aserțiuni trebuie puțin amendate, în sensul că nu toate procedurile de eșantionare conduc la formule de calculare a erorii în
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
volum de 500-600 de persoane se pot estima în chip satisfăcător mărimi la nivelul populației, în cercetările efective eșantioanele sunt mult mai mari. Sporirea efectivului cuprins în eșantion nu se face, de obicei, pentru că se simte nevoia de a ameliora reprezentativitatea eșentionului, ci pentru că, în cursul analizei datelor, apare necesitatea efectuării unor comparații între subpopulații (straturi, grupuri etc). Or, tocmai pentru că reprezentativitatea n-are nimic de a face cu proporția efectivului eșantionului față de volumul populației, un eșantion poate fi reprezentativ la
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]