2,626 matches
-
încetarea inițierii, tovarășii de drum care din neputință sau teamă abandonează șirul parcursului inițiatic. Încununarea inițierii este primirea în monahism, în cinul rasoforilor, cel mai modest de altfel, semn că procesul de rafinare și iluminare nu s-a terminat. Seria ritmică se suprapune peste seria semantică a textului, creând în termenii lui Osip Maksimovici Brik<footnote Vezi, Osip Maksimovici Brik, „Ritm și Sintaxă”, în „Ce este literatura? Școala formală rusă”, Editura Univers, București, 1983. footnote>, o „sintaxă ritmică”, ce își impune
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a terminat. Seria ritmică se suprapune peste seria semantică a textului, creând în termenii lui Osip Maksimovici Brik<footnote Vezi, Osip Maksimovici Brik, „Ritm și Sintaxă”, în „Ce este literatura? Școala formală rusă”, Editura Univers, București, 1983. footnote>, o „sintaxă ritmică”, ce își impune legile asupra canoanelor obișnuite de sintaxă, specifice unui astfel de text. Propozițiile sunt scurte, sacadate, construite în jurul grupului verbal, care este determinant ca pondere și își subsumează tot materialul lexical. Verbul este în acest caz creator de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
construite în jurul grupului verbal, care este determinant ca pondere și își subsumează tot materialul lexical. Verbul este în acest caz creator de timpi. Din seria semantică ilustrativă a timpurilor de prigoană pentru credința ortodoxă din Ucraina apuseană, se desprinde seria ritmică, generatoare de timpi ai povestirii și dinamicii narative. Timpurilor istorice de restriște, li se suprapun așadar timpii narativi ai textului, timpii fugii, care desfășurându-se în mod iterativ construiesc un adevărat tipic al curgerii textului și acțiunii, după modelul: deplasare
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ai textului, timpii fugii, care desfășurându-se în mod iterativ construiesc un adevărat tipic al curgerii textului și acțiunii, după modelul: deplasare - liman - apariția elementului disruptiv - fuga ca soluție - continuarea deplasării. Aceștia ar fi timpii fugii, care dispuși pe sintaxa ritmică pe care și-o construiește textul, pun în mișcare un scenariu itinerant cu episoade multiple, individualizate doar prin toponimul specific desfășurării unei scene sau a alteia și prin actanții implicați, care întotdeauna sunt alții. Martorul-narator este întotdeauna același, tânărul fugit
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ar fi: tema copilăriei ca descoperire a lumii prin uimire, tema înstrăinării în mediul educativ de tip scolastic, tema fugii și a căutării refugiului. În studiul structural inerent desfășurării analizei, s-au folosit noțiunile de „principiu arhitectonic al textului”, „fluxuri ritmice” și „sintaxă ritmică” din repertoriul teoretic al Școlii Formale Ruse, semnat de Iurii Nikolaevici Tînianov, Boris Viktorovici Tomașevski sau Osip Maksimovici Brik. A fost de asemeni identificată paleta de genuri reprezentată de trăsături pertinente intratextuale, gamă generică ce se întinde
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
copilăriei ca descoperire a lumii prin uimire, tema înstrăinării în mediul educativ de tip scolastic, tema fugii și a căutării refugiului. În studiul structural inerent desfășurării analizei, s-au folosit noțiunile de „principiu arhitectonic al textului”, „fluxuri ritmice” și „sintaxă ritmică” din repertoriul teoretic al Școlii Formale Ruse, semnat de Iurii Nikolaevici Tînianov, Boris Viktorovici Tomașevski sau Osip Maksimovici Brik. A fost de asemeni identificată paleta de genuri reprezentată de trăsături pertinente intratextuale, gamă generică ce se întinde de la autobiografie, trecând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
petale ușor tremurate de vântul proaspăt de primăvară. Strălucesc frunzele fragede ale teilor, mirându-se și ele în aerul impregnat de atâta poezie. De unde miraculoasa stare lirică? Zilele de mai conferă un fel de fericire extatică, sunt orologii cu bătăi ritmice în sonorități de finețea rozelor mătăsoase, bucurându-ne cu toții de vrajă și fascinație. Ce frumusețe! Întruchiparea proiecțiilor pictate ale naturii în expansiune, întreaga atmosferă a zidirilor vegetale declanșează în noi euforia de neoprit, cu senzația de umbre mișcătoare ale zeițelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
concentrice, rămâne virtuos, nesupunându-se capriciilor care calcă în picioare demnitatea. Copacul moare în picioare, singur, drept și imperial. Cine spunea că moartea este numai ceva anticipat și de neînțeles? Se trezește totuși din lentoarea clătinată și respirația capătă normalitatea ritmică a seminței de viață. Nu e prea târziu? Încă o piruetă în miezul indiferenței vegetalelor din jur. Dantelele frunzelor, măcelărite de sârma invizibilă a nopții, se volatilizează în așteptarea răsăritului de mâine. Apar și fluturii multicolori, greierii și-au pregătit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
