7,884 matches
-
o dată pe Moș, după care se urcă alături de curierul cu barbă. Doar că de data asta, fără ca Mitru să observe, fiindcă era ocupat cu Moș Crăciun, curierul dăduse fuga pâna la unul din corturi și-și schimbă hainele cu cele roșii. Acum erau îmbrăcați la fel și asemănarea era izbitoare, încât n-ai fi putut să spui care dintre cei doi era Moșul și care era curierul. În timpul în care Moș Crăciun și Mitru stăteau de vorbă și se îmbrățișau, se
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
joc toată ziulica. Ea tot sapă și plivește, Eu doar o privesc, firește. Am glumit, sunt hărnicuța, I-aduc apă în olcuța. Când de lucru obosește Și-o clipă se odihnește. Până-n seară sade frate Printre morcovi și salate, Pătrunjel , roșii, ardei, Gulioare, dovlecei; Fasole-are pe arac, Colo-s măciulii de mac Și spanac și conopida Plină sunt eu de obida Că de stratul meu cel mic Nu s-a ales mai nimic. -N-ai udat și n-ai săpat , Bunicuța m-
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
la deal, si nu la baltă, Ea vrea altceva să facă. Cu cuțit și furculița Ea merge în poeniță, Punând pe farfurioare Galbenele grăuncioare. Patru frunze de salată Stau pe farfurii și-așteaptă; Morcoviorii drăgălași Sunt prin râzătoare rași. Varză, roșii , castraveți, Rasă brânză, cum credeți! Niște frunze de spanac, Și fasole de pe-arac. Boboceii se-nghiontesc, Farfuriile golesc. Folosește doar fetiță, Cuțitul și furculița. Supărată, i-a certat, Vărul râde înfundat: -Iartă-i dragă verișoară, Altfel e viața la țară
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
a nu mi se impozita aserțiunea, nu de către Distinsul Nostru Receptor, ci de către „Marele Pelican-Academician“ din critica literară a României contemporane, „pelican“ căruia-i face mare plăcere să confunde „peștișorul de aur“ din basmul valah cu filoanele de platină ale Roșiei Montane din Apusenii de Dacia) -, liricul Eu / Eroul poematic (având, când trebuie și când nu trebuie, impresionantul ochi de Ciclop înzestrat cu laseri) se aventurează „fără frontiere“ (câștig“ incontestabil, din direcția geografiei parnasian-estetice până în „geografia galactic-lirică“ a paradoxismului, ori, mai
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea, până sus, în Moldoveanu. Rapsodul satului le cântă celor de la petrecere din fluier, caval ori clarinet, brâuri, sârbe, jocuri de doi, pe ritmul cărora țăranii noștri, bărbați voinici și femei frumoase, toți roșii în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc de după munți, aprinzând răsăritul. Săgeți de foc brăzdează cerul. Valuri de flăcări se revarsă peste Valea Rea, alungând negurile. Soarele, vestit prin măreția sa dumnezeiască, iese dintr-o
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
semn mi-ai făcut, poate a fost mângâiere,/ în aer s-a rupt - creangă de lut./ Eu ți-am cules umbra mâinii, ca o părere,/ și-n vis m-am plecat s-o sărut. („Vorbitor”, p. 47); Haine de temniță, roșii, cu vine ca smoala pe ele.../ Mi s-au făcut carne pe oase, mi s-au făcut piele./ Din teaca lor vie nu pot să mă smulg și să fug,/ fiece mușchi are-un lacăt, fiece os un belciug... („Haine
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > MILENARA ABURNUS MAJOR Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Roșia Montană - Aburnus Major - este una dintre cele mai vechi localități din România. Vestigiile din minele de la Roșia sunt răspândite în muzeele din toată Europa. Povestea acestor locuri de o terifiantă și stranie frumusețe este de fapt o poveste a aurului
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > MILENARA ABURNUS MAJOR Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 996 din 22 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Roșia Montană - Aburnus Major - este una dintre cele mai vechi localități din România. Vestigiile din minele de la Roșia sunt răspândite în muzeele din toată Europa. Povestea acestor locuri de o terifiantă și stranie frumusețe este de fapt o poveste a aurului. Mai întîi au venit romanii, apoi alții, atrași de mirifica strălucire a bogățiilor din Apuseni. Întotdeauna a
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
de potasiu și un crater cu aspect selenar care va lua locul satelor răspândite prin munți. O dată cu zăcământul, vor dispărea bisericile, clădirile, animalele și oamenii - însăși civilizația. Cea mai mare exploatare de aur la suprafață din Europa va fi la Roșia Montană. Localnicii au început, în mică parte ce-i drept, să se obișnuiască cu ideea că Roșia Montană va rămâne în istorie, dar va dispărea de pe harta României. O parte a moților a renunțat să se mai gândească la ceea ce
