2,040 matches
-
nu găsește nimic extraordinar la această femeie: "Deslauriers la trouvait "pas mal, sans avoir poutant rien d'extraordinaire"" [L'Éducation sentimentale, p.94]. 59 Georges Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
stupéfait et saisi par une envie de rire: "Patte Blanche! Patte Blanche! Moi qui voyais, en pensée, une jeune femme! comme vous? C'est ça, Patte Blanche? Ah! elle est bien bonne! bien bonne!"" [Maupassant, Bel-Ami, p.111]. Despre "Domino roșe" Dna Forestier are aceeași părere: "Une grande sèche, soixante ans, frisons faux, dents à l'anglaise, esprit de Restauration, toilettes même époque" [ibidem, p.112]. 60 "D'une nature attendrie et fine, îl avait rêvé des liaisons exquises, idéales et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
80]. Renée, pentru care seră devine un cadru special, este deseori asemănata cu diferite plante: "Dans să robe de satin vert, la gorge et la tête rougissantes, mouillées des gouttes claires de șes diamants, elle ressemblait à une grande fleur, roșe et verte, à un des Nymphéa du bassin" [Zola, La Curée, p.65]. Michèle de Burne seamănă cu un buchet: "Une ceinture d'œillets serrait să taille et descendait autour d'elle jusqu'à șes pieds, en cascades. Autour des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
șes pieds, en cascades. Autour des bras nus et des épaules courait une guirlande emmêlée de myosotis et de muguets, tandis que trois orchidées féeriques semblaient sortir de șa gorge et caressaient la chair pale des seins de leur chair roșe et rouge de fleurs surnaturelles. Șes cheveux blonds étaient poudrés de violettes d'émail où luisaient de minuscules diamants" [Maupassant, Notre coeur, p.208]. 113 Portretul femeii moderne întruchipează astfel "frumusețea ei ce-i vine de la Râu, veșnic lipsită de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et Risler aîné, p.160]. 116 Eugénie Grandet capătă această libertate doar după moartea tatălui. André d'Egfried scrie despre femeia franceză că are "le goût passionné de l'indépendance personnelle" [p.29]. 117 Doamna Coureur are "la face trop roșe, le front couvert de petits frissons de poupée blonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. "Elle se fit blonde pendant deux mois, au grand étonnement de Risler, tout étonné qu'on lui eût changé să poupée" [Daudet, Fromont jeune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la croix, quand serait venu le jour du triomphe. La décoration irait sur la poitrine du nouveau mari de Madeleine; voilà tout. Rien n'était changé, en somme" [Maupassant, Bel-Ami, p.186]. 209 "Puis arrivèrent leș Forestier, la femme en roșe, et ravissante. Duroy fut stupéfait de la voir intime avec leș deux représentants du pays. Elle causa tout baș, au coin de la cheminée, pendant plus de cinq minutes, avec M. Laroche-Mathieu" [Maupassant, Bel-Ami, p.108]. 210 "Cea mai mare parte a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
au coin de la cheminée. Puis elle s'adossa au marbre en tendant au feu mourant un de șes pieds nus, qui soulevait par-derrière son jupon à peine arrêté sur leș hanches, elle prit une cigarette dans un étui de papier roșe, l'enflamma et se mit à fumer" [Maupassant, Bel-Ami, p.279]. 236 "Et ils étaient là, face à face, le visage changé, honteux et violent, lorsqu'un bruit éclata. Ils ne comprirent pas d'abord. On avait ouvert la porte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ils allèrent aux bains de mer, mais à regret, pensant sur leș plages de l'océan aux trottoirs des boulevards. Leur amour lui-même s'y ennuya. C'était une fleur de serre qui avait besoin du grand lit gris et roșe, de la chair nue du cabinet, de l'aube dorée du petit salon. Depuis qu'ils étaient seuls leș soirs, en face de la mer, ils ne trouvaient plus rien à se dire" [Zola, La Сurée, p.277]. 260 "Elle était devenue
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aussi qu'elle mit à la mode leș coiffures antiques que Maxime dut aller dessiner pour elle au musée Campană, récemment ouvert" [Zola, La Сurée, p.273]. "Mme de Marelle entra en courant, vêtue d'un peignoir japonais en soie roșe où étaient brodés des paysages d'or, des fleurs bleues et des oiseaux blancs" [Maupassant, Bel-Ami, p.66]. 394 Toaletele de gală sunt de rangul celor regale. Alura Parizienei în societate are atributele fastuoase ale unei regine: "Mme de Combelot
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ale cărei nuanț profilează ascensiunea/degradarea socială sau evoluția psihologică, fie că aceeași culoare se regăsește la diferite personaje în momentele principale ale existenței. Pentru a-și delimită nuanțele, culorile sunt botezate cu termeni evocatori: bleu de ciel, marron doré, roșe chair, roșe thé, réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nuanț profilează ascensiunea/degradarea socială sau evoluția psihologică, fie că aceeași culoare se regăsește la diferite personaje în momentele principale ale existenței. Pentru a-și delimită nuanțele, culorile sunt botezate cu termeni evocatori: bleu de ciel, marron doré, roșe chair, roșe thé, réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului Olivier Bertin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Ortodoxia și Apusul”, „Exilul românesc. Identitate și conștiința istorică”. Și programul editorial început la Salamanca este continuat, dându-se prioritate operei lui Mihai Eminescu. Alături de edițiile în limba română (prefațate de Al. Ciorănescu), o ediție în limba italiană (transpunere de Roșa Del Conte) și una în germană (traducere de Wolf von Aichelburg) întâmpină comemorarea din 1989, la Paris, a poetului național. Cu același prilej, R. face demersurile necesare pentru amplasarea la Paris a statuii lui Mihai Eminescu de Ion Vlad (rue