numai de ea știută. Din această încleștare mută și imaginară au învins îngerii lui Lucifer, rugile noastre n-au reușit să ajungă până la Cer. Trebuia să capitulăm. Mi se făcuse foame. Era liniște în vagon. Nu se auzeau decât păcăniturile ritmice produse de roți la îmbinarea șinelor de cale ferată: Si-be-ri-a! Si-be-ri-a! Si-be-ri-a! Atât. Până atunci nimeni nu se gândise la mâncare. Eram atât de speriați! Dar lucru foarte curios țăcănitul acesta al roților de la capătul șinelor, repetat la intervale egale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
olandez cu urechea tăiată. La vederea acestei minunății apicole, glandele mele salivare s-au scăpat pe ele dintr-un exces de secreție internă, iar papilele gustative dansau amețitor într-o cavitate bucală excitată de tăria parfumurilor dezlănțuite. Era un cocteil ritmic, alcătuit dintr-o sârbă îndrăcită, un ceardaș condimentat cu piparcă paralizantă și un cazacioc autentic, electrizat de inegalabila vodcă "Stalinskaia". Eram amețit. Trupul meu cânta. "Eu curg întreg în acest cântec sfânt; Eu nu mai sunt, e-un cântec tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
David 102) Unde sunt milostenia și îndelunga-răbdare? Unde? Sunt complet tulburat, Doamne! Ajută necredinței mele! Luminează-mă! ... Se lăsase întunericul peste țară și peste sufletele noastre debusolate. Era liniște în colivia noastră cu gratii; nu se auzea decât lătratul sacadat, ritmic și obstinat al roților la extremitatea șinelor ca un memento dureros al unei epopei dramatice: da-da, da-da, da-da... Pe fondul acesta de huruială neîntreruptă și înnebunitoare, sora noastră, Țuki, a făcut cunoscută mamei necesitatea îndeplinirii urgente a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
unde tânărul „talentat” creator român se oprește, același tânăr german, suedez sau englez abia Începe; deoarece artele care țin de construcție, reflexivitate și experiență de viață și specifică au nevoie de ani lungi și tenace de formație și creație susținută, ritmică. Un scriitor adevărat, o spun mereu, nu este acela care „scrie”, ci mai ales cel care „publică” cu o anume, severă, ritmicitate, supunându-se gustului public și criteriilor criticii specializate și prestigioase care există În orice cultură. În acest sens
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
i-a răspuns Dale. - Sam - nimic? Răspunsul lui Sam a fost întrerupt când DCE-urile începură din nou să piuie. După care urmă huruitul camerelor video. Apoi s-a auzit un sunet care m-a tulburat mai mult decât bătaia ritmică sau sunetele emise de detectoare. O voce cânta. Muzica începu să răsune în toată casa. Un cântec din trecut revărsându-se de pe una din acele casete cu 8 piste pe care o ascultam în timpul expedițiilor cu mașina de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
recuperatoare vine aici din magia ordonării: „Există totodată o supradeterminare benefică a țesăturii. Desigur, țesătura, ca și firul e mai întâi o legătură, dar și o legătură liniștitoare, e simbol de continuitate, supradeterminat în inconștientul colectiv de tehnica «circulară» sau ritmică a producerii sale. Țesătura e ceea ce se opune discon¬tinuității, sfâșierii ca și rupturii”, adică acțiunii periodice a haosului vecin. Imaginea fetei purtată între coarnele unui bou sur are intensitatea unei hierofanii: „Jaim, mic, mare-a venit,/ Ler Doamne/ Și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
atributului cromatic al calului: „Pe un călușel gălbior./ Da’ nu-i gălbior de fel/ Și-i gălbior de flori”. Intensitatea culorii (cu variante textuale gălbiu, galben) crește cu fiecare nouă menționare și are un efect asupra aspectului prozodic, odată cu marcarea ritmică a versurilor. Reluarea atributelor sugerează alteori o cerință anterioară ce a fost îndeplinită: „De frumoasă - e frumoasă,/ Dembrăcată - e-mbrăcată”. Apartenența imanentă la cosmos este revelată de reluarea participiului cu valoare de adjectiv: „Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna”. În
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru eficiență magică, iar aceasta face din repetiția copulativă o poruncă fermă. Fiecare acțiune este la fel de semnificativă cu cealaltă și nu poate fi eludată din desfășurarea rituală a practicii de zămislire năzdrăvană. Sacadarea repetiției în doi timpi construiește un tablou ritmic în proză: „A ajuns pân’ pădurili dă aramă. A luat șî el cracă dân pădurea de aramă. A ajuns în pădurea dă argint. A luat șî el cracă dân pădurea dă argint. A ajuns în pădurili dă aur. A luat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
