6,715 matches
-
în cultura germană i-a înlesnit și stimulat activitatea de eminescolog, în special în direcția identificării unor izvoare, demonstrată în capitolele Eminescu și etica lui Schopenhauer, Voluptate și durere, Pesimism și natură din studiul Poezia lui Eminescu (1930). Spirit enciclopedic, riguros, informat și tentat de relaționări inedite, V. înțelege să abordeze problemele literaturii române de pe poziția unui hermeneut plurivalent, de unde și multitudinea referințelor comparatiste, raportările la cei vechi ori la moderni, filiațiile docte, relevarea fondului autohton și datele despre circulația motivelor
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
ne purtăm urât, se tem nu numai că nu le place aceasta, dar și pentru că sunt leali față de noi, nu vor să fim judecați rău de persoane a căror opinie contează pentru ei. Așa că trebuie să ținem, (nu un control riguros a tot ceea ce spunem sau a tot ceea ce facem) seama de sensibilitatea copiilor pentru a nu-i indispune. La adolescență copiii se simt deja oameni mari și consideră deplasat amestecul părinților în treburile lui școlare și extrașcolare. Ei au probleme
OPTIMIZAREA RELAŢIEI PĂRINTE-COPIL. In: Arta de a fi părinte by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1422]
-
dictatură” - Orizont închis (2000). O constantă a metodei de cercetare a lui Z. se dovedește aceea a arcului peste timp în tratarea subiectelor preferate, ciclicitatea presupunând întotdeauna o depășire semnificativă a precedentului stadiu de investigare. Același caracter de contribuție științifică riguroasă îl au și studiile, articolele, conferințele etc. incluse în culegerile tematice proprii sau în volumele pe care le coordonează. În eseistica lui Z., în publicistica sa în general, nu se reiau locuri comune, informații curente, referințe de enciclopedie; popularizarea îi
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
părintele care îmbrățișează acest stil parental este suficient de indulgent, flexibil și deschis spre nou pentru a accepta tot ce ar putea ameliora viața copilului și a familiei. Este în același timp suficient de autoritar pentru a impune o disciplină riguroasă, a-1 învăța pe copil să respecte reguli și să îndeplinească eficient sarcinile care i se dau. Pe de altă parte, părintele care are un stil parental democratic este suficient de protector pentru a-i oferi copilului securitatea de care
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
situația în care obezitatea accentuează creșterea presiunii la nivel tegumentar; obiectele de îmbrăcăminte trebuie adaptate la dimensiunile pacientului, preferându-se cele puțin mai mari ce nu exercită presiune prin elastic sau nasturi; în condiții de incontinență urinară se recomandă respectarea riguroasă a măsurilor de igienă cu folosirea chiloților speciali și schimbarea lor permanentă deoarece urina are reacție acidă și irită rapid tegumentul din regiunea fesieră; din păcate acesti chiloți sunt scumpi, iar familia are posibilități materiale reduse, astfel că se renunță
III. ÎNGRIJIRILE MEDICALE DE BAZĂ CE TREBUIE ACORDATE PERSOANELOR CU DEFICIENŢĂ FIZICĂ. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
care îmbrățișează acest stil parental este suficient de indulgent, flexibil și deschis spre nou pentru a accepta tot ce ar putea ameliora viața copilului și a familiei, însă este în același timp suficient de autoritar pentru a impune o disciplină riguroasă, a-1 învăța pe copil să respecte reguli și să îndeplinească eficient sarcinile care i se dau. Cât de frecvent ar trebui recompensați copiii? De ce e indicată folosirea recompensei? Ce tipuri de recompense pot fi folosite? Recompensa sau întărirea pozitivă
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
începute de reputatul bibliograf), apărut în 1967, Ș. regândește criteriile de întocmire a unui asemenea catalog și și le subsumează unui scop realist: realizarea lucrării într-un timp rezonabil, de circa cincisprezece ani, fără a-i știrbi nimic din caracterul riguros științific, ceea ce s-a și confirmat, catalogul fiind publicat în patru volume, în intervalul 1978-1992. Metoda de lucru s-a dovedit a fi deosebit de eficace: prin renunțarea la transcrierea prefețelor și postfețelor, extrem de numeroase și de întinse, a însemnărilor fără
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
Aspecte literare, culegere de eseuri despre autori români - Martha Bibescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Otilia Cazimir, Paul Zarifopol - și francezi - Jean Giraudoux, Contesa de Ségur, André Maurois. Cu siguranța intelectualului înzestrat cu o solidă formație filosofică și cu o metodă critică riguroasă, dar nu lipsită de eleganță și chiar de umor, sunt abordate, de asemenea, probleme de teorie și estetică literară, precum exotismul în literatură, specii literare noi, feminitate și literatură, psihologia simbolului. Eseul Iarăși problema fond și formă pleacă de la articolul
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit ca o somație a ieșirii din „barbarie” și a intrării în lumea civilizată (europeană), ca înaintașii lor, ci erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii parcurse pentru a imagina soluții de viitor. Ei aveau de răspuns la întrebări provocatoare care fie incriminau, fie susțineau eforturile pionierilor modernizării. Interogațiile cele mai frecvente priveau definirea căii de modernizare practicate de elita pașoptistă: poate fi considerată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
