3,212 matches
-
puțin vizibilă; toate acestea se adaugă la lista de obstacole pe care trecătorul de pe stradă trebuie să le înfrunte. Cărțile prin natura lor sunt greu abordabile din acest punct de vedere. Spre deosebire de cei care ne pun la dispoziție detergent de rufe, să spunem, sau înghețată, vânzătorilor de cărți nu le place ideea de a concepe un pachet de produse promoționale la ofertă. Pentru ei este mai mult un fel de artă comercială sau un mediu de expresie literară, ori o combinație
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
următorul fragment din Paul și Virginia, de Bernardin de Saint-Pierre: Virginiei îi plăcea să se odihnească în preajma [acestei] fântâni împodobite cu un fast pe cât de măreț, pe atât de sălbatic. Venea adesea aici, la umbra celor doi cocotieri, să spele rufele 70. Cel care nu cunoaște acest pasaj va întâmpina dificultăți în interpretarea celor două referințe spațiale în italice, atâta vreme cât nu știe ce anume este desemnat de "această fântână" sau de "cei doi cocotieri". Însă incertitudinea sa va dispărea dacă va
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mai mănos anotimp al călcătoreselor. În prăvălie era strașnic de bine! Acolo nu vedeai niciodată geamurile înghețate, ca la băcanul și la negustorul de tricotaje de peste drum. Mașina îndopată din plin cu cărbuni întreținea în prăvălie o căldură de baie; rufele abureau de s-ar fi putut crede că-i toiul verii 212. Scena descrisă este evocată prin prisma unei persoane oarecare care lucrează în prăvălia lui Gervaise. 5.11. O continuitate Discursul indirect liber nu este singura tehnică prin care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tradițională a autoportretului liric, axat pe bătălia spirituală dintre minte și inimă. Undeva vor fi neapărat nasul, gura,/ n-are niciun sens să omit ochii - două semne de întrebare,/ aici în colț o să-mi pictez gândurile -/ o claie informă de rufe murdare". E o distanțare de poezia solemnă, a căutării absolutului, a marilor adevăruri, omul nereușind decât să se exprime pe sine, "Pieptul - o oglindă cu poleiul zgârâiat,/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neinteresant, în definitiv)". Toate marile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în Portret ca și în alte texte, intervine o dublare a codului lingvistic de un limbaj "subteran", o gesticulație subînțeleasă menită să transforme poemul într-un mic text dramatic: "aici în colț o să-mi pictez gândurile -/ o claie informă de rufe murdare.// Pieptul - o oglindă cu poleiul zgâriat,/ va lăsa să se vadă interiorul/ (cu totul neînsemnat, în definitiv),/ sus, sprâncenele își schițează zborul". Indicațiile sunt clare, multiplicarea deicticelor are exact același scop, acela de a poziționa eul emitent în postura
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
inefabilului. Deconstrucția prin parodie a unui astfel de text o întâlnim la Geo Dumitrescu, în Portret, la care abordarea acestei specii literare devine prilej de exersare a efectelor ludice ale limbajului: gândurile sunt prezentate ironic ca "o claie informă de rufe murdare" (pe lângă asocierea șocantă, definiția formulată are menirea de a pune în evidență și o orientare a creației, a sferei poeticului spre ceea ce, în general, este interpretat ca nonliterar, ca aparținând zonelor obscure ale existenței și, în niciun caz, celei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din memorie). Demistificarea se face oarecum indirect, subversiv " Și zace-mbolnăvită depărtarea.../ dar ne-mbătăm cu stele de carton". Motivele au rămas aparent aceleași, dar sunt tot timpul puse între paranteze, degradate "și-și întinde mâna după mine/ luna, ca o rufă, din copaie." (Viziunea de la No. 7). Textul postmodern păstrează ceva din jocul lingvistic al avangardei, atât la nivelul elementelor de paratextualitate (și aici Florin Iaru este cel care se impune "De-a wați ascunselea sau Hai ku mine peste muntele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lungul am întins o frunză mare de usturoi. Pe ea am înșirat 13 buburuze mici de lemn. Fiindcă de fapt n-am găsit decât 12 de lipit, a 13-a a fost o buburuză proptită pe-o clamă de prins rufele, dar micămică. Am zis că parc-aș fi eu și m-am atârnat voioasă de vârful frunzei, la capăt de tot, fără să ies din șir. Dacă o să vă uitați pe internet o să vedeți (foto Noemi Dumitrescuă că în frunte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
