2,161 matches
-
1941), 875-876, Ist. lit. (1982), 961-963; Octav Șuluțiu, Anton Holban, VR, 1957, 1; Georgescu, Încercări, II, 281-296; Manolescu, Lecturi, 147-169; Georgescu, Polivalența, 228-232; Aurel Dragoș Munteanu, Motive existențiale în opera lui Anton Holban, VR, 1968, 4; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 169-229; Al. Călinescu, Anton Holban. Complexul lucidității, București, 1972; Crohmălniceanu, Literatura, I, 478-482, 484-486; I. Negoițescu, Anton Holban, ARG, 1972, 1; Vlad, Convergențe, 237-255; Rotaru, O ist., II, 308-312; Const. Ciopraga, Romanul-revelație în locul romanului-povestire, CL, 1973, 21; Manolescu
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
în caracteriologie (Lăzărescu, 1994Ă. La greci, zeii și semizeii din legendele și poveștile lor aveau caractere puternice. Apar apoi eroii de epopee, de dramă și comedie, la fel și cei din istoriile ce începeau să se scrie. În Europa, literatura romanescă a impus multiple modele caracteriologice cu destine particulare, dintre care pot fi enumerați: Doamna Bovary, Julien Sorel, Oblomov, Ana Karenina, Nora, precum și eroii teatrului lui Shakespeare și Molière, ale romanelor lui Balzac și Dostoievski. Pe lângă descrierea moravurilor și a particularităților
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu moartea, seduceri în muzee, șantaj sentimental etc. Apărut în 1970, romanul Dintr-un jurnal de noapte se deosebește fundamental de tot ce scrisese D. până atunci. Calitatea esențială, care îi fusese recunoscută de critică, era buna cunoaștere a tehnicii romanești (construcția și dozarea efectelor). Aici el renunță la meșteșugul știut, ambiționând să-și transcrie amintirile fără să țină cont de cronologie, de epic, de legile narației. Totul pare pus pe hârtie la voia întâmplării, în fraze fără legătură unele cu
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
sau intersectate. În cartea de debut, conflictul e organizat după rețeta romanului polițist, iar celelalte volume prezintă drame sentimentale ori familiale, retrospective biografice. Problematica investigată este cea a individului: împlinirea, calitatea morală, suferința, sacrificiul, căutarea fericirii într-un cuvânt. Discursul romanesc e centrat pe rutina cotidianului, pe gesturile mărunte, îndărătul cărora sunt depistate - și interpretate - chestiunile esențiale ale existenței: afectivitatea, preocuparea pentru realizarea profesională și, în general, umană (în versiunea eroismului nespectaculos și negrandilocvent, eroismul banalului), preocuparea pentru onoare, pentru demnitate
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
1; Tudor Arghezi, Caragiale și fiul, IL, 1962, 6; Cioculescu, Varietăți, 392-397; Crohmălniceanu, Literatura, I, 525-539; Perpessicius, Alte mențiuni, 287-296; Streinu, Pagini, I, 150-161, II, 412-437; Theodor Vârgolici, Mateiu I. Caragiale, București, 1964; Călinescu, Eseuri, 45-51; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 45-63; George, Semne, 17-37, 54-82; Crohmălniceanu, Literatura, I, 564-578; Muthu, Orientări, 108-121; George, Sfârșitul, I, 206-208, III, 179-189, 201-208; Dan, Proza, 279-283; Muthu, Lit. rom., 236-255; Ovidiu Cotruș, Opera lui Mateiu I. Caragiale, București, 1977; Papu, Clasicii, 167-182
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
concepțiile lui filosofice sunt puse în relație cu acest fond temperamental. Aplecarea timpurie spre meditație, firea abstrasă, incandescența gândirii, pesimismul fac din el un romantic și un erou damnat. Operă elaborată cu toate rigorile științei, dar dominată de o viziune romanescă asupra materiei, Viața lui Mihai Eminescu este străbătută de un elan liric vizibil mai cu seamă în frazele sintetice finale, parcă rupte dintr-un mare poem. Întrucât creația lui Eminescu nu beneficiase de o cercetare completă, care să-i reconstruiască
