2,136 matches
-
de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), nagâț ("Vanellus vanellus"). (sit de importanță comunitară suprapus în mare parte ariei de protecție specială avifaunistică) găzduiește mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și insecte protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra de râu ("Lutra
Lunca Siretului Inferior () [Corola-website/Science/328171_a_329500]
-
minerale dizolvate în apă, suprafețe acoperite cu papură și stuf și ape cu vegetație abundentă dezvoltată pe fundul lacurilor. Aria naturală asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), mamifere, amfibieni, reptile și pești. Flora rezervației naturale este constituită în cea mai mare parte din vegetație hidrofilă și higrofile cu specii arboricole de plop alb ("Populus alba"), răchită albă ("Salix alba"), răchită roșie ("Salix purpurea"). Ierburile sunt reprezentate de specii de peștișoară
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
stellaris"), egretă mare ("Egretta alba"), striga ("Tyto alba", specie care vânează rozătoare) sau pescăruș albastru ("Alcedo atthis"); Mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"); Amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"); Pești
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
vedere calitativ, cât și prin cele peste 160 de culori și nuanțe de culori predominant închise, de la roșu la negru. Unele dintre acestea au un bogat conținut de resturi fosile de arahnide, coleoptere, diptere, crustacee, miriapode sau hymenoptere, (micro)lepidoptere, reptile, pene de păsări, peri de animale. Pe teritoriul protejat se află fosta mină ambriferă "Strâmba", cunoscută ca fiind una din cele mai productive. Inițial chihlimbarul era colectat din aluviunile pâraielor, ca element remaniat în urma proceselor de alterare-dezagragare. Prima atestare documentară
Chihlimbarul de Buzău () [Corola-website/Science/327733_a_329062]
-
Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), nevăstuica ("Mustela frenata"), viezure ("Meles meles"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de: șorecar comun ("Buteo buteo"), Cocos de munte ("Tetrao urogallus"), cocos de mesteacăn ("Tetrao tetrix"), vulturi sau bufnite; • reptile, amfibieni și insecte (coleoptere: gândaci, cărăbuși, gărgărițe).
Parcul Național Babiogórski () [Corola-website/Science/327956_a_329285]
-
și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton, salamandră), pești sau insecte.
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
albicilla"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), acvilă țopătoare mică ("Aquila pomarina"), muscar ("Ficedula parva") sau cristel de câmp ("Crex crex"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), becațină mare ("Gallinago media"), alunar ("Nucifraga caryocatactes") sau sturz ("Turdus iliacus"). • reptile, amfibieni, pești sau insecte.
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"); • păsări cu specii de acvila de munte ("Aquila chrysaetos") , bufnita ("Bubo bubo"), vrabie de pădure ("Prunella modularis")), barza neagră ("Ciconia nigra"), barza albă ("Ciconia ciconia"); • reptile sau batracieni.
Parcul Național Bieszczadzki () [Corola-website/Science/327968_a_329297]
-
dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Turbării active", "Turbării cu vegetație forestieră" și "Turbării degradate capabile de regenerare naturală". La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
fâsă de luncă (Anthus pratensis), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), cânepar ("Carduelis cannabina"), cinteză ("Fringilla coelebs"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"). Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), sălămâzdră de uscat (Salamandra salamandra), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria") Nevertebrate cu specii de: libelule ("Leucorrhinia pectoralis" și "Cordulegaster heros" - calul-dracului); fluturi și molii ("Aphantopus hyperantus
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
pitic ("Trigonella monspeliaca"), milițea roșie ("Silene armeria"), untul-vacii ("Orchis mario"), lalea pestrița din specia "Fritillaria montană", pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna parcului este una diversificata și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), năpârca ("Anguis fragilis"), șopârla de câmp ("Podarsis laurica"), broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hernmanni"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), brotacul
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
orașele semnificative din România (București, Timișoara, Cluj, Galați, Iași, Brașov, Constanța, Târgu Mureș etc.), bifând și o apariție în Republica Moldova, în cadrul festivalului "Acoperire Culturală", și a cântat în deschiderea unor formații precum Whitest Boy Alive, Obits, British Sea Power și Reptile Youth. a lansat două albume de studio, "", respectiv "". Ambele albume fac parte dintr-o trilogie care urmează să mai cuprindă "Vladivostok". "Stalingrad" a fost bine primit de către critici, formația câștigând premiul la categoria „Cel mai bun rock alternativ” la On
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]
-
a primit o nominalizare la categoria „Cel mai bun rock alternativ” pentru piesa „SPNZRTR”; ulterior, formația a fost nominalizată și pentru cel mai bun debut. Pe 31 martie, Robin and the Backstabbers a cântat în clubul Control alături de Broke și Reptile Youth în cadrul evenimentului de lansare al celui de-al treilea număr al revistei All Hollow. Pe 4 aprilie, formația a susținut un concert în Silver Church, în cadrul evenimentului caritabil „One Love For Chi”, dedicat lui Chi Cheng, basistul trupei Deftones
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]
-
