3,312 matches
-
în: Ediția nr. 1461 din 31 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Plutește sărbătoarea într-un sfârșit de an În visele de zei gândul ajunge-n fugă. Se zămislește iarăși de-acuma câte-un plan, La masa-mpovărată, într-un abur de rugă. Ruptă, tocmai de sus, floarea imaculată Străluminează,-n joc de artificii, un final... Gătită de bal vremea, din nou, se răsfață În ger cu ochi de-argint și blănuri de opal. Un val de amintiri trece pe cumpăna-nnoptată! Zăpada înșiră
AN NOU de LIA RUSE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374387_a_375716]
-
aprind o lumânare și privesc dansul flăcării prin ea pe mine prin mine pasul orbului prin pasul orbului viața mai târziu, pe banca de piatră spre care numai treptele ridică privirea împotriva împiedicării genunchiul își așterne rotunjimea înroșită de atâta rugă în van cerșeala orbului lasă mereu o treaptă încă neatinsă agață răsăritului cozorocul șepcii în care capul omului șade lejer pentru o nouă încercare în copca gândurilor există teama de vid sculptorul tace o privește adună lemnele ridică febril trupul
TEAMA DE VID de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374484_a_375813]
-
duminică Este ziua de odihnă când Cel Mare și Cel Sfânt i-a permis un strop de tihnă zbuciumului din Cuvânt. Este ziua învierii când Cuvântul întrupat, prin cunoașterea durerii de păcate ne-a spălat. Preamăresc ziua Luminii când în rugă, din genunchi, îmi cer mântuirea vinii de-a purta ura-n rărunchi. Doamne, după-o săptămână de colinduri prin eres, Te rog să-ntinzi a Ta mână ca din rătăciri să ies. Lasă-Ți slava să umbrească tot ce e
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE DUMINICĂ A SFINTELOR PAŞTI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374508_a_375837]
-
dormit. te așteptam să-mi răscolești ființa cu căldura ta. nu ai venit. rătăcești mereu printre culori fără acoperire în aria trăirilor în care învăț încet,încet, să nu mă mai scald. nu. nu dorm. tâmpla dreaptă îmi șoptește o rugă anostă. cea stângă surâde grațios furtunilor iar fulgerul buzelor le alină, arzându-le pieptul cu flăcările verzi ale neînceputului. am obosit. nu. nu am dormit. pulsul mi-e alert printre copitele gândurilor. nu nu dorm. mă gândesc să-mi cumpăr
NU. NU AM DORMIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374518_a_375847]
-
vântului, La izvorul cel viu al cuvântului. SOMN TAINIC Poporul meu își doarme greul somn, De mii de ani păstrând un tainic semn, Lăsat pentru noi și voi, pentru cei născuți, Îndemnuri prin care de veți fi ajuns căzuți, Prin rugă, din propria cenușă la viață renăscuți. Lumină din lumină, prin propria lumină, Croiește-ți drum spre o viață mai senină! O, tu pământ al Daciei! Ce ai cunoscut? Acea glorie, a unui înger renăscut! Te-ai ridicat ca vulturul în
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > SFÂȘIETOARE RUGĂ A NENĂSCUTULUI Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1688 din 15 august 2015 Toate Articolele Autorului Mi-am cioplit propriu-mi chip pe inimi de vânt, pe strigăt de lună, pe izvoare fără hodină; cum să-l mai adun
SFÂŞIETOARE RUGĂ A NENĂSCUTULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373399_a_374728]
-
să-i mai adun rămășițele-i... de la “festinul durerii?!" * De trup, aș vrea să uit și zidurile-i amare să le surp, în adâncuri tăcute; zadarnică trudă - să-ți făurești un „chip", pe retina timpului, pe zborul clipelor și sfâșietoarea rugă a "Nenăscutului"... Referință Bibliografică: Sfâșietoare rugă a nenăscutului / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1688, Anul V, 15 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SFÂŞIETOARE RUGĂ A NENĂSCUTULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373399_a_374728]
-
de la “festinul durerii?!" * De trup, aș vrea să uit și zidurile-i amare să le surp, în adâncuri tăcute; zadarnică trudă - să-ți făurești un „chip", pe retina timpului, pe zborul clipelor și sfâșietoarea rugă a "Nenăscutului"... Referință Bibliografică: Sfâșietoare rugă a nenăscutului / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1688, Anul V, 15 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SFÂŞIETOARE RUGĂ A NENĂSCUTULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373399_a_374728]
-
Parfum de tei, Armonii Culturale, 2012: În vara din tine e-atâta lumină, aud glas de îngeri zburând peste tină. În vara din tine-s petale de floare, celest curcubeu armonii de culoare. În vara din tine e-atâta grea rugă, păcatele-s fum pregătite să fugă. În vara din tine e-atâta durere, senin de privire și cerul ce geme. În vara din tine e-atâta credință, un vers de lumină e întreaga-ți ființă! SPERANȚE! (dedicat României la concursul