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
e prea extinsă, prea detaliată, că se produc unele repetiții, autorul a concentrat mai târziu, în 1947, întreaga serie în două volume (1969-1970). Cu Viața lui Ion Creangă, C. accentuează liniile directoare ale biografiei critice, ca operă de creație. Modalitatea romanescă este în genere cea adoptată în Viața lui Mihai Eminescu. A crescut însă interesul pentru culoarea locală, pentru descrierea peisajului, a geografiei și etnografiei, cu scopul reconstituirii psihologiei omului de la munte pe care a întrupat-o Creangă în Amintiri și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
a fi studiată folosind criteriul valorii și pornind de la documente autentice. Se discută raportul dintre „obiectivitate” (autenticitate și onestitate) și „subiectivitate” (alegerea și interpretarea faptelor de la nivelul prezentului și cu marca personalității istoricului). Prelegerea Istoria ca sinteză epică... divulgă concepția romanescă ce a stat la baza Istoriei literaturii române..., antipozitivismul de aici amintind într-un fel de ideile din Principii de estetică. Criticul trebuie să identifice valori, să aibă un cap epic „care să scrie o epopee (fie de forme, fie
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
a „noii generații”, e profund nedrept față de Duiliu Zamfirescu și E. Lovinescu, față de critici ca Perpessicius și Vladimir Streinu, comentați doar ca poeți, mult prea rezervat față de N. Iorga. Funcționează aici un subiectivism peste care greu se poate trece. Viziunea romanescă a lui C., ideea de a face din Istorie... o „sinteză epică”, o adevărată „comedie umană”, luând ca pretext scriitorii, se simte pregnant odată cu epoca pașoptistă. Pasiunea biografică, plăcerea de a descrie cu nerv mari panorame istorice, bogat colorate, arta
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Heliade-Rădulescu. Atracția pentru peisaj, pentru mediul ambiant, semnificativ pentru descifrarea operei, se regăsește în capitolul consacrat lui Creangă (un concentrat al monografiei) și în acela rezervat lui O. Goga, unde se desfășoară un amplu tablou al Rășinarilor. Dar aceleiași viziuni romanești, cel puțin în parte, i se datorează și jocul de lumini și umbre, de contraste, care proiectează în scenă personaje cu trăsături negative caricate, tocmai spre a fi mai bine puse în evidență. O contribuție și-o aduc maliția și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
viață scoasă din cărțile moraliștilor și, evident, din propriile reflecții. Nu vrea sau nu poate, cu toate acestea, să-și disciplineze temperamentul. Stilul lui critic se caracterizează prin vehemența ideilor și, fapt important, printr-o puternică imaginație a ideilor, un romanesc excepțional al ideilor... Combate în articole excesele eului, impudica egolatrie, vanitățile omului de litere etc... dar pare a fi el însuși scuturat de multe ori de frigurile egocentrismului, nu vrea să vorbească despre sine, dar discursul său critic și moral
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
propune să prevadă!”1. * * * O problemă specială ridică „utopismul” gândirii skinneriene. A fost totuși un vizionar sinistru - în ciuda bunelor sale intenții. Aldous Huxley a înfățișat în Brave New World terifianta lume a viitorului preconizată de Skinner, nu numai în manieră romanescă. Romanul lui Skinner, intitulat Walden Two (1948), merită de asemenea să fie citit în paralel cu Science and Human Behavior (1953), pentru a se face o comparație între sistemul științific și aplicarea sa imaginară într-o utopie experimentală. Controlul social
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