când, tineri fiind, prin anii 1915, la Buftea, ea, soția, la 28 de ani, singură creștea, îngrijea și educa primii trei copii, lucru care nu era deloc ușor pentru o tânără care își petrecea mai toată vremea spălând, călcând, pregătind rufele tuturor din casă, trebăluind și îngrijind de bunul mers al tuturor treburilor gospodăriei lor. Într-adevăr, rămas fără tovarășa de viață, poetul se izolase în camera sa de lucru. Astupase până și soba cu cărți, se supusese unui regim sever
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pentru căldură, fabricarea gheței, cu 115 tehnicieni și lucrători. În stradă sunt permanent 20.000 tone cărbuni, pentru cazul când ar interveni o grevă. O serie de ateliere cu diferite specialități completeză lista. Se spală zilnic 60.000 de bucăți rufe, pentru 3.000 pasageri, în afară de flotanți, ce vin pentru o parte din zi. Un antreprenor se ocupă cu ridicarea zilnică a resturilor de la mese, bucătărie etc. El plătește anual 5.000 dolari hotelului. Depozitele de conserve sunt de o curățenie
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de interior! În nici un caz să nu se lase bicicleta în fața ușii! Apoi, locatarii nu acordă prea mare importanță felului în care murdăresc spațiul celorlalți: este aproape un obicei să scuturi covoarele peste balconul vecinului (dacă se poate chiar pe rufele pe care acesta le are întinse la uscat) sau să scuturi firimiturile de pe fața de masă (de data aceasta din greșeală) chiar în capul vecinului de la etajul de mai jos. Sau să găsești resturi de salam ori șorici uscat, ori
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să nu-ți plătești singur sau să-ți plătească firma, ca oamenilor obișnuiți, biletul de avion.“ Am oftat mulțumit și m-am așezat lângă Elena, care tot drumul a chicotit urmărind pe un ecran o veveriță agățată în cârlige de rufe. 2. Întoarcerea Aproape mi se terminaseră cei 370 de dolari pe care mi i-a dat ICR-ul, așa că am hotărât să mă întorc la București. Mai aveam o bancnotă de 50, cu care m-am plimbat prin Duty Free
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Samaria). În film „este vorba“ despre un tânăr care-și petrece zilele colindând de la o casă străină la alta. Ca să vadă unde nu sunt stăpânii, lasă reclame în ușă și revine mai târziu. Nu fură, nu vandalizează, ba chiar spală rufele murdare ale proprietarilor, stropește florile și repară un ceas stricat sau un cântar care nu mai merge. Într-o zi se înșală și e descoperit într-o casă elegantă de către tânăra stăpână. Se plac oarecum, dar nu-și vorbesc. Ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Adio liniște și răsfăț. Cum aș mai fi putut să citesc, cu dânsul trebăluind alături, geluind scânduri, foindu-se? În general, visul era disconfortabil, răutăcios... Când m-am trezit am regăsit polonicul dispărut de câteva zile... Era amestecat printre niște rufe proaspăt spălate... Mai rămâne să găsesc unul din cele două ibrice în care fac cafeaua, absent și ăsta de vreo 3-4 zile... Afară e frig, copacii sunt goi, fără frunze, bat clopotele la biserica Sfântul Dimitrie Balș, se aude și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Vielfalt este o truco-terapie de cuplu cu efect imediat The Autopsy Project, creat de André Gingras, a fost o demonstrație de antrenament corporal extrem, izbucnit în forță și rupt la un moment dat de lâncezeala trupurilor goale, întinse ca niște rufe la uscat. Gingras sparge ritmul dement cu momente în care un corp, complet nemișcat, e împins, târât de un altul. The Autopsy Project funcționează pe principiul reflexelor comunicante. Încerci să întinzi un picior și o mână te lovește zdravăn. Gingras
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
precis. Era cald, cald. Vară, ca și-acum. Mă jucam cu un amic în drum, trăgând o creangă după noi, bucurându-ne de norii de praf care se ridicau în urma noastră. Mai ieșea câte o gospodină care tocmai își atârnase rufele la uscat și ne trimitea pe la casele noastre, ne amenința că ne spune lu’ mama, dar pe noi ne durea în cot. La un moment dat, am zărit o chestie ciudată pe cer. Un planor. L-am urmărit, până am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
de baie, demult. Milena „Mă uit la pat. E larg de două persoane. E un studio. E gol. Peste așternut e aruncată cuvertura. Înseamnă că e dimineață târziu.“ Sub pat e Țuki, pisica din catifea. Azi e zi de spălat rufe. „Mămica pregătește mașina de spălat și nu uită să-mi pună un lighenuș pe scăunel. Îmi dă vreo două batiste. Sunt rufe pe care le spăl eu singură. Îmi pune apă și «Alba», și apa începe să miroasă frumos și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
