2,724 matches
-
eliberez de ele, nu prin a le lăsa în grija Dumneavoastră, ci pentru a reflecta împreună, recurgând la ceea ce ne place să numim: ”la Francophonie en partage”. Primul semnal, la începutul săptămânii, l-am primit de la o foarte bună prietenă, româncă naturalizată în Franta, care, îngrijorată din cauza unei lipse de ospitalitate față de un francez venit la un schimb de experiență în România, m-a întrebat, nedumerită, dacă românii au pierdut din estima față de francezi, față de străini. I-am răspuns sincer că
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
coup de foudre, total, irevocabil. Ea se numea Etica muncii la românii de azi. S-a nimerit să fie o carte extraordinară, Editura Curtea Veche, unde venisem recent, a scos-o destul de repede, chiar în două ediții, autoarea, Monica Heintz, româncă cu studii la Sorbona, Cambridge, Oxford și angajată în acel moment la Max Plank, a luat și premiul de debut al României literare, iar recent, Curtea Veche a scos în coordonarea ei o a doua carte. În fine, acum vreo
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
n-o au, fiindcă știu: presa românească, fie ea și specializată în politica internațională, (caz în care deplânge cel mult cât suntem de puțin credibili, în Europa), nu poate avea o viziune europeană. Presa românească este, și ea, ca orice româncă, mamă de familie, muncitoare în fabrică, nevastă și gospodină, copleșită, debordată, depășită de mulțimea sarcinilor de îndeplinit într-o casă murdară și săracă și continuu murdărită și sărăcită de niște copii descreierați și prost-educați, de un soț bețiv și leneș
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
program era vizita la Senat. La Jardin du Luxembourg era lumea de pe lume care venise să participe la 14 juillet. (era 12 iulie). La Senat mi-am cunoscut colegii de stagiu, erau din Ungaria, Belarus, Spania, Grecia și România. Noi, româncele, ne-am identificat instant după privirile analitice și după hainele de nuntă, firește. Palatul, filmul de prezentare și explicațiile m-au fermecat, În Hemicycle eram de-a dreptul copleșită. Apoi, făcând schimb de impresii, am mers În Marais, aproape de Musée
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
mândria națională a acestor francezi erau absolut fantastice. Iar de ploaia torențială nu-i păsa nimănui. În ultima zi am dus documentul Europass Mobilité, formatorii nu știau ce reprezintă, le-am povestit. Bizar mi s-a părut că numai noi, româncele, Îl aveam. Până seara au aflat cum să-l completeze... Am clasificat colegii: româncelesuper informate, unguroaicele - relativ reținute, bieloruselenesigure, grecii și spaniolii - expansivi și prietenoși. Când m-am Întors În România, zâmbeam și priveam cu Îngăduință infinită bagajul meu proaspăt
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
o vrabie, fără să pricep de ce, atunci când citeam celebrul fragment „Ardealul” din Românii supt Mihai Voievod Viteazul de Nicolae Bălcescu. Era o bucată de proză istorică hiperbolizatoare, dar care mă proteja și mă alina. Nu-mi stârnea vreun orgoliu de româncă, ci îmi calma nevrozele pe care nu le conștientizam la vremea aceea, în legătură cu țara mea comunistă, România. „Ardealul” lui Bălcescu era un fel de pansament pe rană și avea efect psihic terapeutic. Mă vindeca, așa cum deja au dat de înțeles
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
durere în inimă la cartea despre imaginarul violent al românilor. Grosso modo, nu mi-am renegat niciodată țara, ci am fost virulentă doar la nivelul conducătorilor ei politici ori al populației asupra căreia izbutise „spălarea creierului”. M-am considerat întotdeauna româncă și am ales să rămân în țara mea. Adevărat, am preferat și prefer să trăiesc în Transilvania, la Cluj, întrucât la București m-aș sufoca, mai cu seamă din pricina nesimțirii și proastei creșteri a celor ce locuiesc aici (cu toate
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
România, dar în esență nu este altceva decât România. Există, să spunem, diferențe de stil între variatele zone ale României, dar nu mai mult de atât. Iar Clujul își are, la rându-i, defectele și slăbiciunile sale. Prin urmare, sunt româncă, m-am născut astfel și am ales să rămân așa. Acest lucru mi-l asum: la urma urmei, nu am cum să-mi extirp ori să-mi lichidez identitatea. Tocmai pentru că este a mea. Am, în schimb, alergie și port
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de hockey de la sfârșitul anilor '70 a fost ungurească sau românească. În ceea ce privește hockey pe gheață lucrurile erau clare, finlandezii și suedezii se luptau pentru locul trei și medalia de bronz nu am câștigat-o niciodată în timpul Războiului Rece. Bineînțeles că românca Nadia Comanenci era cunoscută, dar imaginea tuturor celorlalți jucători era neclară, indiferent din ce țară proveneau. Ținând cont de toată această experiență, momentele cele mai remarcabile au fost călătoria din 1986 la Budapesta și Lacul Balaton. După aceea, mi-am
