2,158 matches
-
Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori este o mănăstire de călugări ortodocși de stil vechi amplasată în satul Roșiori din comuna Forăști (județul Suceava), la 17-18 kilometri de municipiul Fălticeni. La mănăstire se ajunge de pe Drumul Național Fălticeni-Roman, făcând o ramificație stânga de un kilometru, pe
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori este o mănăstire de călugări ortodocși de stil vechi amplasată în satul Roșiori din comuna Forăști (județul Suceava), la 17-18 kilometri de municipiul Fălticeni. La mănăstire se ajunge de pe Drumul Național Fălticeni-Roman, făcând o ramificație stânga de un kilometru, pe un drum de piatră. Complexul mănăstiresc este construit începând din anul 1995 pe
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Fălticeni-Roman, făcând o ramificație stânga de un kilometru, pe un drum de piatră. Complexul mănăstiresc este construit începând din anul 1995 pe un loc înalt, cunoscut sub denumirea de «Dealul bisericii», de unde se poate vedea albia râului Moldova cu satele Roșiori, Giulești, Vadu Moldovei, Boroaia, Răucești, Drăgușeni. Locul unde este amplasată astăzi Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori este cunoscut sub denumirea de "Dealul Bisericii" pentru că pe acest deal au existat schituri cu obște de călugări, care au fost distruse din cauza vitregiilor
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
construit începând din anul 1995 pe un loc înalt, cunoscut sub denumirea de «Dealul bisericii», de unde se poate vedea albia râului Moldova cu satele Roșiori, Giulești, Vadu Moldovei, Boroaia, Răucești, Drăgușeni. Locul unde este amplasată astăzi Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori este cunoscut sub denumirea de "Dealul Bisericii" pentru că pe acest deal au existat schituri cu obște de călugări, care au fost distruse din cauza vitregiilor vremurilor. Cronicile istorice amintesc de existența unui schit cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
din Iași a donat un clopot de peste o tonă. Ulterior, mănăstirea a mai primit încă două clopote din partea conducerii combinatului Sidex Galați, ai cărui patroni indieni, deși sunt budiști, au rămas impresionați de mănăstire. În prezent, Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori dispune de o obște de 7 călugări, stareț fiind arhimandritul Varnava Ene. Hramurile mănăstirii sunt următoarele sărbători: «Sfantul Mare Mucenic Mina», «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril», «Sfântul Ierarh Vlasie» și «Sfantul Apostol Varnava». Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori dispune de
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Mina" din Roșiori dispune de o obște de 7 călugări, stareț fiind arhimandritul Varnava Ene. Hramurile mănăstirii sunt următoarele sărbători: «Sfantul Mare Mucenic Mina», «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril», «Sfântul Ierarh Vlasie» și «Sfantul Apostol Varnava». Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori dispune de un parc auto format din patru camioane, două fadrome, wolla, ifron, autogreder etc. Mănăstirea închiriază utilajele pentru diferite lucrări: la drumuri, la transportarea balastului, drumuri forestiere, drumuri comunale. A fost deschis un magazin și se pleacă cu mașinile
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
s-a nascut pe 12 noiembrie 1946 la Roșiorii de Vede, România, într-o familie de romi. Tatăl său era zlătar, iar mama să se trăgea din vătrași și lăutari. Avea nouă ani când părinții s-au mutat la București. A studiat, în anii 1968-1972, filosofia și sociologia, după
Nicolae Gheorghe () [Corola-website/Science/308719_a_310048]
-
organizate la Paris, Nisa, Berlin, Varșovia și Londra. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie din Târgoviște, după care a activat în diferite regimente de cavalerie și în Școala de Ofițeri de Cavalerie, iar după război în Regimentul 1 roșiori din Lugoj. Călărețul Henri Rang a participat ca reprezentant al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din anul 1936. La startul întrecerilor ecvestre de sărituri peste obstacole s-au aflat 54 de concurenți din 18 țări. Pentru desemnarea campionului
Henri Rang () [Corola-website/Science/308079_a_309408]
-