INTERVIU CU DOMNUL GHEORGHE A. STROIA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373392_a_374721]
-
puterea, Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul... Greoi, șchioapătă trupul, mi-a ostenit călcâiul, De greul suferinței prind să-mi scrâșnească dinții, Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiul Și nu-mi alină chinul nici rugile, nici sfinții. Referință Bibliografica: Durerii / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2315, Anul VII, 03 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DURERII de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373510_a_374839]
-
și armonios adie într-o manifestare a genialității. Dalta unui iscusit artist, penelul sau cuvântul îmbracă straie sărăcăcioase în fața naturii ei, răsfățate cu un spirit profund rafinat ce răspândește o desăvârșită subtilitate. Tot cutremurul ei lăuntric se prelungește într-o rugă mistică a răstignirii, de Focul și de Dorul Basarabiei martire: „O, de-ar mai trece Dumnezeu prin țară/ Să ne citească sufletul afund,/ Cel răstignit a nu știu câta oară/ Pentru îndrăzneala de-a se vrea rotund.// Ar da de
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Dumnezeu și Neam. Alteori, trupul i se leagănă delicat și fragil, deși stârnește o tărie de cremene în fața năvălirilor ce ne răvășesc mereu Patria, săltând semeață într-o rezistență ce arde mistic cu pâlpâiri ascetice de azur. Prospețimea minții, flacăra rugii, glasul inimii suie în cățui de stihie spirituală, emanând o voință de argint, aurită într-o stăpânire de sine. Sufletul ei are pe chip un surâs oriental, fiind parcă o revelație vie a Străbunului măreț de la Alba Iulia... Cu vocea
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
sfânt” ar suna armonios. ( La o reeditare, poeta Dorina Stoica ar putea ține seamă de aceste mici observații.) Poezia „Binecuvântare” aduce aminte de „Cartea de învățătură” a mitropolitului Varlaam și de „Psaltirea pre versuri tocmită” a mitropolitului Dosoftei, fiind o rugă adresată Maicii Domnului: „Vreau să viersuiesc/ Cu glas îngeresc/ Într-o zi de vară/ Când plouă cu flori/ Răsari, Maică, în zori// Tu ești Maica vieții,/ Albă iasomie/ Maică poezie,/ Apă ne-ncepută/ Rugă ne-ntreruptă//”. Într-o lume aflată într-o
POETA DORINA STOICA – CÂND NU TE IUBEAM de PETRUŞ ANDREI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373522_a_374851]
-
versuri tocmită” a mitropolitului Dosoftei, fiind o rugă adresată Maicii Domnului: „Vreau să viersuiesc/ Cu glas îngeresc/ Într-o zi de vară/ Când plouă cu flori/ Răsari, Maică, în zori// Tu ești Maica vieții,/ Albă iasomie/ Maică poezie,/ Apă ne-ncepută/ Rugă ne-ntreruptă//”. Într-o lume aflată într-o inexorabilă degradare, în care prostituate de lux și infractori devin „oameni politici” și se ascund în Parlamentul țării, când chiar poeții își află inspirația în „groapa de gunoi a lui Ouatu”, izvorul poeziei
POETA DORINA STOICA – CÂND NU TE IUBEAM de PETRUŞ ANDREI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373522_a_374851]
-
pe aripile lui Mai M-aș preface într-o eternă primăvară Flori de nu-mă-uita vor cădea din Rai În sufletele noastre ce poartă o povară. Aș ști atunci că iubirea e unic anotimp Unde voi înflori ca un poem în ruga dimineții. Fluturele cel drag mă va căuta poate un răstimp Sau mai mult... să îi dau dulceața vieții! (31 mai 2016, Lavinia Elena Niculicea) Referință Bibliografică: De dorul tău, / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul
DE DORUL TĂU, de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 () [Corola-blog/BlogPost/373606_a_374935]
-
le rabdă și le duce Când este sus pe creste sau chiar la o răscruce! Nu țipă, nu se vaită, nu plânge și nu vrea În locul ei de veghe să stea altcineva! Când razele de soare topesc ușor asfaltul, În rugă se aprinde și vede chiar Înaltul Dă slavă pentru toate și -așteaptă pasul ierbii Să cresca lângă ea să o sărute cerbii... Setea și-o potolește când cerul se deschide Iar din fântâna lui se scurg ușor firide Îmbrățișează ploaia
PIATRA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373648_a_374977]
-