împreună cu organizațiile profesionale ale asistenților sociali, a procedurii de acreditare și evaluare a organizațiilor care acționează în domeniul asistenței sociale, asigurând respectarea drepturilor cetățenilor, inclusiv a unor standarde minime de calitate în funcționarea serviciilor de asistență socială; asigurarea unui control riguros, în numele respectării drepturilor fundamentale ale cetățeanului, al activității tuturor organizațiilor de asistență socială, publice sau private, care oferă servicii de asistență socială; dezvoltarea unor programe naționale pe probleme considerate a fi prioritare, în cadrul unor organisme statale și nonguvernamentale (ministere, agenții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interactive, participative și colaborative, centrate pe elev, nu centrate pe profesor. Deși pare o strategie democrată, onestă din punctul de vedere al educației pentru toți, există factori obiectivi care impiedică educația prin centrarea pe elev. În faza predării-învătării, conținuturile științifice riguroase, dirijate, impun centarea pe profesor și numai în anumite situații, centrate pe elev. Furnizarea de informații științifice depinde de responsabilitatea și activitatea profesorului, iar fixarea poate fi interactivă, participativ-colaborativă. Este bine ca un profesor să cunoască și să aplice un
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
propriilor performanțe, coroborate cu dorința de competiție specifică omului, au făcut ca atitudinea activităților motrice să fie reorientată către activitatea sportivă adaptată persoanelor cu handicap (Năstase, 2003). În pofida remarcabilelor succese ale biologiei moleculare, până în prezent nu dispunem de o definiție riguroasă a vieții, astfel că în mod obișnuit ne limităm doar la caracterizarea sistemelor vii prin însușirile lor esențiale, ceea ce permite descrierea termodinamică a acestora. Organizația mondială a sănătății (O.M.S), consideră îmbunătățirea calității vieții unul din scopurile majore ale
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
interpretări hermeneutice” (H. Tellenbach). Această interpretare a sensurilor discursului este calea cea mai sigură ce ne conduce către descoperirea și înțelegerea semnificațiilor noi ale fenomenelor psihice morbide. Actul hermeneutic este în același timp o metodă subtilă și prețioasă, dar și riguroasă de descifrare a „simbolicii alteralității psihice”. Mai mult decât atât, explicarea „patologicului” ne deschide calea înțelegerii „normalului”, prin faptul că alteralitatea este negația dialectică a normalității, sau, altfel spus, că nebunia este „negarea” sănătății mintale 2. În felul acesta, din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice” cu o configurație precisă, constantă. În felul acesta „discursul clinic” devine cadrul teoretic epistemic care exprimă, într-un limbaj științific, „suferința psihică” considerată ca „boală mintală”, făcând, în felul acesta, trecerea de la „cazuistica empirică” la „cadrul teoretic” al unei riguroase „cunoașteri științifice” medico-psihologice. Orice discurs, fie că este vorba despre „narațiunea clinică” a bolnavului despre el însuși, fie că este vorba despre „discursul clinico-medico-psihologic”, despre bolnav și boala psihică, are un conținut și o semnificație simbolică, pe care le vom
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspectul deontologic al secretului medical; c) delicatețe și respect față de pudoarea, anxietatea, necunoscutul și neprevăzutul cu care este confruntat bolnavul supus examenului medical; d) tact și măiestrie în conducerea examinării medicale a bolnavului; e) cunoștințe profesionale temeinice; f) o logică riguroasă în interpretarea clinico-psihiatrică a bolnavului examinat; g) folosirea datelor culese de examenul medical în scopul restabilirii sănătății bolnavului; h) stabilirea unui contact interuman pozitiv cu bolnavul, cu valoare emoțională în procesul terapeutic. Socrate spune că cel care trebuie să fie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
b) Capacitate de a comunica cu bolnavul și cu familia acestuia; de a stabili și menține un dialog continuu, care să aducă permanent noi informații medicului. c) Utilizarea unei „metode clinico-psihologice”, capabilă să conducă examenul clinic al bolnavului, după criterii riguroase, pentru a se obține, în final, o „imagine clinică” cât mai completă a tulburărilor psihice care definesc și caracterizează personalitatea bolnavului respectiv. d) Capacitate de observație și înțelegere medico-psihologică a persoanei bolnavului, plecând de la, aparent, cele mai banale detalii, până la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gândit din judecăți prealabile care conduc către această concluzie. d) Observația curentă, nesistematică, introdusă de J. Locke, pleacă de la observații nesistematizate, disparate, lipsite de o metodă precisă, ca în cazul observației sistematice care se bazează pe o metodă științifică și riguros condusă către aflarea adevărului. 2) Metoda științifică este mult mai complexă, mai riguroasă și mai nuanțată. Ea privește mai multe aspecte care se organizează într-o înlănțuire secvențială de momente ale cercetării, de tipul unei succesiuni logice, reproducând un model