identificarea unor „semnificații majore”. Diversele aspecte ale scrierilor lui Zaharia Stancu (proză, poezie, publicistică) sunt urmărite pe rând, cu deferență ceremonioasă și prolixă, din perspectiva unei duble finalități: analiza și contextualizarea (în plan local și universal). Accentul cade pe ciclul romanesc avându-l ca erou pe Darie, în care criticul identifică un „picaro pasionat de aventura cunoașterii”. De altfel, o tendință principală a interpretării stă în minimalizarea scrierilor lui Zaharia Stancu prin calificarea lor ca „pitorești”, fiind subliniată în schimb apartenența
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
I, 217-225; Radu Enescu, Virtuțile prozei scurte, F, 1985, 3; Mihai Ungheanu, Ion Marin Almăjan, „Întoarcerea spre asfințituri”, LCF, 1985, 32; Eugen Dorcescu, Măiestria artistică, O, 1985, 7; Alexandru Ruja, Vocea istoriei, O, 1986, 18; Artur Silvestri, Un posibil ciclu romanesc, LCF, 1989, 13; Olimpia Berca, Ion Marin Almăjan. O frescă a Banatului tradițional și modern, O, 1989, 36; Adrian Dinu Rachieru, Ion Marin Almăjan, „În afara gloriei”, „Banatul”, 1994, 5; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; H. Zalis, Ion
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
aceea barocă, după cum consideră Dragoș Moldovanu, care sintetizează optim fenomenul: "Simbolurile nu mai sunt, pentru scriitor, modalități necesare de analiză științifică (instrumenta artium, cum le numise Masen), așa cum fuseseră în Evul Mediu și în timpul Renașterii, ci sugestii pur și simplu romanești, puncte de pornire pentru reprezentarea literară"2. Logica atribuirii măștilor este trădată și într-o scurtă divagație care urmează unui portret fizic al Râsului: "că toate carile să văd de pe chip și de pe floare să giudecă, iară gândul a ascunsului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
25 ml oțet, sare după gust În maioneză se adaugă muștarul, castraveții tăiați cubulețe, pătrunjelul și tarhonul tocate mărunt, piperul măcinat, ouăle tăiate cubulețe și oțetul și sarea. Acest sos se servește la preparate din pește, ouă și legume. SOS ROMANESC Se topește o lingură de untură, în care se pune un vârf de cuțit de făină și ceapă tăiată mărunt. Totul se subțiază cu apă sau supă. După ce fierbe, timp de o jumătate de oră, se strecoară prin sită, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
îndepărtate, la știință sau cel puțin la vocabularul ei, la "cuvintele-ficțiune", apărute într-o tehnocultură. Originalitatea SF-ului constă în aceea că propune, printr-o metamorfoză a trimiterilor, un decalaj în raport cu lumea cunoscută, realizat prin diverse mijloace narative și strategii romanești, pe care totuși nu el le-a inventat. Scopurile vizate sunt mai multe. Ele merg de la simpla mirare la siderare, trecând printr-o eventuală repunere sub semnul întrebării a evidențelor, și deci realizând o posibilă critică a reprezentărilor instaurate, fără
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
povestirile lui Asimov sunt rezultatul interferențelor între domenii, care, pentru un om, merg de la sine, dar care, pentru un robot, sunt de neconceput. Aceste narațiuni derivă din probleme puse într-o perspectivă antropologică, ceea ce ne dă de gândit asupra soluțiilor romanești găsite. Folosirea roboților ca personaje permite un fel de trecere la limită și un "efect de lupă" care face mai evidente anumite situații cotidiene sau juridice în care sunt prezentate grupuri umane și permite identificarea presupozițiilor ideologice implicate; • preocupările metafizice
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Rareș cu titlul Împrejurul Lunei, Ed. Cugetarea, f. a. (LT). 90 "Există o perioadă a civilizației occidentale când gândirea mitică își pierde din forță și dispare în favoarea, pe de o parte, a reflecției științifice, iar pe de altă parte, în favoarea expresiei romanești. Această sciziune se petrece în secolul al XVII-lea", Claude Lévi-Strauss și Didier Eribon, De près et de loin, Odile Jacob, 2001, p. 243. 91 Ed. Nemira, 1996, 2006, tr. Emil Sârbulescu (LT). 92 Insula misterioasă, Ed. Ion Creangă, 1979