Război din Paris (1930). Este numit ca profesor de istorie militară la Școala de Război din București (1937-1939); șef de stat major al Diviziei 2 Cavalerie (1939-1941), șef de stat major al Corpului de Cavalerie, apoi comandant al Regimentului 4 Roșiori „Regina Maria”. Este avansat la gradul de general. După cel de-al doilea război mondial, pentru o scrută perioadă (25 august - 20 septembrie 1944), generalul Siminel îndeplinește funcția de director general al Serviciului Special de Informații. Apoi primește alte însărcinări
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
brigadă în rezervă. Ioan L. Hristea s-a născut la data de 17 martie 1897, în satul Puntișeni (județul Vaslui). A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie în perioada 1914-1916, fiind repartizat cu gradul de sublocotenent în Regimentul 2 Roșiori. Cu acest regiment de roșiori, devenit celebru, a participat la bătălia de la Magyarpost din 29 septembrie 1916, când Divizia a 2-a cavalerie a oprit, în primă instanță înaintarea unei puternice grupări de forțe inamice prin pasul Oituz, fiind rănit
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
Hristea s-a născut la data de 17 martie 1897, în satul Puntișeni (județul Vaslui). A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie în perioada 1914-1916, fiind repartizat cu gradul de sublocotenent în Regimentul 2 Roșiori. Cu acest regiment de roșiori, devenit celebru, a participat la bătălia de la Magyarpost din 29 septembrie 1916, când Divizia a 2-a cavalerie a oprit, în primă instanță înaintarea unei puternice grupări de forțe inamice prin pasul Oituz, fiind rănit, iar la 16 noiembrie 1916
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
primă instanță înaintarea unei puternice grupări de forțe inamice prin pasul Oituz, fiind rănit, iar la 16 noiembrie 1916, orele 9.30 dimineața, a luat parte din proprie inițiativă (venea din recunoaștere) la celebra Șarjă de la Prunaru a Regimentului 2 Roșiori sub comanda colonelului Naumescu Gheorghe. Aici își lasă un camarad grav rănit (plutonierul Chițan)în grija unei sătence, ca mai târziu, acesta, după multe peripeții (printre care și o evadare spectaculoasă din prizonieratul german) ajunge la regimentul său, dincolo de linia
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
său, dincolo de linia de demarcație, spre bucuria tuturor, dar mai ales a prietenului său bun, lt. Hristea. În anul 1917 a fost avansat la gradul de locotenent, iar în 1920 a devenit căpitan. A participat la toate acțiunile Regimentului 2 Roșiori din campaniile anilor 1917, 1918 (Basarabia), 1919 (Ungaria), ajungând, apoi, în regiment, prin anii 30 ai secolului XX, în poziția de ajutor (locțiitor) al comandantului. În anul 1942 a fost înaintat la gradul de colonel. Colonelul Ioan L. Hristea a
Ioan Hristea () [Corola-website/Science/307575_a_308904]
-
războiul din 1916-1918. Fondurile au fost colectate prin subscripții, la adunarea cărora un rol important a avut soția generalului Naum, comandantul Diviziei. Monumentul amintește generațiilor de după război jertfa de sânge pentru libertatea patriei și independența țării a ostașilor Regimentului 2 Roșiori, care au purtat sângeroasa bătălie de la Prunaru (pentru apărarea drumului către București) de la sfârșitul lui noiembrie 1916, unde din 5.000 ostași au rămas în viață doar 134. Statuia reprezintă o alegorie turnată în bronz și formată din două grupuri
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
Cele șase altoreliefuri realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria. Sculptorii au dorit ca pe soclu să fie amplasat un citat din Mihai Eminescu (""Independența e suma vieții noastre istorice."") , dar autoritățile timpului nu au acceptat și au amplasat un citat lung al lui Nicolae Ceaușescu. Statuia Independenței
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
în Franța, la Școala de Cavalerie de la Sammur (1925-1926). Dupa întoarcerea în țară este numit instructor de călărie și profesor de tactică a cavaleriei la Școala Specială de Cavalerie de la Sibiu. A participat la primul război mondial cu Regimentul 4 Roșiori "Regina Maria". În 1917 este promovat locotenent. S-a distins în timpul celei de-a doua bătălii de la Oituz, în timpul atacului de pe 31 iulie/13 august 1917 asupra Dealului Tarapan, comandând o secție de mitraliere în zona cotei 703. Îngropat de
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
război mondial care au caștigat această distincție în prima linie în Primul Război. A participat și la campania din Ungaria, în calitate de comandant al Escadronului 2 și apoi al Grupului de Mitraliere. Începutul războiului l-a găsit la comanda Regimentului 6 Roșiori Purtat din Brigada 5 Cavalerie, care acționa în Nordul Moldovei. Spre deosebire de marea majoritate a trupelor române care au intrat efectiv în luptă pe 3 iulie 1941, Regimentul 6 Roșiori a început războiul chiar de pe 22 iunie, când Escadronul 3 a