spre deosebire de conjunctivul încărcat cu virtualități situaționale. „În interiorul narațiunii repetarea la diferite intervale a acelorași fraze construiește stilistic «schema» de desfășurare a conflictului între personajele - funcții, expresie a opoziției bine-rău”. Deși aparțin genului liric, colindele de fecior se structurează pe tiparul ritmic al „refrenului”: „Se luară, se luptară,/ Zi de vară până-n seară./ Se luară a doua oară,/ Zi de vară până-n seară”. Efortul cu care se măsoară forțele egale dintre neofit și fiara haosului necesită o transpunere poetică adecvată: perfectul simplu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acelui an, trăite În singurătate pe malul stâng al Bistriței, urmărind, transpus În lumea basmelor, trecerea plutașilor cu strigătul lor de lebădă sălbatică. Îi urmăream, aproape seară de seară, ore Întregi, cu o dragoste nemărginită și adesea le duceam comenzile ritmice cu mine acasă, adormind În cântecul lor. După ani, am mai trecut de multe ori prin Piatra Neamț, să-i arăt și lui Milly lumea visurilor mele... Dar, plutașii dispăruseră ... și cu ei, tot farmecul locului. Apariția unei enzootii de viroză
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
energie, și prin recuperări și recondiționări de piese s-a obținut în numai 9 luni peste 76.000 lei economisiți la prețul de cost. Planul producției la locomotive în această perioadă a fost realizat în proporție de 112%. Situația livrării ritmice a producției pe decade se prezintă astfel: Decada I - 30,5%, Decada a II-a - 32,5%, Decada a III-a - 37%. La toate aceste realizări o contribuție de seamă au adus-o comuniștii Mihai Ignat, Vasile Vintilă, Mihai Aftanase
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fel de tacla superioară, în care de atâtea ori avântul verbal confiscă pentru sine inițiativa povestitoare și chiar se aruncă în deplină neatârnare. Vorbele, făcute astfel, de un continuu suflu euforic, să gâlgâie și să clocotească, ajung la neașteptate răsfățuri ritmice și își răspund cu potriviri de sunete, asociindu-se singure mai mult după sonorități, decât după înțeles. Cum ar fi de exemplu: ‘‘ Poate acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primar cu Chiorilă, nepot de sora lui Pândilă, din
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și apărut, în publicațiile noastre de tot felul, ideea de criză a criticii. Leg în modul cel mai direct această idee de criză a criticii de retragerea lui N. Manolescu de la cronica literară, de la acel oficiu a cărui îndelungată funcționare ritmică devenise pentru cititorul român de literatură un indicator al normalității. Nemai funcționând oficiul, a apărut „criza“. Pentru că, aluziv sau de-a dreptul, reproșurile pe Manolescu l-au vizat atunci când a fost denunțată autodemiterea criticii, absența ei de la datorie, părăsirea ei
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ar transforma într-o baltă stătută; sau într-un surdomut orb.“ Mai concis, mai limpede, mai tulburător nu se putea răspunde. De fapt, fără reviste nu se prea poate vorbi de mișcare literară, fiindcă revistele sunt acelea care, prin apariție ritmică, ne dau sentimentul avansării în timp. La o săptămână, la două, la o lună, potrivit datei când apar pe piață cu noile numere, revistele marchează porțiuni de timp literar consumat. Fără ele s-ar înstăpâni, acaparantă, impresia de nemișcare, de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în adâncimile ei nepătrunse, în vecinicul ei întuneric? Toate aceste întrebări fără răspunsuri se înfățoșau minții mele speriate care nici prin vis nu visase așa ceva. Stam în fiecare zi ceasuri întregi în fața pustiului de apă, fără nici un gând, ascultând glasul ritmic al valului care se spărgea de mal, privind dus când petele de umbră proiectate de nori, când brazdele de lumină de diferite coloare ce străluceau pe oglinda netedă, imensă, perdută în nețărmuritul orizon; și cu creierul meu nu puteam înțălege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
grădina mea veselă cu multă verdeață, cu multă umbră, cu brazi frumoși de munte răsădiți de mâna mea acum treizeci de ani, prin luminișurile cărora zăresc colo în vale așternându-se întreg orașul Iași, de unde îmi vine întocmai ca glasul ritmic al mărei, freamătul mișcării, vuietul vieței acestui furnicar omenesc. Dincolo de oraș, pe al doilea plan, se rădică capricioase dealurile înconjurătoare, acoperite cu vii și livezi, presurate cu monastiri vechi: Galata, Cetățuia, Hlincea, Măgura, care răsar din bogăția frunzișului, albe, sclipitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
otomane. El a încercat să atenueze implicațiile sociale ale mișcării sale; țăranii au fost sfătuiți să-și plătească taxele. Nici Vladimirescu, nici Ipsilanti nu comandau o armată în adevăratul sens al cuvîntului și nu dispuneau nici de mijloace de aprovizionare ritmică. Ambele forțe se aflau în afara ținutului de unde proveneau, iar Eteria stîrnise deja multă ură din cauza jafurilor. Deși Tudor încerca să-și țină tovarășii în frîu, și aceștia s-au angajat în acte de violență și furtișaguri. Pe măsură ce dezordinea și anarhia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]