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
Annuario del R. Liceo-Ginnasio «A. Manzoni»” (Milano), „Europa Orientale” (Romă), iar în România, la „Neamul românesc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar” ș.a. Între romaniștii italieni, de la G. Vegezzi-Ruscala, Giulio Bertoni, Ramiro Ortiz, Mario Ruffini până la Carlo Tagliavini și Roșa del Conte, L. deține un loc distinct, fiind definit că „un studios înarmat cu un frumos arsenal informativ și înzestrat cu o patimă a frumosului” (Mircea Zaciu). Perspectiva din care abordează fenomenul românesc este cuprinzătoare, interesul lui îndreptându-se deopotrivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287930_a_289259]
-
mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
frumoasă junai fată/ De nu-și afla pereche-n lumea toată./ Atât a hărnicit măiastra Fire/ S-o făurească-ntru desăvârșire [...]/ Doar paisprezece ani avea făptura/ Pe care Firea-atâta o-ndrăgise./ Așa cum crinul alb de dânsa scris e/ și trandafirul roș, la fel muiat-a/ Penelul când să zugrăvească fata,/ Nainte de-a se naște drămuind/ Culorile pe cât mai bine-o prind;/ Iar soarele cu dulcea lui văpaie/ A poleit cosițele-i bălaie./ Frumoasă fără seamă cum e ea,/ Nici în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră. 90 Dacă femeia nu poate să nască, se crede că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe care o ține: "Ho! Vacă roșă, / Poroșă, / Ho! Vacă neagră, / Poneagră, / Nu-ți amesteca / Blidele / Și lingurele / Și strachinile / Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi sărăci! / Nu te amesteca, / Nu te apuca. / Nu amesteca, / Copiii tăi cu-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casa mamei lui care îi dă cămașă curată ș-apoi se duce de se scaldă în mare și toată noaptea se spală de tot răul și de toate relele câte le vede, până iese curat. Soarele de aceea dimineața e roș, că iese din "scăldătoare". Soarele dimineața când se scoală e copil de 7 ani, cât îmblă toată ziua și vede răutățile ce se fac pe lume, până sara capătă o barbă albă până la brâu. Mă-sa îl scaldă în lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul apei, descrierea soarelui malefic este simetrică descrierii ființei umane maladive, legătura ontologică fiind realizată de un conector semantic imperativ: "Soare roș, / Soare galbân, / Soare verde, / Soare de 99 feluri, / Ieși din crierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Din rărunchi, / Din inimă, / Din ficat, / Din splină, / Din toate mădularele, / Din toate încheieturile; / N. să rămâie / Curat, luminat, / Ca de Maica Precistă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ei, zâna dede fetei 13 chei și-i zise: Cu 12 chei vei deschide 12 chilii, unde vei găsi de toate, dar în casa 13-a către răsărit să nu intri, că nu va fi bune." ("Nu minți!"228); "Împăratul Roș, pornind la război, dede celor trei feciori ai săi cheile palatului, dându-le voie să intre în toate cămările, numai în chiliuța de către miazăză nu, că nu va fi de bine." ("Crăiasa zânelor"229). În continuare, ne propunem să ilustrăm
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Paști, se aleg la Miezul Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și rod bogat, pot să lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lege sau să îndepărteze oamenii, să grăbească măritișul fetelor, să înmulțească vitele: Oul roș de-l dai de pomană, se face măr pe cea lume";259 În ziua de Paști, când te scoli să te speli cu un ou merișor, roș, și c-o para de argint, într-un castron cu apă, să fii alb și rumen peste an"; În Bucovina, în ziua de Paști, oamenii stau împrejurul bisericii și ciocnesc ouă, cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
propozițiilor subordonate subiective din textele de mai jos: (a) "Așa ar trebui să urmez, om bun, zise fiul craiului, dar ți-oi spune drept: tata mi-a dat în grijă, când am pornit de-acasă, ca să mă feresc de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât oi putea; să n-am de a face cu dânșii nici în clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) "N-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cunoșteai, oameni sunt, draci sunt, ori alte arătări. Și așa tremurau de tare, de le dârdâiau dinții în gură. Iară mai ales pe Gerilă parcă-l zghihuiau toți dracii; pozne făcea cu buzișoarele sale, încât s-a îngrozit și împăratul Roș când l-a văzut făcând așa de frumușel." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) " În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lăie copiii Sfintei Duminici cum i-a lăut fata moșneagului de bine, ea i-a opărit pe toți
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cap ai avut. Mergi de-acum tot înainte, că tu ești vrednic de împărat. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi, și de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi putea; să n-ai de-a face cu dânșii, căci sunt foarte șugubeți. Și, la toată întâmplarea, calul, tovarășul tău, te-a mai sfătui și el ce ai să faci, că de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
repararea podurilor de pe Bahlui și Nicolina ș.a. Unele edificii și instituții au fost sau au rămas adevărate simboluri ale Iașului și ele își leagă numele de Mihail Grigore Sturza. Vom numi: Grădina Copou, Obeliscul cu lei din grădina respectivă, Podu Roș din lemn, înlocuit cu unul din piatră, Palatul Ocârmuirii, Teatrul Nou de la Copou, Academia Mihăileană, Pompierii militari. După cum am văzut domnia lui Mihail Grigore Sturdza se impune și pe planul realizărilor medalistice românești de pionierat din epoca modernă. Alături de prima
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]