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să absoarbă toate celelalte "sintaxe" ale genialității, din domeniul medical, din domeniul exemplarității istorice sau din cel al psihologiei infantile. Nu întâmplător, partea a patra a cărții, care descrie coordonatele imaginarului feminin al genialității, se sprijină integral pe o ilustrare romanescă, mai precis pe analiza a două texte, romanul Corinne al Doamnei de Staël și Louis Lambert de Balzac. Ceea ce aș reproșa acestei abordări e tocmai neputința ei de a asigura o circulație a geniului relevantă pentru destinul literaturii 80. Revenind
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
traducere de Ion Pop, Univers, București, 1994. Ginzburg, Carlo, Mythes emblèmes traces. Morphologie et histoire (1986), traducere revăzută de Martin Rueff, Verdier, Paris, 2010. Girard, René, La violence et le sacré, Grasset, Paris, 1972. Girard, René, Minciună romantică și adevăr romanesc (1961), traducere de Alexandru Baciu, Univers, București, 1972. Godzich, Wlad, "Emergent Literature and the Field of Comparative Literature", în Clayton Koelb, Susan Noakes (eds.), The Comparative Perspective on Literature: Approaches to Theory and Practice, Cornell University Press, Ithaca, 1988, pp.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Perre Bourdieu, Les Règles de l'art (1992), Seuil, Paris, 1998, p. 374. 31 René Girard, La violence et le sacré, Grasset, Paris, 1972, p. 217 (capitolul " Du désir mimétique au double monstrueux"). 32 René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc (1961), traducere Alexandru Baciu, Univers, București, 1972, pp. 23-24 (capitolul "Dorința triunghiulară"). 33 Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii", p. 124. 34 Pascale Casanova (dir.), Des littératures combatives. L'internationale des nationalismes littéraires, Raisons d'Agir, Paris, 2011, pp. 10-31
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui La Morlière este invitat sa străbată "un șir de încăperi mici și încântătoare care păreau să fi fost închipuite pentru a da o idee firească despre diferitele grade ale voluptății, prin diferitele feluri de plăceri cărora ele corespundeau". Topologia romanescă merită atenție datorită numeroaselor metafore ale deplasării în spațiu care se găsesc aici și datorită armonizării lor cu însăși conversația. Termenul însuși de rătăcire, care înseamnă pierderea oricărui reper și al drumului, viață dezordonată, înseamnă capriciile, hazardul, ocazia, precipitarea simțurilor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întregului său personal pentru a-l feri de "oboseala inerentă monotoniei". Gastronomia, modelul culinar servesc drept imagine fundamentală pentru a ilustra Uberraschungs- System- ul. Thümmel extinde acest principiu la toate artele, la fel de bine în domeniul social ca și în estetica romanescă. Există în felul de a surprinde un anumit fel de înșelătorie, păcăleală, trișerie. Dar a surprinde, în plus, înseamnă a provoca prin abilitate, profitând de împrejurări, neatenție în distingerea adevărului" (Enciclopedia, articolul lui Chevalier De Jaucourt), în timp ce a înșela înseamnă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
scriiturii este în acord cu expresia unei rezistențe care îi este obiect. Invadatorul este impus ca oaspete unei familii franceze, temă pe care Barrès o tratase deja în Colette Baudoche, publicată în 1909 și care face parte din această trilogie romanescă, Bastioanele Estului, în care acesta din urmă vorbește în favoarea regiunii sale natale. Colette Baudoche este o tânără lorrenă, care trăiește la Metz, în compania bunicii ei. Ele sunt constrânse, prin lipsă de bani, să închirieze o cameră a apartamentului lor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]