cuvertura. Înseamnă că e dimineață târziu.“ Sub pat e Țuki, pisica din catifea. Azi e zi de spălat rufe. „Mămica pregătește mașina de spălat și nu uită să-mi pună un lighenuș pe scăunel. Îmi dă vreo două batiste. Sunt rufe pe care le spăl eu singură. Îmi pune apă și «Alba», și apa începe să miroasă frumos și se face albastră. Eu frec batistele de mi se înroșesc pumnii. Frec și șosetele păpușii. La vârfuri și la călcâie, pentru că acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
înseamnă loc neted, larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul rufelor în trecut. Șipot este toponim de origine tracodacă. Tamazlâcaru (La Tamazlâcaru)-teren înclinat situat lângă iazul Axinte folosit ca pășune pentru vite. în trecut exista aici tamazlâcul (cireada și grajdurile) pentru vite ale stăpânului moșiei, Mihalache Costache. în prezent se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alba. Uluce (La Uluce)-locuri amenajate pentru adăpatul vitelor și a oilor. în trecut aceste uluce erau făcute din trunchiuri de copaci, acum sunt făcute din beton armat. Uluc înseamnă jgheab sau treucă pentru adăpat vitele sau și pentru spălat rufele. Valea Bașeului-vale care se întinde în lungul pârâului Bașeu, cuprinzând și iazurile construite de-a lungul văii Velniței, Axinte, Calu Alb, Bobești, Odaie. Valea Bărăncii î vale care desparte Dealul Bărăncii de Dealul Bortoasa. Locul este cultivat cu cereale și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au pierdut viața, dar cei ce am rămas, nu ne-am dat. Participant în linia întâi pe frontul de la Mărășești veteranul Gh. C. Mazurul arăta că: în compania mea erau 160 de oameni. Năvala dușmanilor ne-a surprins când spălam rufele în Siret. Așa cum eram, am pus mâna pe arme și le-am arătat noi ce înseamnă lupta corp la corp cu baionetele. Din 160 n-au mai rămas în viață decât 22. Acolo pe front mă purtau gândurile la aceste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
adunări și anunța știrile oficiale. Zapis - dovadă scrisă, document, înscris. Zdelcă - contract, act de vânzare, prin extensie orice chitanță sau act oficial. Zet, zăt - ginere. Zlot - unitate monetară din Polonia. Monedă veche de aur de valoarea unui galben. Zolire - spălarea rufelor prin frecare și apoi clătirea lor cu apă. Tipărirea acestei lucrări s-a făcut cu contribuția financiară a domnului dr. inginer agronom GHEORGHE ANTOCHI, deputat în Parlamentul României.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acestor oameni ai mării, în junks și sampans, se repetă zilnic: după sosirea lor de la pescuit și vânzarea capturii în piață, după o odihnă binemeritată, bărbații repară plasele de pescuit, sau atârnă peștii la uscat, iar femeile fac mâncare, spală rufe și îngrijesc copiii. Cei mici sunt legați în hamuri ca să nu cadă în apă în timpul hârjonelilor. Pentru ca peisajul să fie complet, pe ambarcațiuni există și câini de talie mijlocie sau mică, legați în lanțuri, care păzesc gospodăria, lătrând la toți
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
și prăvălii cu mărfuri diferite: de la plante medicinale, bețișoare parfumate, îmbrăcăminte și încălțăminte, la fructe și legume sau suveniruri. Pe tarabe și lângă ele se mai văd pești puși la uscat, iar alături sau la balcoane sunt tot felul de rufe scoase la soare. Aici oamenii nu se grăbesc ca în Hong Kong. La mesele micuțelor restaurante de lângă faleză se ospătează chinezi, făcând politică. Nu-i înțelegem, dar numele președintelui american Barak Obama se tot repetă. Tot pe faleză sunt multe, multe
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
sau rachete, de unde poți admira împrejurimile doar prin hublouri, ci mai aproape de pământ, dar mai sus decât arborii. De sus, din Caruselul Singapore Fly, îți vine să spui: timpule, încetinește-ți zborul, să pot privi mai atent lumea! DOCTORII „GARRA RUFA” La baza roții Singapore Fly pe lângă multitudinea buticurilor pline cu suveniruri sau a micilor restaurante, am profitat de terapia cu peștii-doctori „Garra Rufa”, care îți produc o reacție ciudată, ceva între teamă, satisfacție și curiozitate. Aceștia practic ciugulesc, cu gurițele
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]