și inimile cele mai împietrite. O cădiță mică, în care mama îl îmbăia pe micuțul prunc, apa pregatită pentru botezul copilașului era caldă, atât cât Dragoș să nu simtă că i-ar fi frig! Îngerașul își împreună mânuțele într-o rugă fierbinte, către Bunul Tată de Sus, o rugă în care îi cerea Vașnicului Părinte să-l învrednicească să aibă grijă de Dragoș atât timp cât calea lui creștinească îi va fi scrisă cu pașii lumești. Copilașul, privea cu ochii lui mari chipul
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
în care mama îl îmbăia pe micuțul prunc, apa pregatită pentru botezul copilașului era caldă, atât cât Dragoș să nu simtă că i-ar fi frig! Îngerașul își împreună mânuțele într-o rugă fierbinte, către Bunul Tată de Sus, o rugă în care îi cerea Vașnicului Părinte să-l învrednicească să aibă grijă de Dragoș atât timp cât calea lui creștinească îi va fi scrisă cu pașii lumești. Copilașul, privea cu ochii lui mari chipul blând al părintelui care citea rugăciunile rânduite de la
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
puterea, Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul... Greoi, șchioapătă trupul, mi-a ostenit călcâiul, De greul suferinței prind să-mi scrâșnească dinții, Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiul Și nu-mi alină chinul nici rugile, nici sfinții. Citește mai mult Nu mă-ncolți, durere, oasele nu-mi străpungeCu mii și mii de ace, cu săbii și pumnale,Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajungeSă oblojesc rănirea și junghiurile tale.Nu mă durea prin
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
părăsit puterea,Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul...Greoi, șchioapătă trupul, mi-a ostenit călcâiul,De greul suferinței prind să-mi scrâșnească dinții,Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiulși nu-mi alină chinul nici rugile, nici sfinții.... V. E CEAS DE SĂRBĂTOARE, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017. E timpul pentru muguri și plânsete de miei- Ce mor doar pentru plata amarelor păcate, Oricât ar fi vreunii pe lume
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
să-ți între, în casă Viața zi senină, mereu cu folos... Azi de ziua ta, îmi ești mai departe, Și am scris poemul, lacrimi mari de dor, Te îmbrățișez ca și prima dată... Numai gândul ăsta și îmi dă fiori... Rugă mea de Mamă, e acum cu tine, Să fii Om în toate, să îți fie bine, Anii ce-ți sunt dați binecuvântare, Dragostea alături, ram frumos de floare! Dedicată fiului meu Alexandru, cu ocazia zilei de naștere! La mulți ani
POEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371356_a_372685]
-
prin amintiri. Curcubeu de culori și eleganță, Toamna deține a timpului cheie, Cândva, s-a stabilit cu siguranță, Că,toamna este o coaptă femeie. Ea știe rodul lumii să-l dăruiască Și să culeagă fructul copt în soare, Să înalțe rugi spre pronia cerească, Atunci când vitregia vremii doare. Plină de frumusețe și adesea dorită, Pentru ale ei gusturi și esențe fine, Femeia toamnă știe să fie iubită Și este ca un dar din sferele divine. E sigură pe ea și e
TOAMNA CU CHIP DE FEMEIE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371384_a_372713]
-
ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină elegie scrisă pe umerii noștri copleșiți de povara a ceea ce am ascuns printre rânduri scrise în pripă. Sărută tăcut petalele crinului din palmele mele împreunate în rugă, apoi îmblânzește cu raza curcubeului regăsit clipa rebelă, fiica cea mică a timpului neînșeuat, cere-i răgaz să îmbrăcăm veșmântul etern al iubirii din urmă. Referință Bibliografică: Veșmântul iubirii din urmă / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2124
VEȘMÂNTUL IUBIRII DIN URMĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371409_a_372738]
-
și pururea Stinge focul veșnic din mine. Îmi oblojește rănile din tălpi. Ce multe sunt și ce tare mă dor! Din vorbe și fapte-am clădit aripi, Mai stau preț de-un vis și-apoi am să zbor. Referință Bibliografică: Ruga 1 / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1336, Anul IV, 28 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
RUGA 1 de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371536_a_372865]
-
-n fântână, dincolo de hotar;// Te rog, spin de lumină, nu fulgera tot cerul,/ Pe-o treaptă de voință e scris tot adevărul;/ Și dacă azi cerneala se-aprinde ca o torță,/ E că trăiesc ucisă-n cămașa mea de forță”. (Rugă-n cămașă de forță). Proiectate pe un fond simbolico-ficțional, iubirile zugrăvite de poetă împărtășesc din plin tragismul condiției umane, ca în această piesă antologică pe care orice mare poet român s-ar simți onorat s-o semneze: „Să nu lăsăm
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]