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
de Mitraliere. Începutul războiului l-a găsit la comanda Regimentului 6 Roșiori Purtat din Brigada 5 Cavalerie, care acționa în Nordul Moldovei. Spre deosebire de marea majoritate a trupelor române care au intrat efectiv în luptă pe 3 iulie 1941, Regimentul 6 Roșiori a început războiul chiar de pe 22 iunie, când Escadronul 3 a cucerit cazematele de pe Dealulul Bobeica. Colonelul Korne s-a făcut repede remarcat prin calitățile sale. Pe 29 iulie a fost constituit Detașamentul Col. din Regimentul 6 Roșiori care avea
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
Regimentul 6 Roșiori a început războiul chiar de pe 22 iunie, când Escadronul 3 a cucerit cazematele de pe Dealulul Bobeica. Colonelul Korne s-a făcut repede remarcat prin calitățile sale. Pe 29 iulie a fost constituit Detașamentul Col. din Regimentul 6 Roșiori care avea în compunere 3 escadroane mecanizate și o secție de artilerie de munte. La începutul lunii august a fost atins Bugul, urmând înaintarea spre Nipru. La 25 septembrie, a înfruntat puternica ofensivă a armatelor 9 si 18 sovietice. Brigada
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
La începutul lunii august a fost atins Bugul, urmând înaintarea spre Nipru. La 25 septembrie, a înfruntat puternica ofensivă a armatelor 9 si 18 sovietice. Brigada 5 Cavalerie a fost atacată de forțe mult superioare în zona Akimovka, Regimentul 6 Roșiori reușind să se mențină pe poziții. Pentru comportamentul din timpul bătăliei, colonelul Korne a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a II-a. Deoarece generalul von Manstein avea nevoie de trupe care să se deplaseze rapid după pătrunderea în
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a II-a. Deoarece generalul von Manstein avea nevoie de trupe care să se deplaseze rapid după pătrunderea în Peninsula Crimeea, a fost organizat Detașamentul Mecanizat Colonel Korne format din: Regimentele 6 și 10 Roșiori Purtați, un batalion anti-tanc, Divizionul 54 Artilerie Grea Moto și o companie de motocicliști. Pe 5 mai 1942, Detașamentul Korne a primit ordinul să se deplaseze la Feodosia unde urma să intre în subordinea Brigăzii Groddek. Acțiunea Brigăzii Groddek, și
Radu Korne () [Corola-website/Science/307425_a_308754]
-
Olt. Din comună mai fac parte satele: Crăciunei, Olt, Poiana, Olt și Călinești. El este așezat în Câmpia Română, mai precis în partea de SE a Câmpiei Boianului, pe drumul european E70 (fost DN6) și pe magistrala feroviară București - Videle - Roșiorii de Vede - Radomirești - Caracal - Craiova. În teritoriul județului Olt, satul ocupă o poziție sud-estică, la o distanță de 50 km de Slatina, 12 km de Drăgănești-Olt, 27 km de Caracal și 27 km de Roșiorii de Vede, Județul Teleorman. Prin
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
pe magistrala feroviară București - Videle - Roșiorii de Vede - Radomirești - Caracal - Craiova. În teritoriul județului Olt, satul ocupă o poziție sud-estică, la o distanță de 50 km de Slatina, 12 km de Drăgănești-Olt, 27 km de Caracal și 27 km de Roșiorii de Vede, Județul Teleorman. Prin poziția sa geografică, satul Radomirești și satele din sudul comunei fac legătura între Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului. Relieful satului este alcătuit în mare parte din câmpie, brăzdată de la N la S de valea Călmățuiului
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
în județul Ialomița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Brăila. Prin comună trece șoseaua județeană DJ211, care o leagă spre nord în județul Brăila de Roșiori, Zăvoaia și (unde se termină în DN2B); și spre sud de Grivița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Traian se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Traian, Ialomița () [Corola-website/Science/302057_a_303386]
-
printr-o scrisoare convertită ulterior în prefață a volumului publicat: „recunoștința noastră îți este dar câștigată pentru totdeauna. Prețiosul dumitale volum trebie să se afle în fiecare casă”. După 50 de ani petrecuți numai în București, Ispirescu a călătorit la Roșiorii de Vede, un oraș situat la de București, unde fiica sa trebuia să fie numită institutoare. Principala operă a vieții sale, culegerea "Legende sau basmele românilor" cu 37 de basme, și prefață de Vasile Alecsandri, a apărut în 1882. Ulterior
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]