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
introdusă de J. Locke, pleacă de la observații nesistematizate, disparate, lipsite de o metodă precisă, ca în cazul observației sistematice care se bazează pe o metodă științifică și riguros condusă către aflarea adevărului. 2) Metoda științifică este mult mai complexă, mai riguroasă și mai nuanțată. Ea privește mai multe aspecte care se organizează într-o înlănțuire secvențială de momente ale cercetării, de tipul unei succesiuni logice, reproducând un model riguros de gândire și organizare al activității de cercetare științifică. Aceste etape metodologice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
condusă către aflarea adevărului. 2) Metoda științifică este mult mai complexă, mai riguroasă și mai nuanțată. Ea privește mai multe aspecte care se organizează într-o înlănțuire secvențială de momente ale cercetării, de tipul unei succesiuni logice, reproducând un model riguros de gândire și organizare al activității de cercetare științifică. Aceste etape metodologice ale cercetării sunt următoarele: a) Pregătirea pentru studiu sau cercetarea științifică ce vizează următoarele aspecte: - identificarea problemelor de interes; - informarea despre datele relevante din literatura științifică de specialitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezultatele științei în domeniul respectiv. În al treilea rând va trebui să organizeze și să planifice etapele cercetării științifice, să stabilească tactica și strategia cercetării, metodele, tehnicile și instrumentele de lucru. Se va trece apoi la recrutarea subiecților, după criterii riguroase în conformitate cu obiectivele cercetării propuse. Cercetarea științifică se va desfășura numai în condiții care să permită realizarea corectă a acesteia, evitându-se situațiile improprii unei cercetări. Ea se va desfășura cu tact, discreție, respectându-se cu strictețe secretul profesional privind identitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deosebește individul de semenii săi prin anumite calități sau acțiuni neobișnuite. b) O „nebunie malefică” considerata ca o stare de „rătăcire a spiritului” ca o boală periculoasă ce schimbă natura umană (insania, furor, mania, dementia) necesitând tratament, supraveghere sau pază riguroasă. Cei cărora le revine dreptul de a decide asupra „normalității” sau „anormalității”, respectiv a stării de sănătate mintală sau de boală psihică a unui individ sunt medicii psihiatrii, nebunia fiind, în felul acesta inclusa în „câmpul de cunoaștere și acțiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologia medicală își va deplasa atenția asupra persoanei bolnavului (M. Balint, P. Le Gendre, P. Sivadon, E. Rist, H. Sigerist). Rezultă, în mod explicit, din cele de mai sus, că problema se centrează asupra aspectului epistemologic al temei necesitând o riguroasă precizare a obiectului și metodologiei. Importanța psihologiei medicale constă în faptul că ea vine să completeze punctul de vedere clinic referitor la boală. Indiferent de natura acesteia, somatică, psihică sau psihosomatică, boala are un dublu aspect. Pe de o parte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
închipuit”, așa cum este suspectat de alții. Să analizăm, în continuare, tipurile acestor bolnavi, precum și pe cele ale medicilor care-i îngrijesc. Acest lucru este absolut esențial pentru înțelegerea genezei și dezvoltării suferințelor iatrogenetice. Bolnavii A. Păunescu-Podeanu face o interesantă și riguroasă analiză și clasificare tipologică a „bolnavilor dificili”, în care cuprinde toate aceste cazuri clinice. Primul tip îi reprezintă „bolnavul dificil frust, incidental, la limita noțiunii”. În ceea ce privește personalitatea și atitudinea față de suferință a acestei categorii de „cazuri”, autorul citat îi descrie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologic important, resimțit în mod penibil de către subiect. Aceștia sunt persoane scrupuloase și permanent înclinate către introspecție. Orice acțiune din partea lor cere un efort penibil. Sunt persoane meticuloase, lente, serioase care se complac într-un moralism rigid și o abstractizare riguroasă. Personalitatea obsesională sau compulsivă. Acești indivizi au tendința de a verifica orice lucru, de a-și ritualiza activitățile, se îndoiesc permanent și își frământă mintea și ideile într-o manieră obsesivă. Sunt persoane dominate de contrarietăți în conduite și acțiuni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
începe să capete un aspect de „ordine ritualizată”. Bolnavii se comportă, gândesc, acționează, în așa fel încât să fie permanent în siguranță. Orice abatere de la această „ordine” îi tulbură profund în interiorul lor. Departe de a fi niște persoane ordonate și riguroase, ei sunt sclavii ordinii și rigorilor sterile pe care și le impun, deși adesea le recunosc absurditatea și caracterul constrictiv. Totul este ca o situație închisă din care nu mai pot ieși. Aceste persoane au sentimentul unei constrângeri interioare de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]