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
zăcământul, vor dispărea bisericile, clădirile, animalele și oamenii - însăși civilizația. Cea mai mare exploatare de aur la suprafață din Europa va fi la Roșia Montană. Localnicii au început, în mică parte ce-i drept, să se obișnuiască cu ideea că Roșia Montană va rămâne în istorie, dar va dispărea de pe harta României. O parte a moților a renunțat să se mai gândească la ceea ce lasă în urmă, și se îndreaptă spre orașe, în speranța unui viitor mai bun, alături de copiii lor
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
plece pur și simplu în alte locuri din țară sau chiar dincolo de hotarele acesteia. Strămutare?! Doar bătrânii pentru care banii nu mai înseamnă mare lucru, au tăria de a spune în continuare un NU hotărât. La doar 10 kilometri de Roșia Montană, se află dovada palpabilă a urmărilor pe care exploatarea irațională și haotică a aurului le pot avea asupra mediului înconjurător. Iazul de decantare din Roșia Poieni este otrăvit, iar concentrațiile depășesc cu mult limitele admise de normele europene sau
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
tăria de a spune în continuare un NU hotărât. La doar 10 kilometri de Roșia Montană, se află dovada palpabilă a urmărilor pe care exploatarea irațională și haotică a aurului le pot avea asupra mediului înconjurător. Iazul de decantare din Roșia Poieni este otrăvit, iar concentrațiile depășesc cu mult limitele admise de normele europene sau chiar românești. Zona va trebui reconstruită ecologic, ceea ce implică cheltuieli imense, dar acestea sunt necesare pentru a salva și a reduce la normal un ecosistem distrus
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
salva și a reduce la normal un ecosistem distrus de zeci de ani. Nici mineritul nu mai este ce a fost, când se știe că zece mii de persoane lucrau până în 1990 în măruntaiele munților. Puse cap la cap, poluarea de la Roșia Poieni și amenințarea cianurilor care planează asupra Roșiei Montane îi fac pe turiștii români și străini să-și ia gândul de la petrecerea vacanțelor în Munții Apuseni. Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă. Aurul dispare încet-încet, lăsând
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
distrus de zeci de ani. Nici mineritul nu mai este ce a fost, când se știe că zece mii de persoane lucrau până în 1990 în măruntaiele munților. Puse cap la cap, poluarea de la Roșia Poieni și amenințarea cianurilor care planează asupra Roșiei Montane îi fac pe turiștii români și străini să-și ia gândul de la petrecerea vacanțelor în Munții Apuseni. Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă. Aurul dispare încet-încet, lăsând în urmă deșeuri de steril, iar, cu bugete
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
se schimbă pe zi ce trece, dar, deocamdată, la orizont nu se află decât promisiuni. Și, bineînțeles, speranța moților că cineva acolo sus îi iubește și le va purta de grijă, lor și urmașilor lor. Dincolo de tot și de toate, Roșia Montană va rămâne un loc magic ce a atras de mii de ani pofta imperiilor de a lua ceea ce nu le aparține, dar și un tărâm al blestemului unde, îm prezent se poartă un adevărat război. „Agresorul” este un nou
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
de araci. Uite ce rod frumos au. A... dar pe dumneata nu te interesează legumicultura. Doar zootehnia.... - Ba mă interesează și agricultura. Dacă nu ar fi ea cu ce mi-aș hrăni animalele? - Ai dreptate. Stai să-ți culeg câteva roșii frumoase să-ți faci o salată la cină. - Nu pentru salată am venit în vizită la dumneata. Vreau să-ți cunosc părerea asupra accidentului Săndicăi. Cum eu îi sunt șefă, nu vreau să am probleme pe linie de protecția muncii
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
de centimetri, în vreo trei - patru sortimente ca formă, albe sau galbene, bătute, simple sau cu petalele crețe, iar printre straturile de narcise înflorite ca într-o simfonie de culori și forme, se înșiruiau lalelele cu tot felul de culori, roșii simple, grena, albe, pestrițe, roze, inclusiv negre, pitice și cu petalele franjurate, precum salata de Bruxelles, sau cu o corolă mare ca un clopot. Printre straturile cu flori avea un rând de dale din beton, străjuite cu tulpini de crini
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