pentru încurajarea întâlnirilor între crescători și iubitori de dihori. În anul 2004 s-a desfășurat pentru prima dată inedita Olimpiadă a Dihorilor de casă. Date de interes asupra olimpiadei Dihorii se hrănesc cu animale mici precum: șobolani, iepuri, cârtițe, păsări, reptile, amfibieni și crustacee; pești. Pe lângă acestea își mai completează meniul cu semințe, unele fructe, viermi, larve, insecte și ouă. În cazul ouălor, obișnuiește să nu le spargă, ci doar le găurește bând conținutul acestora. Talia joasă și flexibilitatea le permite
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Înainte de apariția păsărilor, reptilele erau singurele animale cu coloana vertebrală ce s-au ridicat de la sol. La început reptilele planau folosind șolzi specializați sau membrane de piele pentru a le amortiza căderea când săreau din copac în copac. Totuși, la sfârșitul triasicului a apărut
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
Înainte de apariția păsărilor, reptilele erau singurele animale cu coloana vertebrală ce s-au ridicat de la sol. La început reptilele planau folosind șolzi specializați sau membrane de piele pentru a le amortiza căderea când săreau din copac în copac. Totuși, la sfârșitul triasicului a apărut un grup de nou de reptile zburătoare, dotate cu aripi acționate de mușchi. Aceștia erau
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
vertebrală ce s-au ridicat de la sol. La început reptilele planau folosind șolzi specializați sau membrane de piele pentru a le amortiza căderea când săreau din copac în copac. Totuși, la sfârșitul triasicului a apărut un grup de nou de reptile zburătoare, dotate cu aripi acționate de mușchi. Aceștia erau pterozaurii, reptile a caror existența a durat aproape 150 de milioane de ani, lăsând în urma lor numeroase fosile. Pterozaurii se împart în două mari grupuri: ramphornycoizii și pterodactiloizii. Rhampornycoizii erau pterozauri
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
folosind șolzi specializați sau membrane de piele pentru a le amortiza căderea când săreau din copac în copac. Totuși, la sfârșitul triasicului a apărut un grup de nou de reptile zburătoare, dotate cu aripi acționate de mușchi. Aceștia erau pterozaurii, reptile a caror existența a durat aproape 150 de milioane de ani, lăsând în urma lor numeroase fosile. Pterozaurii se împart în două mari grupuri: ramphornycoizii și pterodactiloizii. Rhampornycoizii erau pterozauri ce prezentau o coadă lungă. Aceștia au fost primele reptile capabile
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
pterozaurii, reptile a caror existența a durat aproape 150 de milioane de ani, lăsând în urma lor numeroase fosile. Pterozaurii se împart în două mari grupuri: ramphornycoizii și pterodactiloizii. Rhampornycoizii erau pterozauri ce prezentau o coadă lungă. Aceștia au fost primele reptile capabile să zboare cu adevarat. Au fost primii pterozari, apărând în Triasicul Superior și raspandindu-se în timpul jurasicului. Asemeni pterodactiloizilor, care i-au înlocuit în cele din urmă aveau aripi de piele, dar aveau și trăsături primitive, cum ar fi
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
în formă de romb. Mulți dintre ei se hrăneau cu pește, pescuind probabil din zbor. Ceilalți erau insectivori. Pterodactiloizii erau o grupa de pterozauri foarte răspândită în Jurasicul Superior. Până la începutul Cretacicului, pterozaurii cu coada lungă dispăruseră, pterodactiloizii rămânând singurele reptile zburătoare. Aceștia aveau coadă scurtă, iar unii erau împodobiți cu crește osoase. Unele specii nu erau mai mari decât un pinguin, dar altele erau cele mai mari animale zburătoare care au existat vreodată pe Pământ. Un exemplu este Quetzalcoatlus, un
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
din latină însemnând șarpe cu aripi, deoarece corpul său era foarte îngust și lung. Un altul era Arambourgiana o anvergură de 13 metri. O dilemă în cazul pterozaurilor este prezentă sângelui cald în organismul lor, lucru ce ii deosebește de reptilele din zilele noastre( posibil și de dinozauri). Formă ciocurilor precum și rămășițele fosilizate arată că pterozaurii erau carnivori sau necrofagi, carnea fiind un aliment energetic. Pterozaurii giganți, cum ar fi Arambourgiana erau experți în planare, un mod mai eficient de zbor
Sanco prerus () [Corola-website/Science/327372_a_328701]
-
lutra"); zglăvoacă (un pește din specia "Cottus gobio"); ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și un coleopter din specia "Lucanus cervus" (rădașcă). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și gastropode semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), nevăstuică ("Mustela
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
de la jumătatea inferioară a arcului branhial la pești, care separă prima fantă branhială de la spiraclă, fiind des numit ca arcul hioid. La multe animale, el incorporează elemente ale altor arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai multe coarne. Amfibienii și reptilele pot avea multe coarne, pe când mamiferele (totodată și oamenii) au numai două perechi, iar păsările numai una. La păsări, totuși, și la unele reptile, corpul central al osului hioid este prelungit în față, creând un suport osos puternic pentru limbă
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]
-
el incorporează elemente ale altor arcuri branhiale, astfel ajungând să aibă mai multe coarne. Amfibienii și reptilele pot avea multe coarne, pe când mamiferele (totodată și oamenii) au numai două perechi, iar păsările numai una. La păsări, totuși, și la unele reptile, corpul central al osului hioid este prelungit în față, creând un suport osos puternic pentru limbă. Maimuța urlătoare "Alouatta" are un os hioid pneumatizat, unul din puținele cazuri de pneumatizație postcraniană a oaselor din afara genului Saurischia.
Osul hioid () [Corola-website/Science/330604_a_331933]