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sentimente și expresie artistică luminează și încălzește toate sufletele din Moldova, Valahia și Transilvania. Poezia când cântă, când plânge, cu accente de adevăr, sinceritate și omenie care trec vibrând în traducerile franțuzești sau în operele originale pe care românii și româncele le scriu adesea, și foarte frumos, în limba noastră. Dacă teatrul și romanul au anale mai tinere, mai puțin bogate și poate mai puțin originale, științele, filosofia și critica au reprezentanți remarcabili. Caracteristicile generale se vor desprinde de la sine din
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ne duce cu gândul la contesa de Noailles. Aceasta posedă o știință mai profundă a psihologiei; la eroii D-rei Văcărescu sentimentele sunt simple, primordiale, lipsite de complicații; ei sunt ființe ingenue și foarte apropiate de natură. Dar la cele două românce, sensul naturii oferă aceeași caracteristică a sentimentelor foarte vii care sunt mai degrabă senzații fizice, iar acestea au o acuitate stranie, pătrunzătoare, tradusă în imagini viziuale sau odorante, încât în sufletul romancierii, sau mai degrabă al poetesei, lumea fizică și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Da! Sunt italience. Au costumul și șorțul, pe care iarna le acoperă cu o blană de oaie. Au un specific care s-a păstrat pur în mijlocul invaziilor, al înfruntărilor, al revoluțiilor, iar tânărul păstor n-o poate privi pe tânăra româncă fără să fie tulburat: "Cât e țara ungurească, Cât e țara românească, Nu e floare pământeancă Ca fetița ardeleancă! Ea-i năltuță, mlădioară, Ca o verde trestioară, Și-i frumoasă, vorbitoare Și de suflet iubitoare. Când văd sânu-i rotunjor Mă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
poezia a atras-o pe Carmen Sylva, foarte înclinată și spre filosofie și meditație. Ale sale Cuvinte sufletești (Seelen-Gespräche) sunt expresia unei gândiri nobile și înalte. Poemul Iehova (inspirat din Ahasverus de Edgard Quinet, care s-a căsătorit cu o româncă), unde evreul legendar îl caută pe Dumnezeu în pragul coloanelor din Egipt, în sanctuarele Indiei, în moscheile lui Mahomed, prin toate culturile, prin toate venerările, toate primejdiile, de la iubire la regalitate și la artă, și-l recunoaște abia în fericirea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
trei volume din Două măști Paul de Saint-Victor, Pescar din Islanda de Pierre Loti și un mare număr de poezii franceze. Era pregătită pentru o asimilare mai completă, iar firea sa generoasă a făcut restul. Germană prin naștere și educație, româncă prin alegere, ea a conceput visul imposibil al unei reconcilieri căreia inima-i regală i-a fost teatru, între latini și germanici (a se citi Feldpost) și a ajuns să convingă că rasa latină și cea germană "sunt făcute pentru
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
la București. "Acasă! Acasă! Spunea ea. Repede! Cu opt cai!". Astfel, fiica nu împărtășește bucuria mamei de -și revedea țara copilăriei; sunt două generații și o lume întreagă le desparte. Micuța Maria, dac-ar fi trăit, ar fi fost prima româncă a dinastiei. Întoarcerea la București, atât de mult dorită, a fost pasul spre moartea care-o pândea pe frageda făptură. De la Sinaia n-au îndrăznit să meargă mai departe. Regina îi scria prințesei-mamă: "La București, starea sanitară este atât de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
căruia îi spusese, la două luni după moarte: "M-ai legat tu, dulce nume, De-al tău mal tu m-ai legat De când doarme-aci-ngropat Ce-am avut mai drag pe lume"*. În 1989 i-a dedicat "copilei mele" o adevărată româncă deja! adaptarea legendelor românești. În această dedicație, amintirea este atât de recentă, de proaspătă, de vibrantă încât pare să fie a unei morți recente. Simplitatea este aici emoționantă și blândă: "Ai iubit prea mult acest pământ, iar el te-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
începe cu un Prolog „în care este descrisă o scenă cu două tinere femei care se plimbă pe străzile orașului Praga“. Cele două femei, Anne și Patricia, părăsiseră Canada și „umblau haihui prin Europa“. Anne Wellington este numele canadian al româncei Ana-Cristina, fugită din țară după examenul de licență. La Toronto, Ana-Cristina îl întâlnește pe Tom Wellington, un bărbat de viță nobilă, cu o avere uriașă, care-i devine în scurt timp soț. Ana găsește alături de Tom liniștea și bunăstarea după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