Este scăldată în ocru și roșu, predominând aurul. Privind aurul care-i dă o strălucire deosebită nu mi-am putut stăpâni gândul să nu-și pună obsesiv o întrebare: oare în ce parte a sălii dă strălucire aurul nostru de la Roșia Montana? Sala era împodobită cu decorațiuni florale, peste 30.000 de flori care sunt oferite în dar în fiecare an de orașul San Remo din Italia, începând din 1980, flori care sosesc în ajun cu un avion special. Și ca
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
Astăzi nu mai țipăm că nu ne vindem țara. Chiar dacă mai stăruie vorba că o dăm gratis, a început totuși să sufle un vânt de revigorare civică. Manifestările oamenilor care se opun unor nedreptăți sociale, cu precădere pentru apărarea zonei Roșia Montană, sunt dătătoare de speranțe. Actul juridic se manifestă mai curajos, arătând că poți fi tras la răspundere pentru abuzuri, indiferent cu câtă putere ești învestit. Mentalitatea oamenilor despre străinătate astăzi nu mai este ca cea de acum 15-20 de
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
colo, vaze cu flori, de toate felurile și culorile care înfrumusețau și dădeau viață camerei. Pe un colț al mesei o aștepta un buchet cu trandafiri roz. Masa era încărcată cu fructe și dulciuri, lumânări parfumate, în formă de inimioară, roșii, în mijloc. Într-o frapieră, trona o sticlă de șampanie. Totul era ca în filme. Ilinca se simțea ca într-o poveste cu Cenușăreasa care se transformase într-o prințesă. Trecuse de miezul nopții, așa că, totul era în realitate. - Ștefan
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( XI) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363077_a_364406]
-
de afară îmbrăcată cu pantaloni, ci doar într-o fustă scurtă din material de blugi, care abia de-i acoperea pulpele protejate de un dress subțire și lucios, la culoarea pielii. Picioarele puțin cam groase pentru înălțimea ei îi erau roșii din cauza gerului prin care circulase din stația de tramvai până la casa profesorului. Era o elevă simpatică, mărunțică, cu niște gene mari și arcuite, cu sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară mai mereu nasturii micuți din butonierele bluziței
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
fel de dicteu suprarelalist. El rămâne un Icar care încearcă zboruri noi, spre ținte îndrăznețe, prăbușindu-se într-un final tragic.: „Am umblat cu cerșitul pe la păsări Și mi-a dat fiecare Câte o pană. Una înaltă de vultur Una roșie de la pasărea paradis, Una verde de la colibri, Una vorbăreață de la papagal, Una fricoasă de la struș- O, ce aripi mi-am făcut!”(De-a Icar) ” Unde să fugim de-acasă”(1966) este un volum de versuri inocente în care jocul și
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
pentru monahul Nicolae Steinhardt, pentru Capul de bour și pentru Politehnicile din Timișoara și Craiova, pentru vioara lui Enescu, ploaia ce pică-n obraz, arcușul lui Drăgoi și serile Rugului Aprins de la Antim, pentru limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roșia Montană, Crișul Negru și albastrul de Voroneț, pentru marșurile ostășești și cântecele patriotice, pentru Zdreanță și Patrocle, pentru petrolul de la Ploiești și Cheile Nerei, pentru Paleologu și Țițeica, pentru clop, catrință, cojoc și brâu, și pentru Băile Herculane, Băile Felix
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
rodea unghiuțele, urzind o răzbunare cât mai valabilă. Eu trebăluiam voioasă prin bucătărie, pregătind o ciorbă de miel pentru mine, căci de Paște nu avusesem ocazia să-mi satisfac această dorință nevinovată și pentru ea, nelipsitele spaghete cu sos de roșii, punând ca ingrediente principale toată pasiunea mea pentru bucătărie, fără nici o discriminare. Deși mi se părea ciudată răbdarea cu care stătea ea în casă în dimineața aceasta, nedezlipindu-se de subsemnata niciun minut, mă bucuram chiar că i-a mai venit
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
și ciocolată. Prof. Antonia Bodea, conducătoarea Cenaclului „Artur Silvestriˮ, a rostit cuvântul de întâmpinare, salutând în mijlocul nostru prezența unor oaspeți aleși: Anca Sîrghie (de la Sibiu), Puiu Răducan (din Olănești - Vălcea), Ion Iancu Vale (din Târgoviște) și Ion I. Părăianu (din Roșiile de Vâlcea). A fost anunțat programul, unul bogat și divers. Emoționată, Antonia Bodea a rostit un scurt discurs in memoriam Doina Mărghitaș, membră a cenaclului de curând dispărută dintre noi, urmând un moment de reculegere. Al. Florin Țene, președintele național
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA A VENIT PRIMĂVARA! de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367855_a_369184]