precum vitriolul. Într-o epocă de acest fel, într-atât de cacofonică încât majoritatea nu mai știu diferența dintre lacrimă și hăhăială, am urmărit-o, marți noaptea, pe TVR Cultural, pe Regina Ana a României. Da, regina Ana nu e româncă, parcă și aud vadimiștii țiunind ca heterodina în urechi, da, nu a trăit aici în anii „de dinainte“, da, nu a mâncat salam cu soia (ce sofism de doi bani inventat de pleiada mediocră a lui Ion Iliescu!). Nu, Regina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ca heterodina în urechi, da, nu a trăit aici în anii „de dinainte“, da, nu a mâncat salam cu soia (ce sofism de doi bani inventat de pleiada mediocră a lui Ion Iliescu!). Nu, Regina Ana a României nu e româncă, vai, ce dezamăgire, dar, paradoxal, Regina Ana e mai româncă decât trei sferturi dintre românii care se dau iubitori de valori naționale. Pentru că, în fond, scrijelesc și eu, simplu privitor la emisiunea „Profesioniștii“ a Eugeniei Vodă, ce înseamnă patriotism? Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
University Press, Cambridge, 2013. Adams, J.N., The Regional Diversification of Latin 200 BC-AD 600, Cambridge University Press, Cambridge/New York, 2007. Adrados, Francisco R.; Bernabé, Alberto; Mendoza, Julia, Manual of Indo-European Linguistics, vol. I, Peeters, Leuven, 2010. Alkire, Ți; Rosen, Carol, Românce Languages. A Historical Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2010. Allen, W. Sidney, Vox Latină. A Guide to the Pronunciation of Classical Latin, Cambridge University Press, Cambridge, 19651, 19782. Avram, Andrei, "Fonologia limbilor romanice și "excentricitatea" Romanei", în vol. Sanda Reinheimer
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Limbi și Literaturi Străine, București, 1980 (curs litografiat). Goga, Ecaterina, Introducere în filologia romanica Studiu sociolingvistic, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. Guțu-Romalo, Valeria, Aspecte ale evoluției limbii române, Editura Humanitas Educațional, București, 2005. Harris, Martin; Vincent, Nigel (editori), The Românce Languages, Croom Helm, Londra, 1988. Iliescu, Maria; Siller-Runggaldier, Heidi, Rötoromanische Bibliographie, Innsbruck, 1985. Iliescu, Maria; Slușanschi, Dan, Du latin aux langues romanes. Choix de textes traduits et commentés (du II-e siècle avant J. C. jusqu'au X-e siècle apres J.C.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Iordan, Iorgu; Manoliu, Maria, Introducere în lingvistică romanica, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1965. Ivănescu, G., Istoria limbii române, Editura Junimea, Iași, 1980. Janson, Tore, A Natural History of Latin, Oxford University Press, Oxford, 2004. Ledgeway, Adam, From Latin to Românce. Morphosyntactic Typology and Change, Oxford University Press, Oxford, 2012. *** Le roumain dans une perspective typologique / The Romanian Language from a Typological Perspective, număr tematic al revistei "Revue roumaine de linguistique", vol. LI, nr. 1, 2006. Macarie, Liliana, Limba catalana. Fonologie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Typological Perspective, număr tematic al revistei "Revue roumaine de linguistique", vol. LI, nr. 1, 2006. Macarie, Liliana, Limba catalana. Fonologie - Morfologie - Vocabular, Tipografia Universității din București, 1980. Maiden, Martin; Smith, John Charles; Ledgeway, Adam (editori), The Cambridge History of the Românce Languages, vol. 1: Structures, vol. 2: Contexts, Cambridge University Press, Cambridge, 2011, 2013. Mańczak, Witold, La classification des langues romanes, Universitas, Kraków, 1991. Maneca, Constant, Lexicologie statistic romanica, Tipografia Universității București, București, 1978. Manoliu M., Maria; Price, Glanville, Convergence în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vol. 2: Contexts, Cambridge University Press, Cambridge, 2011, 2013. Mańczak, Witold, La classification des langues romanes, Universitas, Kraków, 1991. Maneca, Constant, Lexicologie statistic romanica, Tipografia Universității București, București, 1978. Manoliu M., Maria; Price, Glanville, Convergence în Divergence. Romanian and the Românce Type, în vol. Sanda Reinheimer Rîpeanu; Ioana Vintilă-Rădulescu (editori), Limba română, limba romanica. Omagiu acad. Marius Sală - la împlinirea a 75 de ani, Editura Academiei Române, București, 2007, pp. 319-329. Metzeltin, Michael, Gramatică explicativa a limbilor romanice. Sintaxa și semantica, Text
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și definitivat de autor după traducerea în limba română de Dinu Moscal, Postfața de Eugen Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Monachesi, Paola, The Verbal Complex în Românce. A Case Study în Grammatical Interfaces, Oxford University Press, Oxford, 2005. Munteanu Colán, Dan, Breve historia de la lingüística románica, Arco Libros, Madrid, 2005. Munteanu Colán, Dan, La cohesión: posible criterio de clasificación de las lenguas románicas, în Alexandra Cunița, Coman
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]